6,494 matches
-
de competiții sportive, pe bază de reciprocitate și în condiții egale din punct de vedere al stabilirii programelor și locului lor de realizare. ... Articolul 2 Părțile contractante vor facilita schimbul de profesori universitari, din instituții de studii superioare și de savanți ai celor două țări, în conformitate cu reglementările lor respective, ținînd seama de posibilități și la propunerea autorităților lor competențe. Articolul 3 Părțile contractante vor facilita, în limitele legislațiilor lor respective, studiile de specialitate în universitățile și instituțiile lor de studii superioare
ACORD CULTURAL din 15 august 1967 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Imperial al Iranului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132895_a_134224]
-
lor de studii superioare, precum și în arhivele, bibliotecile și muzeele lor, pentru cetățenii celeilalte Părți, la propunerea autorităților competente din cele două țări. Articolul 4 Părțile contractante vor asigura, prin acordarea de burse de studii și de cercetare, mijloace pentru savanții și artiștii celeilalte Părți, la propunerea autorităților competente din cele două țări. Articolul 5 Părțile contractante vor studia condițiile în care ar putea fi recunoscută echivalentă diplomelor eliberate de către instituțiile lor de învățămînt și vor încheia în acest scop un
ACORD CULTURAL din 15 august 1967 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Imperial al Iranului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132895_a_134224]
-
de experiență în domeniul științei, învățămîntului, literaturii și artelor; - vor facilita dezvoltarea relațiilor între universități, instituții de învățămînt superior, precum și institute științifice și de cercetări din cele două țări; - vor încuraja prin intermediul statului vizite reciproce de tineri absolvenți universitari, de savanți, profesori și personalități din domeniul artelor și literaturii; - acordarea, prin intermediul celor două guverne și în măsura posibilităților, de burse de studii și specializare cetățenilor celeilalte țări. Articolul 3 Cele două părți vor facilita schimbul de reviste, publicații științifice și cărți
ACORD CULTURAL din 24 ianuarie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Regatului Maroc*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132962_a_134291]
-
asupra istoriei, geografiei, culturii și civilizației ambelor țări. Articolul 10 Cooperarea științifică între cele două părți contractante se va desfășura, în baza prezentului acord, după cum urmează: a) schimburi de informații și date științifice; ... b) schimburi de vizite, delegații științifice, de savanți și cercetători; ... c) organizarea de seminarii bilaterale științifice și tehnice și participarea la congrese; ... d) cursuri de formare, stagii de specializare. ... Articolul 11 Pentru aplicarea prevederilor prezentului acord, părțile contractante vor negocia programe de aplicare a cooperării pentru perioade determinate
ACORD din 13 februarie 1995 de cooperare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146127_a_147456]
-
adevărată aventură a cunoașterii celui mai complex parametru de solicitare al omului de astăzi stress-ul prin a-l defini. Și putem spune că definiția cea mai corectă, cea care surprinde cu exactitate trăsăturile definitorii ale fenomenului, este cea enunțată de către savantul Hans Selye , considerat chiar ,,părintele stress-ului” , în sensul că „Stress-ul este răspunsul nespecific (subl. ns.) pe care îl dă corpul la orice solicitare (subl. ns.) la care este supus”. Fenomenul se transformă în ceva „de temut”, atunci când aspectele de natură
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Hasdeu I se creează o catedră specială la Universitate), cu aprobarea noului ministru al Instrucțiunii Publice, Gheorghe Chițu, sensibilizat de elogiile pe care oameni de știință străini de notorietate precum H. Budilowicz sau Hugo Schuschardt le au la adresa activității savantului. În 17 mai 1876, este numit Director al Arhivelor Statului, funcție pe care o va deține până în 1900, răstimp în care a reușit să acumuleze și să ordoneze un vast fond documentar, parțial valorificat în lucrările sale. Numeroasele sale recunoașteri
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată, în care își găsesc loc procesele de conștiință pentru fapte de a căror comitere nu este singurul responsabil
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
personalități școlilor, s-a dat numele Ion Creangă altei școli. Cei de la conducere nu cunoșteau tradiția acestei școli. Prin anii 1990, 1991, 1992, nu mai țin minte exact școlii i s-a dat numele de B.P.Hasdeu”- după numele marelui savant, deși numele mi se pare prea pretențios pentru o școală de clasele I-VIII. Și asta nu înseamnă că nu onorează școala și profesorii - le onorează, însă - asistând la o piesă de teatru a Iuliei Hașdeu, și văzând cum a
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
venit la un moment dat D-nul Stan în școală și m-a întrebat: „D-na Marin, de ce i s-a dat numele școlii B.P.Hasdeu? Pentru că are profesori de istorie foarte buni?”. Doamne, cine se poate compara cu marele savant B.P.Hasdeu! - Prof. C.F.: În ce a constat activitatea educativă desfășurată la nivelul RO-Talent-ului? - D-na prof. M.M.: Ro-Talentul s-a înființat în 1992 la Școala nr. 22 ca asociație non-guveranmentală, non-profit, cu personalitate juridică (de aceste aspecte ocupându-mă
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
inteligența, maladiile nutriției și ale nervilor, criminalitatea și nebunia sunt rare iar oamenii sunt mai fericiți. Noi nu considerăm rugăciunea o superstiție zadarnică, nici un rest de barbarie. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără să învețe ceva” spunea marele savant Emerson. Vocea intimă care murmură în interiorul nostru este a unui medicament care acționează asupra spiritului și a corpului, iar calmul produs este mijloc terapeutic. Unele activități spirituale pot fi însoțite de modificări atât anatomice cât și funcționale ale țesuturilor și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în 1915; litera î era folosită aici deopotrivă în rădăcina și în sufixele din structura cuvintelor, indiferent de origine. Același unic semn grafic în Dictionnaire Etymologique Macédo-Roumain, tipărit în 1925; volumul I înregistra elementele latine și romanice. În 1938, același savant, situat de puterea totalitară printre legionari, edita la Imprimeria Națională din București, Amintiri de IonCreangă, recurgând tot numai la litera î. Tot printre intelectualii anticomuniști, chiar legionari, fusese situat A. Scriban. În cunoscutul său Dicționar al limbii românești, una dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard în articolul Despre folosirea literelor î și î, publicat în Limba română, nr. 10/1992 - a dorit să cunoască și părerea unui observator din străinătate. Mi-a făcut onoarea să mă roage să mă pronunț asupra chestiunii respective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bețe-n loc de labă.” (Idem, I, p. 84); • atribut circumstanțial (rar): Ion, țăran, la origine, e drept, înțelegea, totuși, mai mult decât alții.; • complement predicativ: L-am lăsat un profesoraș oarecare și l-am regăsit șef cu aere de savant. În desfășurarea relației de apoziție, substantivul poate ocupa deopotrivă poziția termenului-bază: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, p. 88) sau a termenului secund: „Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină.” (Ibidem, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive, fie ca adjective: bătrân, tânăr, savant, înțelept, fruntaș, leneș, ipocrit etc. La acești termeni distincția substantiv-adjectiv nu mai are baze semantice, ci numai de natură sintactică: poziția în interiorul sintagmei nominale; adjectivul ocupă poziția constituentului dependent: un om bătrân, un savant bătrân, un înțelept bătrân, un bătrân înțelept. Adesea, identitatea morfologică a termenilor din această serie de unități lexicale depinde de topică; în limba română, adjectivul urmează substantivul: un tânăr muncitor. În topica subiectivă, adjectivul precede substantivul: un tânăr muncitor. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perspectiva a doua - de natură sintactică - cele trei variante sunt determinate de (și reflectă) poziția regentului în succesiunea temporală regent-subordonat: • anterioritate: regentul se situează într-un timp care-l precede pe cel descris de circumstanțial: „Înainte de a fi ucis, marele savant fusese torturat și batjocorit, avea barba smulsă și pe corp urme de lovituri, răni, tăieturi.” (M. Preda, Delirul, 149), „Până ce Axinia să vadă de cai, noi ne așezarăm la un fel de masă, sub umbra unui mesteacăn.” (C. Hogaș, 111
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O asemenea opinie deformată este o consecință a numărului extrem de redus de specialiști români prezenți la manifestările internaționale, a neglijenței noastre față de valorile pe care le avem. Pentru mine este un mare semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o consecință a numărului extrem de redus de specialiști români prezenți la manifestările internaționale, a neglijenței noastre față de valorile pe care le avem. Pentru mine este un mare semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o mărime cuantificată și este astfel un multiplu, determinat cuantic, al unui moment magnetic elementar, numit magnetoh elementar *B. Este cazul să amintim că existența magnetoului elementar a fost descoperită în 1912, deci, cu un an înaintea lui Bohr, de către savantul român Ștefan Procopiu. Datorită sistemului politico social existent în țara noastră în acele timpuri, știința românească a fost fructrată de recunoașterea primordialității unei descoperiri științifice de că tre un român. Corect ar fi ca acest magneton elementar să se numească
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de luminare a românilor, indiferent de religia împărtășită de unii sau de alții, avea loc în plină atmosferă a R enașteri i și a mișcării umaniste, când regi și prinți se întrec a se înconjura de artiști, de poeți, de savanți, de a întemeia bibliotec i, a org aniza școli și a încuraja cultura. O aripă a acestui avânt cultural atinsese și Cotnariul. Ștefan Bârsănescu apreciază că această școală latină ar fi fost înființată la Cotnari în martie-aprilie 1563. Profesorul Ioannes
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Universitate, acum sunt o ruină. Drumuri proaste și impracticabile, n-avem măcar o școală de vinificație, n-avem o casă de sfat pentru a discuta nevoile comunei. Vrem să salvăm Cotnariiʺ . Apelul a fost semnat până și de un cunoscut savant american, dr. Haven Emerson, profesor de igienă la Universitatea Columbia din New York, găzduit la via A xinte și care i a făcut o vizită de curtoazie celebrei cântăr e țe. Iar Darclee l a invitat să ia parte la salvarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și selectarea punctelor de acces (cu excepția celor de subiect). 95. Puteți prezenta succint un istoric al catalogării în România? R: Forme de descriere bibliografică a documentului au apărut încă din antichitate. Odată cu apariția cataloagelor pentru colecțiile de lucrări scrise ale savantului grec Calimach, în lucrarea bibliografică din 250 î. H., evidenția, pe primul loc numele autorului, titlul și primele rânduri din fiecare lucrare, precum și datele de elaborare ale acesteia. Sunt primele reguli cunoscute pentru descrierea bibliografică. În România, primul catalog cunoscut
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
al evoluției sociale, care presupune un tip de comportament și care are o valoare utilitara.” ( F.Barron, 1989 cît. în D.Sălăvăstru, 2004, p.101). Dacă în știință reprezentările imaginației constituie doar un punct de sprijin pentru gândirea creatoare a savantului, în artă, crearea de imagini este sarcina nemijlocita a activității creatoare,căci în imagini își întruchipează ideile scriitorul, compozitorul, pictorul. Un alt punct de vedere este cel al lui Terman care spunea: „creativitatea a fost condiderată sinonima cu inteligență”.Aceasta
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Această din urmă lucrare a costat 375 galbeni și fusese angajată printr-un antreprenor anume Calciu Teodorache. În ziarul „Vasluiul” din 1866 găsim o informație care cuprinde cazul unor pacienți trimiși de Spital la Paris pentru a fi tratați de savantul Pasteur, precum și o altă știre care anunță sosirea unei ambulanțe militare care va sta 45 de zile în județ, fixându-se în comunele Codăești și Bîrzești. 2. VECHI MĂRTURII DESPRE EXISTENȚA UNOR ACTIVITĂȚI SANITARE Din cele mai vechi timpuri, din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al Vasluiului. Printre personalitățile marcante, adevărați creatori de școală, la Universitatea de Medicină din Iași și nu numai se numără; Grigore T. Popa (1892-1948), născut în satul Șurănești (astăzi Emil Racoviță), profesor de Anatomie la universitățile din Iași, București, Cambridge, savant, descoperitorul sistemului port hipotalamo hipofizar, academician, filosof, literat și eseist de marcă. Leon Baliff (1892-1967), născut în comuna Țibănești, profesor și cercetător în domeniul psihiatriei și neurochirurgiei. Alexandru Ciurea, născut la Vaslui în 1940, profesor și director la Spitalul Bagdazar-Arsene
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]