7,856 matches
-
ca sentiment al morții", în op. cit., p. 51. 117 Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Librăriei Socec & Co, S.A, 1937. 118 Dumitru Micu, op. cit., p. 57. 119 Mariana Vartic, Anton Holban și personajul ca actor, București, Piața Scânteii 1, Editura Eminescu, 1983. 120 Mariana Vartic, ,,Actor al dezastrelor" în op .cit., p. 168. 121 Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic, apud Mariana Vartic, ,,Actor al dezastrelor" în op. cit., p. 169. 122 Mariana Vartic, op. cit., p.170. 123
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Biblioteca Bucureștilor, 2012, p. 83. 240 Max Blecher, op. cit., p. 51. 241 Ibidem, p. 50. 242 Ibidem, p. 58. 243 Ibidem, p. 54. 244 Ibidem, p. 53. 245 Ibidem. 246 Ibidem, p. 56. 247 George Bacovia, Panoramă, în Bacovia. Plumb. Scântei galbene, Antologie, tabel cronologic, prefață, note și bibliografie de Adriana Mitescu, București, Editura Albatros, 1976, p. 56. 248 Max Blecher, op. cit., pp. 56, 57. 249 George Bacovia, op. cit., pp. 56. 250 Max Blecher, op. cit., p. 56. 251 Ibidem. 252 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, București, Editura Humanitas, 2003, p. 580. 263 Max Blecher, Inimi cicatrizate, ed. cit., pp. 15, 16. 264 Martin Heidegger, op. cit., pp. 581, 582. 265 George Bacovia, Umbra, în Bacovia. Plumb. Scântei galbene, Antologie, tabel cronologic, prefață, note și bibliografie de Adriana Mitescu, București, Editura Albatros, 1976, p. 121. 266 Martin Heidegger, op. cit., p. 583. 267 Max Blecher, op. cit., p. 17. 268 Martin Heidegger, op. cit., p. 589. 269 Max Blecher, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ibidem, p. 116. 394 Ibidem. 395 E. A. Poe, Hruba și pendulul, în ed. cit., pp. 423, 424. 396 Silvian Iosifescu, Reverberații, Sainte-Beuve, Ion Ghica, Gh. Brăescu, Giovanni Papini, M. Blecher, Camil Petrescu, Jules Verne, Thornton Wilder, București, Editura Eminescu, Piața Scânteii 1, 1981. 397 Ibidem, p. 133. 398 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., pp. 34, 35.. 399 Silvian Iosifescu, op. cit., p. 136. 400 Ibidem, p. 140. 401 Max Blecher, Inimi cicatirizate, ed. cit., p. 183. 402 Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în ascensiune tocmai pentru că a prețuit astfel de valori. J. Krishnamurti spunea că în întreaga lume sunt doar două categorii de oameni: cei care știu și cei care nu știu. Lumina caută lumină, la fel cum Tatăl își caută copiii, scîntei de lumină închise sub lespedea universului material, dar care sunt chemate și pot țîșni spre infinitul ocean de lumină al Preaplinului din care ne-am rătăcit. "Lumina a devenit Mîntuirea mea și a preschimbat, pentru mine, întunericul în lumi-nă. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
temeiuri pentru deducțiuni precise categorice și ca 21 urmare culegătorii nu trebuie să se limiteze numai la consemnarea speciilor tradiționale ci să noteze povestiri despre tot ce alcătuiește judecata lui asupra diferitelor împrejurări în care trăiește" Dacă Graiul nostru este scânteia, focul începe să ardă odată cu Folclorul. Cum trebuie înțeles. De ce? Pentru că urmează în această lucrare cea mai valoroasă demonstrație teoretică din istoria folcloristicii, cu privire la importanța folclorului pentru istoria culturii unui popor și cu privire la culegerea folclorului. „La o îndrumare nouă - zice
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
imaginarului poetic Întîlnim această „constelație simbolică”, această rețea care emerge către o concepție „rizomatică” chiar la nivelul semantismului simbolic, Eminescu operînd cu inductori expresivi care sparg nivelele obișnuite ale imaginii transgresînd În metaforic intenția de plasticizare „țesînd cu recile-i scîntei / o mreajă de văpaie”... este poate un vis”ascensional dirijat” (Bachelard) care conține o tehnică de Închidere, de ascundere, de liniștire, de acoperire a eroinei. Și-n registrul verbal Întîlnim semantismul verbului care are o nuanță de Încetinire, de recluziune
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a eroinei. Și-n registrul verbal Întîlnim semantismul verbului care are o nuanță de Încetinire, de recluziune ... verbele a Închide, a revărsa, a atinge . Tehnici de Învăluire „... și pas cu pas În urma ei alunecă-n odaie”, țesînd cu recile-i scîntei, o mreajă de văpaie” ... Iată plasa, textura, cea sintactică, cea fenomenală ... imaginea pînzei, a năvodului este preluată de imaginarul poetic din recuzita, din simbolistica vînătorului, a predatorului, a carnasierului, cel care aruncă plasa, cel care țese o „mreajă” pentru a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
1968. Iorga, Nicolae, Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, București, 1920. Idem, Originea și dezvoltarea statului austriac (Zece lecții făcute la Iași în 1917), ed. a II-a, București, 1938. Idem, Istoria românilor prin călători, Edit. Eminescu, București, Piața Scânteii 1, MCMLXXXI. Istoria dreptului românesc, vol. I-II/1, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980-1984. Istoria universală, (sub red. N. A. Sidorova), vol. III, București, 1960. Istoria românilor, vol. III-IV, Edit. Enciclopedică, București, 2001. JAURÉ, Jean, Histoire socialiste de la Révolution française, Tome
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Moldovei: Istoria dreptului românesc, I, p. 273; C. Cihodaru, op. cit., p. 80; P.P. Panaitescu, Marea Adunare a țării, p. 161. 671 A se vedea și mărturia călătorului italian Botero; apud N. Iorga, Istoria românilor prin călători, Edit. Eminescu, București, Piața Scânteii 1, MCMLXXXI, pp. 179-180. 672 În acest sens și pentru cele ce urmează, a se vedea: D. Mioc, op. cit., pp. 203-204, 215, 228. 673 D. Mioc, op. cit., pp. 204, 207-209, 211-212, 214; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 83-84, 88-89; P.P.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
iulie 2013 . ANUȚA, Cătălin, n. 25 septembrie 1968, Iași m. 20 mai 1997, Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Litere, secția de Jurnalistică (neabsolvită din cauza morții timpurii). Ziarist la "Evenimentul zilei". Debut publicistic în "Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului"" (1986). Colaborează și la "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Steaua", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" etc. Postum, textele poetice îi sunt adunate în volumele: Ars longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întemeiere-a toate câte sunt!// O, împlinire-a tot ce proorocia/ a înstelat în suflete mai sfânt,/ precum de aripi se umbrind, Maria/ primi să fie hrană de Cuvânt!// Se-nalță, iată, toată tinerețea/ în jerbe de lumini și de scântei/ într-un triumf atât de fără pată,// că, din preaplinul vieții, frumusețea/ revarsă-ndreptățire singurei,/ Yah, bucurii ce ne va ști vreodată!" (poemul de uvertură Din câte stele). Sau, în sfârșit: "Ce pot să fiu/ altceva în toți vecii/ decât Doamne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Muzeul Literaturii Române Bojdeuca Ion Creangă (1986-1994). Redactor la TVR Iași (din 1994). Debutează cu proză în revista "Convorbiri literare" (1984) și editorial cu Vitrina cu promisiuni (1996). Colaborează cu versuri, proză sau cronici la "Amfiteatru", "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Poesis", Opinia studențească", "Viața românească". Cărți de versuri: Vitrina cu promisiuni, Editura Junimea, Iași, 1996; 55 de poeme, Editura Junimea, Iași, 2000; Zânele frigului, Editura Junimea, Iași, 2000; Casa cu Matei, Editura Saggitarius Libris, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Junimea, Iași, 2000; Zânele frigului, Editura Junimea, Iași, 2000; Casa cu Matei, Editura Saggitarius Libris, Iași, 2001; Inventatorul de cuvinte, Editura Prut International, 2004. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Premiul pentru debut în proză al "Suplimentului Literar" al "Scânteii Tineretului" (1987) și Premiul I la Concursul de proză "Mihail Sadoveanu" din Piatra Neamț (1993). Cărțile de poezii scrise de cunoscuta jurnalistă de televiziune Oana Lazăr Vitrina cu promisiuni (Editura Junimea, Iași, 1996), 55 de poeme (Editura Junimea, Iași, 2000), Zânele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o lume a fanteziei și candorii definitive. Cum se va întoarce Oana Lazăr din acest univers poetic în care a găsit, temporar, energii taumaturgice, rămâne de văzut în cărțile ei viitoare... Referințe critice (selectiv): Constantin Parascan, în "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", nr. 41, 1987; Constantin Dram, "Prefață" la 55 de poeme, 2000; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Carletta Elena Brebu, în "Ateneu", nr. 6, iunie 2000; Liviu Grăsoiu, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2002; Nicolae
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
municipale, vol. IV Ultima cină a Palatinului, Editura PIM, Iași, 2010. Mai multe premii, între care: Marele premiu la Festivalul Național de poezie de la Suceava "Nicolae Labiș"(1975), Premiul revistei "Luceafărul" (1978), Premiul C.C. al U.T.C. (1985), Premiul ziarului "Scânteia tineretului" (1978, 1983, 1987), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000), Premiul Uniunii Scriitorilor din România Filiala Bacău pentru poezie (2005), Premiul de excelență pentru poezie patriotică acordat de revista "Oglinda literară" (2005), Premiul revistei "Convorbiri literare" pentru critică literară (2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai ales Bogată sunt, din Jocul cu cercuri) dovedesc cu asupra de măsură încrederea Mariei Mănucă într-o funcție esențială a artelor (fie ele vizuale ori lingvistice), aceea de a intermedia umanului esențele primordiale: "Dacă desfac lucrurile/ până la miez, până la scânteie// dacă despart umbrele/ de la umbra sticloasă a ciulinului/ până la germenele de lumină// dacă din lumina trecută prin prismă/ aleg focul/ și cerul și apa (...) Dacă mă las pradă/ cerului, pământului/ până la miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dacă desfac lucrurile/ până la miez, până la scânteie// dacă despart umbrele/ de la umbra sticloasă a ciulinului/ până la germenele de lumină// dacă din lumina trecută prin prismă/ aleg focul/ și cerul și apa (...) Dacă mă las pradă/ cerului, pământului/ până la miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu risipitoare". Ultimul volum semnat de Maria Mănucă, intitulat Clinica de metafore, conservă mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Zilieru: "Un mare amant un fluture boem/ eu l-am adus la dreaptă judecată/ să-l răstignești și smirna lui curată/ din craniul cât clopotnița s-o bem.// Nu râde nu de zdrențele de foc./ Prin sângele de aur mai scânteie/ în oboseală sânii de femeie/ și venele albastre nenoroc.// În el m-am ospătat și am dormit/ pe forma unei inimi: pat și masă/ din oul lui divin în morți se lasă/ până-n străfund sudoarea unui mit.// Chiar Maica mea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și dintr-o dată / văd luna desprinzându-se și parcă, / pe cat se-apropia căzând, pe-atâta / părea c-o văd crescând, pân'ce la urmă / se prăbuși-n răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea stingându-se pe-ncetul / și ierburile-i fumegau în preajmă. (Fragmentul XXXVII, vv
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce-i drept, în limba latină precum comentariul la Despre bărbații vestiți prin învățătură lor de Hesychios din Milet. A continuat cu Despre viața lui Plotin și ordinea cărților lui de Porfir, un manuscris de 352 pagini, cu siguranță o scânteie a viitoarei mici opere morale Dialogul lui Plotin cu Porfir. Nu în ultimul rând a compus Comentarii despre viața și scrierile unor retori ce au trăit în secolul ÎI după Christos sau la sfârșitul secolului I. Tot atunci, la doar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
motoare diesel de viteză medie, cu o putere termică de intrare ≥ 50 MWt, motoare diesel (de mare presiune și de mică presiune, cu două tipuri de combustibil) cu o putere termică de intrare ≤ 40 MWt și motoare cu aprindere prin scânteie, cu o putere de până la 18 MWt. 5.1.2.3. Cogenerare Un mod obișnuit de utilizare a căldurii recuperate la instalațiile de producere combinată a căldurii și energiei electrice cu motoare pe gaz constă în generarea de abur de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
indirect utilizată pentru uscare sau pentru alte procese. A doua soluție pentru creșterea capacității de generare a aburului este de a echipa cazanul încălzit cu gazele de eșapament cu un sistem de ardere suplimentară. Pentru motoarele mari cu aprindere cu scânteie, conținutul de oxigen este de obicei 11 sau 12% vol., iar pentru un motor diesel pe gaz de înaltă presiune, de obicei mai mare. Acest oxigen poate fi folosit ca aer de ardere pentru arderea suplimentară. De asemenea, sistemul face
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sufletească de a-și crea o soartă mai fericită, el știa că în "această ordine a realității", cum o numea el, nu-l va întâlni nici un zâmbet și nici o lacrimă neiubit și neurât de cineva, se va stinge asemenea unei scântei, după care nu-ntreabă nimenea nimenea-n lume (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 36). (h2c) Și poate că din când în când [î]ți-vin momente de luciditate în care privești ca trezit din somn și vezi deodată cu mirare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
habitatelor, ale tuturor peisajelor lumii. O enciclopedie a copiei. O rază mare de soare făcea să sclipească acele vîrfuri himalayene, încingîndu-le cu o lumină caldă și arămie. În vreme ce de-a lungul bulevardului Binhai fațadele răsăreau într-o lungă frescă de scîntei multicolore. Îndepărtarea relativă a cerului și a mării conferea orașului un amestec de forță supranaturală și de volatilitate. Amar ca berea (Guiness) e glonțul patriei... Ce gust are trădarea? Și în raport cu ce o definim? Judecata însăși nu este, oare, un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]