11,435 matches
-
realitatea politică, economică, socială. (Ă). Marin Preda pune și, Într-o anumită măsură, rezolvă problema esențială: transformarea Anei Roșculeț Într-un om nou, văzută ca un fenomen complex, de viață. S-a slujit mai ales de analiză psihologică amănunțită, a relevat just rolul muncii. (Ă). Trecând dincolo de schemă, de caracterul depărtat, rece, pe care unii dintre scriitorii noștri Îl dau personajelor care duc cuvântul partidului, Marin Preda a făcut din Pavel Vasile, din Vișan, din Ierulescu, oameni Însuflețiți de căldura vieții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
transformarea oamenilor, din care cauză Marin Preda n-a reușit să prezinte adevărat și În adâncime procesul de transformare și de ridicare la o conștiință socială avansată a Anei Roșculeț. Foarte interesantă a fost analiza tovarășului Z. Marcel, care a relevat o serie de contradicții În nuvelă, de amănunt În aparență, dar care judecate laolaltă ne arată din nou că scriitorul n-a studiat suficient realitatea. De pildă: a arătat că este imposibil În realitate ca o muncitoare să fie Îndrumată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drept o realizare «exemplară pentru ceilalți scriitori», drept «o biruință de seamă a literaturii noastre». Ce i-a făcut pe criticii noștri să comită această greșeală? Cercetându-se cu atenție cele trei recenzii se constată că două erau aspectele pozitive relevate În unanimitate și care au dus la subaprecierea operei respective: Întâi actualitatea temei și apoi felul În care a fost urmărită această temă de-a lungul desfășurării acțiunii. (Ă). Din cele citate se observă preocuparea criticilor de a socoti nuvela
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Vera Hudici, din volumul acesteia Drumul spre lumină. Impresionant de-a dreptul este eroismul de care dă dovadă eroina, salvând fabrica de un incendiu sigur. (Ă). Neînțelegerea justă a criticii și autocriticii duce la greșeli grave de felul acelora relevate de Vera Hudici În nuvela Haturile din același volum mai sus amintit. Femei noi În lumea satelor: Lumea satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Folclor al Academiei R.P.R. Comunicatele vor fi urmate de discuții” I. COTEANU 89: „În cadrul sesiunii generale științifice din martie a.c.a Academiei R.P.R., ca și cu prilejul ședințelor plenare a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. cu privire la problemele poeziei, au fost relevate și combătute mai multe greșeli și confuzii privind limba literară a unora dintre scriitorii noștri de azi. Critica adresată poeților și prozatorilor nu-i privește Însă numai pe ei, ci și pe lingviști, deși În alt sens. Cu rare excepții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
copii Între 9-14 ani, autorii lor S. Larian și V. Vântu (premiul III) sunt redate Într-un stil atrăgător și accesibil imagini din viața școlarilor și pionierilor. (Ă). * Poezia electrificării 10: „Este un merit al scriitorilor noștri de a fi relevat acest aspect esențial al aplicării planului de electrificare (Ă). După A.Baconsky care a salutat În versuri Înflăcărate Anii care vin (În Scânteia, nr. 1882 din 5 nov. 1950) chemarea partidului la realizarea planului de electrificare, alți poeți - printre care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Kant nu putea să nu distingă ființele care urmează întotdeauna glasul rațiunii de oameni, ca ființe reale. Dimpotrivă, el a subliniat în mod consecvent distanța care le separă. Sensul profund al caracterizării criteriului suprem al moralității drept unul formal se relevă tocmai în aceea că, în aplicarea lui, se va ajunge la concluzia că ceea ce trebuie să facem este, în anumite cazuri, foarte diferit într-o lume ideală și în cea reală. De ce ar sta lucrurile altfel în cazul interdicției de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Gândirea lui Gotthold Ephraim Lessing, un autor încă surprinzător de puțin cunoscut la noi, ilustrează foarte bine înțelegerea luminării ca emancipare religioasă. În evoluția spirituală a omenirii în general, în istoria ideilor și credințelor religioase în particular, Lessing percepe și relevă o mișcare treptată, dar irezistibilă, spre desăvârșire, spre absolut. Prin acest motiv fundamental al gândirii sale, el a fost socotit, pe drept cuvânt, precursorul idealismului german. Dezvoltarea conștiinței religioase are loc, pentru Lessing, prin depășirea conținutului istoric limitat al religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi îndreptarte spre o interpretare morală a religiei creștine, iar concluzia va fi că ea trebuie să fie curățată de tot ceea ce nu poate fi întemeiat prin rațiunea practică pură. În scrierea lui despre religie, Kant se va strădui să releve în tradiția creștină înțelesuri ce sunt în armonie cu imperativele legii morale, imperative pe care le va caracteriza drept învățăturile cele mai sfinte ale rațiunii. El va aprecia Biblia drept o scriere cu o uriașă forță de înrâurire morală. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
spiritul luminării de pseudocultul rațiunii practicat de ideologia comunistă. Rezervele pe care le-ar putea avea intelectualii din zilele noastre față de acest spirit, rezerve hrănite de bănuiala uneori explicit formulată că el ar putea susține tendințe autoritariste sau chiar totalitare, relevă o elementară neînțelegere. Este o constatare, chiar dacă nu una neapărat îmbucurătoare, că mesajul luminării, cu deosebire în forma exemplară pe care i-a dat-o Kant, nu a lăsat urme adânci și statornice în cultura, în opinia cultă dominantă și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care cred, astăzi, că ar fi suficient ca un număr cât mai mare de oameni să se roage la o anumită oră pentru a fi evitat un cutremur de pământ devastator? Aproape zilnic mediile de informare relatează atitudini, fapte ce relevă o mentalitate premodernă, o mentalitate care substituie credinței religioase speranțe superstițioase de tot felul. Succese sau eșecuri cotidiene la un concurs, într-o afacere, la o competiție sportivă sunt atribuite asistenței sau lipsei de asistență a divinității. Studenți prezenți la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dus de firul narațiunii, din aproape în aproape, nesigur și orbecăind într-un labirint în care - paradoxal sau nu - limba e singurul său aliat, singura certitudine într-un proces ce din afară pare un joc geometric, iar din interior se relevă a fi o zbatere alchimică: „O poveste bună nu poate fi fărâmițată; ea trebuie distilată”. Fără să tragă concluzii, Chandler a dobândit câteva avantaje din faptul că nu s-a aventurat în scrierea cărților fără a-și lua inclusiv precauții
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
confundate cu descrierile ce au un rol bine determinat în economia narațiunii), astfel de secvențe lărgesc dimensiunea lumii sondate de autor. Nesfârșitele drumuri străbătute de Marlowe în căutarea vinovaților, deplasările aparent capricioase pe drumurile unei Californii suspect de ploioase se relevă a fi doar firimituri din marele desen universal. Aparentele îndepărtări de linia roșie a evenimentelor întăresc atmosfera de realism, de apartenență la o lume de oamenii vii, captivi însă ai unei existențe ce-și urmează propria logică: Ploaia umplea rigolele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este, din acest motiv, locul magic spre care tind majoritatea personajelor, ca niște insecte ale nopții atrase de lumina strălucitoare a becului. Eddie Mars, patronul cazinoului Cypress, de care se leagă, într-un fel sau altul, majoritatea întâmplărilor descrise, se relevă a fi axa în jurul căreia se învârt multe dintre ițele mult prea încurcate ale familiei Sternwood. Fie direct, fie ca proprietar al casei în care locuiește șantajistul Geiger, Eddie Mars își binemerită numele: numai că, spre deosebire de zeul antic al războiului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fundal pentru declanșarea și deznodământul acțiunii. Pitorească și enigmatică, această zonă e total diferită de peisajul chandlerian clasic. Orașul este prezent doar prin emisarii săi (polițiștii, clienții lui Marlowe și Marlowe însuși), ca forță îndepărtată și amenințătoare, pe când natura se relevă a fi un aliat, dar și o capcană pentru musafirii care încearcă să-și rezolve problemele de natură psihologică ori legală. Peisajul dictează, într-un fel subtil, ritmul și intensitatea narațiunii - ceea ce face din The Lady in the Lake romanul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de acțiuni și interese precise ale făptașilor. Retrăgându-se în natură, protagoniștii restrâng, în mod paradoxal, sfera de acțiune a liberului-arbitru: lăcomia, gelozia, avariția, pasiunea oarbă, violența înnăscută au mobiluri limpezi, stabilite la nivel personal. În felul acesta, răul se relevă a fi al individului, nu al universului. Personajele poartă măști în speranța de a ridica bariere în fața potențialilor urmăritori. Furtul de identitate, uzurparea personalității provin, de fapt, din mentalitatea omului obișnuit să-și facă din mediul natural un aliat. Performera
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
închisă”, cu „camioanele cu opt și șaisprezece roți” ce alcătuiesc veritabile convoaie înfricoșătoare și în care Pacificul însuși, „imens, greoi și compact, se căznea să ajung la țărm, ca o femeie de serviciu ce se întoarce acasă”. Întinderea californiană se relevă a fi un stat al comerțului pur, un El Dorado al lăcomiei, în care găsești „tot ce-ți dorești și nimic bun”. Ca într-o cădere din lumea reală în cea a iluziei, seara „irațională” a lui Marlowe se încheie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de o altă persoană. Marlowe suferă și pentru că n-a știut - sau n-a putut - să se opună sentimentului de prietenie totală care a ajuns să-l lege de Terry Lennox. Deși aparițiile sale în roman sunt episodice, Lennox se relevă drept personajul cel mai important al tragediilor în care Marlowe se vede prins, asemenea unui păianjen, în propria-i plasă. Există, de altfel, multe lucruri atipice în această carte. De regulă, anchetele lui Marlowe începeau prin vizita unui client potențial
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând să se răzbune pe cei mai îndărătnici, pentru că tăria morală a acestora le releva propria slăbiciune. Două cazuri cunoscute datorită martorilor sunt cele ale lui Gheorghe Calciu și Traian Popescu, primul izbucnind în plâns în momentul în care i s-a cerut să bată pe altcineva, iar cel de-al doilea refuzând pe motiv
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
indivizi, lipsa de educație a oamenilor, imoralitatea și violența instaurate în societate, consumul frecvent și excesiv de alcool, influența nefastă a unor anturaje sau grupuri stradale, dezorganizarea familiei etc. (Rădulescu, 1998). Studiile și cercetările efectuate în diverse țări, inclusiv în România, relevă că delictele comise cu violență și crimele prezintă anumite particularități, cum ar fi (Banciu et al., 2002): 1. Persoanele care comit asemenea delicte cu violență cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări explozive, neavând capacitatea să-și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
semnificative, mai ales după anul 1996, ponderea lor, în ansamblul delictelor contra persoanei, reducându-se de la 5,1% în 1995 la 2,9% în 2002 (Anuarul Statistic al României, 1997-2000). În același timp, evoluția delictelor cu violență comise împotriva persoanei relevă o serie de diferențe sensibile în funcție de o serie de indicatori, cum ar fi: sexul, vârsta sau mediul de rezidență al persoanelor condamnate pentru aceste delicte. a) Sexul Reprezintă un indicator semnificativ pentru etiologia și tipologia delictelor și crimelor cu violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție, mediul rural, considerat „tradițional”, „conservator” și „depozitar” al unor obiceiuri, norme și practici sociale de control social, a cunoscut o transformare profundă, fiind „agresat”, la rândul lui, de o serie de fenomene negative, cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente ce au ca efect creșterea anuală a numărului de victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile poliției relevă o creștere continuă a numărului de victime în urma unor delicte comise cu violență chiar în mediul intrafamilial (vezi figura 8). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 8. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial, în perioada 2002-2004 Sursa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]