5,758 matches
-
și tratamentele cu izotopi radioactivi și radiobiologia. În acest scop, a creat un Laborator de radiobiologie experimentală, unde a urmărit efectele biologice ale dozelor mici de radiații ionizante și obținerea unor substanțe cu potențial radioprotector. Pentru aceasta, a utilizat metoda rezonanței electronice paramagnetice de spin (RES), comunicând în premieră, în România (1978), modificările din leucemii ale semnalelor datorate radicalilor liberi, înregistrate pe sânge total, plasmă, leucocite, hematii, membrane eritrocitare și hemoglobină. În colaborare, a realizat o instalație de spectrografie de RES
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
spin (RES), comunicând în premieră, în România (1978), modificările din leucemii ale semnalelor datorate radicalilor liberi, înregistrate pe sânge total, plasmă, leucocite, hematii, membrane eritrocitare și hemoglobină. În colaborare, a realizat o instalație de spectrografie de RES și una de rezonanță magnetică nucleară (RMN), destinate activității de laborator și demonstrațiilor didactice. În 1980, colectivul condus de prof.dr. Traian Baran a fost partener într-un proiect internațional est-european, axat pe Studiul centrilor paramagnetici în membranele normale și patologice. În cadrul catedrei sale a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Petru Poni“, care i-a remarcat calitățile sale profesionale și manageriale. În 1987, la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iași, Facultatea de Automatică și Calculatoare a obținut titlul de Doctor Inginer în Știința calculatoarelor, cu teza Contribuții la dezvoltarea metodei de rezonanță magnetică nucleară, sub conducerea științifică a prof. dr. doc. Gheorghe Vasiliu. Începând din anul 1975 a desfășurat, ca asociat, activități didactice în cadrul Facultății de Electrotehnică Iași, iar din 1979 a devenit îndrumător pentru proiectele de diplomă ale studenților din cadrul aceleiași facultăți
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
activitate continuă de cercetare, axată pe următoarele domenii de competență: Fizica fenomenelor magnetice, Micromagnetism, Nanomagnetism, Fizica straturilor subțiri, Fizica fenomenelor de suprafață și interfață, Tehnici de procesare și investigare a materialelor magnetice, Materiale și tehnologii pentru stocarea informației, Tehnici de rezonanță magnetică. În cei 37 ani de activitate didactică și de cercetare științifică, prof.univ.dr.ing. Nicolae Sulițanu a fost remarcat datorită vocației de profesor și cercetător, obținând rezultate deosebite:coautor la patru cărți cu caracter tehnico-științific, din care una, în calitate de autor: Fizica
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
calificând petițiile și scrisorile deschise ca fiind iresponsabile. Dincolo de absurditatea flagrantă a calificativului (cum ar putea o încercare de restabilire a dreptății să fie iresponsabilă ?), de ce nu mă miră gestul lui Mitulescu ? Nu pentru că îl cheamă Mitulescu (nume cu recente rezonanțe CNC-iste), ci întrucât C.M. este pătimaș și vindicativ : la o masă rotundă de la TIFF-ul de anul trecut, mi-a reproșat că nu l-am felicitat când a primit Palme dOr pentru Trafic (în 2004 !). între timp, șezusem
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
viața lui, a întins mîna zicînd: "Mulțumesc, nenea doctoru'!...", poate că atunci mi-a părut rău că nu am ajuns medic... Dar Livia e medic !... Voi ști să fiu alături de ea, să o ajut să devină un nume cu profunde rezonanțe în conștiința celor pe care-i va trata. Un singur pacient dacă va gîndi despre ea așa cum gîndesc eu despre atîția medici, atunci se cheamă că strădania nu a fost în zadar. Un singur copil redat vieții face mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Hărtănilă. La Camino, unde mănânc seara, chelnărul îi bate și atunci se ascund toți pe sub mese, cu mesele în cap. Ca întâmplare: mi s’a răsturnat un pahar cu miere în poșetă; am plâns... Dar a trecut. Casa asta cu rezonanțe exasperante, cu salahori ce continuă lucrul, m’a odihnit totuși... Diminețile sunt friguroase până la 10. De la 10 - 1½ plaje, de cele mai multe ori minunată; serile, răcoroase extrem, mi amintesc că miercuri e 1 octombrie, că vara s’a dus... S’a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
totuși... Diminețile sunt friguroase până la 10. De la 10 - 1½ plaje, de cele mai multe ori minunată; serile, răcoroase extrem, mi amintesc că miercuri e 1 octombrie, că vara s’a dus... S’a dus! Iată un cuvânt greu, greu de spus, cu rezonanțe dureroase. Și tu te-ai dus! Astăzi m’am chinuit; aș fi vrut să nu fiu nicăieri: nici aici, nici în București... Luni încep școlile... Mi se propune să iau pe Bebeca și Romilo, în locul băiatului Roșculeț. (Mama de o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că te afli acolo, în aparat; îl mângâiam de parcă erai tu, și multă vreme am rămas cu telefonul în mână, mângâindu-l și spunându-i: „Monica, Monica mea“. Ce cutie muzicală cu sonorități complexe și neașteptate este sufletul omului! Ce rezonanță avea vocea ta, atât de aproape de mine, încât mi-a trecut prin minte o idee nebunească: „E aici, s-a întors“. Și când proasta de Mabell mi-a smuls receptorul ca să te felicite, era să-i administrez... Ți-am spus
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Salutări cordiale și prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (36) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”18 sept[embrie] 1998”> Dragă domnule Călin, întâi, mulțumiri pentru cele 9 Sinteze. Impresie globală foarte bună! Publicația pe care o conduci ar merita o rezonanță deosebită, supraregională. Ai adunat un grup de colaboratori serioși, de la care se așteaptă mult. Trimit în continuare vreo cincizeci de pagini. Vor mai fi încă pe atâtea. Cu cele mai bune urări și prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (37) <citation author
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul 1954/10 decembrie 1974, care i-au gâdilat În mod foarte plăcut urechile: „Munca de zi cu zi - semnul profundei rezonanțe al Înaltului forum al comuniștilor”, rubrică permanentă ce conținea „...articole cu succese și realizări din diverse domenii social-economice”, după cum precizase paznicul vorbelor spuse la șpriț, Între două culegeri la linotipul sovietic. Prezentarea a continuat și cu alte titluri incitante, mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iași, februarie 2003, 2 p. mss (în arhiva autorului) -GHEORGHIU, VAL, Ion Antonică - Expoziția de ceramică neagră, Iași - februarie 1966, Cronica, nr.3, 26 februarie 1966. ANUȚA, CĂTĂLIN (1968-1997) POET “...Cătălin Anuța avea un mare talent și o voce de rezonanță în lirica românească actuală. Opera sa, câtă a fost publicată, este semnul unei lupte cu inerția, dar mai ales cu poetul însuși”. Astfel a fost receptat de criticul literar, prof. Ilie Dan, Cătălin Anuța, care a avut o traiectorie meteorică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pentru copii, două pentru adulți); Metoda: Se invocă numele maestrului îndrumător (sau a unor spirite cu care există o legătură), apoi se face o invocație de genul „Inimă puternică, Puternică inimă” (Alfonso o face în Tsafiki, limba strămoșilor lui, iar rezonanța cuvintelor parcă despică aerul încărcat: Somban (inima) tenga (puternică), Tenga somban). Se curăță aura cu suflat de alcool pe pacient, apoi cu buchetul de plante mirositoare. Se iau în mână oul (sau ouăle) și lumânarea și se plimbă mâna lin
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
revanșism, drept care realizatorii nu s-au mai obosit să-l gîndească și în afara termenilor acestei ecuații simple. în acest film nu există pic de gîndire proaspătă, pic de imaginație. Așa se face că, la final, cînd încearcă o modulație elegiacă, rezonanța e nulă. Amintirea e singurul paradis din care nimeni nu te poate izgoni, spune cineva. Așa e, numai că acest film impersonal nu are nimic dintr-o amintire. Nimic din el n-a fost simțit și imaginat îndeajuns de intens
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
din ochi nu li s-au stins. Probabil că n-ar trebui să fiu atît de dur ; e o romanță OK. Atîta doar că n-are nici o legătură cu Jane Austen. Ce-i drept, unele personaje și situații intră în rezonanță cu personaje și situații din opera ei (realizatorii au citit-o), dar e o rezonanță găunoasă : tot ce ne spune este că povestea asta de dragoste a transformat-o pe Austen într-o mare scriitoare, ceea ce (chiar admițînd că a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de dur ; e o romanță OK. Atîta doar că n-are nici o legătură cu Jane Austen. Ce-i drept, unele personaje și situații intră în rezonanță cu personaje și situații din opera ei (realizatorii au citit-o), dar e o rezonanță găunoasă : tot ce ne spune este că povestea asta de dragoste a transformat-o pe Austen într-o mare scriitoare, ceea ce (chiar admițînd că a existat o asemenea poveste) nu este adevărat. Ceea ce a transformat-o într-o mare scriitoare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de pământ locuit, își are istoria sa, iar oamenii de acum sunt personajele unor povestiri care cel mai adesea nu au fost scrise. Una din aceste zone geografice, dar mai ales sufletești, este Valea Racovei, o denumire cu o largă rezonanță istorică. Aici a existat din cele mai vechi timpuri, o intensă trăire umană care s-a desfășurat întrun peisaj specific românesc, ilustrând definiția dată de Lucian Blaga sufletului nostru național, asemuit cu alternative deal-vale-deal. Aici s-a născut și și-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și pusese în gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se adăpară, rând pe rând, din găleata cărată de femeie. Zilele și nopțile își
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
simț enorm și văz mon- struos”. Contextul era unul cumva modest, dar nu lipsit de semnificație, narațiunea Grand Hôtel „Victoria Română”, un text ambiguu și cumva razna față de restul producțiilor vesel-amuzante ale autorului. Iar în acest context, fraza avea o rezonanță modestă, era, în ciuda expresivității ei stilistice, o frază la locul ei. De ce a fost scoasă din context și de ce s-a impus odată ca un modus vivendi pentru lumea lui Caragiale, sau altfel ca o lentilă prin care opera era
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
generat. În acest sens, Alexandru Dragomir propune într-o excelentă lectură a operei recuperarea prin caragia- lism a provincialismului și implicit a periferiei noastre balcanice ca o formă superioară de înțelegere a complexelor identitare ce trebuie asumate creator, fertil. În rezonanță cu abordarea operei de către Nicolae Manolescu, făcând abstracție de teribilismul exagerărilor, Gelu Negrea încearcă recuperarea originalului, adu- cerea lui Caragiale în matca operei și a timpului său prin edifi- carea unui anti‑caragialism. Dan C. Mihăilescu realizează aceeași punere în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ales a valorii de întrebuințare care i se conferă excesului în economia simbolică a interpretării, a deformărilor ulterioare ale operei. Un ultim popas cu această temă, o lectură a cărții lui Gelu Negrea, Anti‑Caragiale generează o reflecție similară prin rezonanță cu mesajul cărții asupra exagerării, excesului de interpretare a cate- goriilor negative cu privire la universul caragialian. „Tocmai excesul de toxicitate pus în cârca lor a făcut ca interpretarea operei lui Caragiale (de către critici sau de către regizori) să alunece încet-încet de la viziunea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trăiri. Abnormul este aici rezultatul unei excitații jubila- torii, la antipodul celei nevrotice a lui Leiba Zibal. „Simț enorm și văz monstruos” devine un modus vivendi pe care discursul jurnalistic și cel al lui Nae îl împărtășesc odată intrate în rezonanță. Această jubilație în negativ nu are nimic din nihilismul rusesc al unor viziuni apocaliptice, al unor combustii religioase care fac din ființe mărunte precum Kirilov profeți ai apocalipsei. Viziunea are carac- terul unui montaj cinematografic, a unui bricolaj clișeistic, diverse
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
grandorii. În aceste situații, disproporția creează deformarea și devine și o sursă inevitabilă a comicului. Nu este Coriolan Drăgănescu produsul unei retorici, a propriei sale retorici, dar mai ales a celei vehiculate în gazetă ? Ne aflăm într-un fenomen de rezonanță, discursul patetic al lui Coriolan intră în rezonanță cu discursul jurnalistic, care i se face ecou. Absența unui context care să revendice grandoarea este compensată la nivelul unei retorici grandilocvente instaurată prin practica jurnalistică. Discursul jurnalistic constituie lentila deformatoare în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
devine și o sursă inevitabilă a comicului. Nu este Coriolan Drăgănescu produsul unei retorici, a propriei sale retorici, dar mai ales a celei vehiculate în gazetă ? Ne aflăm într-un fenomen de rezonanță, discursul patetic al lui Coriolan intră în rezonanță cu discursul jurnalistic, care i se face ecou. Absența unui context care să revendice grandoarea este compensată la nivelul unei retorici grandilocvente instaurată prin practica jurnalistică. Discursul jurnalistic constituie lentila deformatoare în măsură să dea amploare evenimentelor, să transforme non-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în forma ei actuală, idealurilor mele - deci alor noastre comune. Am convingerea că ne găsim în cu totul altă lume față de generațiile de dinaintea noastră.” Criticul nu rămâne însă indiferent la avantajele metro- polei, „această capitală infernală”, ea constituie cutia de rezonanță potrivită afirmării spiritului cerchist, fapt pen- tru care relația cu capitala este reconsiderată pragmatic (Scrisoarea din 19 mai 1947) : „Un singur avantaj are Bucureștiul : că îți deschide multiple porți de rostuire. Cu pregătirea noastră, nu trebuie să avem în această
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]