4,340 matches
-
primul model de ambulanță a fost construit asemănător cu cea austriacă, adusă la expoziția din 1906. Astfel că, din data de 28 iulie a acelui an, pe străzile Capitalei a început să circule cea dintâi ambulanță, cu care vizitiul și sergenții de oraș instruiți de doctorul Minovici răspundeau solicitărilor populației aflate în suferință. În luna august 1908 s -a reușit instalarea primului telefon la sediul Salvării, după ce, cu trei luni înainte, s-a realizat prima evidență statistică exactă a activității, iar
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o realizare (care se va permanentiza în istoria Salvării), ce constă în aceea de a instrui, ca și personal auxiliar, pe cei care în principal, erau chemați primii la locul accidentului. Pe atunci primii instruiți, folosiți ca sanitari, au fost sergenții de oraș. Cursurile se făceau seara și erau predate, ca și aplicațiile practice, de profesorul Minovici. Programul Școlii era întocmit ținând seama de nivelul de înțelegere al elevilor respectivi. Profesorul s-a ferit să elaboreze prelegeri cu termeni tehnici și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Aventura lui Rică V. i s-a întâmplat lui Caragiale însuși. (Mă, Rică sunt eu...!). A fost bătut grozav de mitocan, și-a pierdut ochelarii. A făcut apoi cunoștință cu mitocanul; s-a împrietenit cu el. Cumnata mitocanului și un sergent care trăia cu ea, îi mijloceau întâlnirile cu nevasta mitocanului." Foarte semnificativ este faptul că chiar autorul, glumind serios, va proclama "amiciția și amorul două patrimonii sublime ale umanității, singurele care fac din om o ființă superioară", fiind urmărit pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dumneavoastră sau să vă depășească așteptările. Ați lucrat vreodată pentru o persoană care nu vă spunea ce să faceți, apoi vă critica și vă reproșa că nu ați făcut ce vroia? Dar pentru un șef care dă ordine precum un sergent de instrucție în armată, dar care nu reușește să vă spună care este rezultatul pe care îl dorește sau îl așteaptă de la dumneavoastră? Cum v-ați simți dacă ați încerca să vă faceți treaba în timp ce vă străduiți să ghiciți ce
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
dar nimic nu a mers, atunci sunteți vinovați de faptul că încercați să îndepărtați oamenii în loc să îi atrageți. S-ar putea să încercați să le ordonați să se implice, în loc să îi rugați să vă ajute. Dale dicta ordinele precum un sergent militar care comandă un pluton de pregătire. Le spunea oamenilor ce să facă și încerca să îi oblige, prin constrângere. Din nefericire, atunci când îi presați, majoritatea oamenilor ripostează. Dale nu a înțeles că ce lipsea cu adevărat era să ceară
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
mașină mai bună ca a altcuiva? Dacă da, trebuie să vă aduceți aminte că o poziție câștigată are privilegiile sale. Încă o dată, pentru a înțelege principiu, luăm exemplu de la armata Statelor Unite. Pe măsură ce oamenii înaintează în funcție, de la soldat la - probabil - sergent, locotenent, colonel saugeneral, se bucură de mai multe privilegii. Au însă și mai multe responsabilități, griji și îndatoriri. Președintele Statelor Unite zboară cu Air Force One. Poziția are beneficiile sale. Gândiți-vă la riscurile pe care vi le-ați asumat, investițiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Chiriac se adaptează, este sentimental cu Veta, dârz om de încredere când vorbește cu Dumitrache și implacabil cu dușmanii politici, pe care-i scoate bolnavi la izirciț. Căci Chiriac are în garda națională gradul corespunzător cu situația de la cherestegerie: e sergent. Această dublă atitudine este evidențiată prin schimbarea vocabularului. Cu Veta sau Spiridon, Chiriac vorbește simplu, evită neologismele. Le folosește însă, stâlcite bineînțeles, când joacă rolul de sergent în garda națională a politicianului liberal, când discută despre izirciț sau ripostează cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Căci Chiriac are în garda națională gradul corespunzător cu situația de la cherestegerie: e sergent. Această dublă atitudine este evidențiată prin schimbarea vocabularului. Cu Veta sau Spiridon, Chiriac vorbește simplu, evită neologismele. Le folosește însă, stâlcite bineînțeles, când joacă rolul de sergent în garda națională a politicianului liberal, când discută despre izirciț sau ripostează cu severitate: Nu cunosc un așa rezon fără motiv. În ceea ce privește călăuza politică a lui Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, acesta îl domină pe Dumitrache prin cultura lui politică, fiindu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
miniroman, cartea portretizează atât bestii din lumea anchetatorilor și a închisorilor, ca șeful Siguranței, care îi împroașcă pe cei anchetați cu „josnice invective”, ca femeia-gardian, care cronometra până și timpul cât stăteau la toaletă deținutele, cât și oameni adevărați, ca sergentul de poliție care, înțelegând pe cine păzea, „a început să plângă și printre suspine îi deslușeai disperarea”. Mânată de devotament și dragoste, eroina cărții își caută soțul la Caracal, Pitești, București, Canal, Capul Midia, Poarta Albă, face investigații repetate, chinuitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă". Apoi piere în noapte și se duce să moară pentru Grecia. Misterele românilor, roman neterminat de formulă arheologică, relua preocupările mitologice ale lui Asachi și se străduia să dovedească continuitatea poporului român prin metempsihoză. Un sergent rănit la 1877, cu numele Deciu Longin, invită pe autor în munții Bucegilor în ziua când straniul militar, împlinind 30 ani, urma să fie inițiat în misterele tribului său. Scriitorul se duce. Satul e pe un vârf amețitor de munte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci pentru a câștiga aderenți la sate și a trezi oroarea de serviciul militar. Izbucnise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În cele din urmă, a ajuns la concluzia că cea mai bună idee era aceea de a Întoarce jeepul și de a se Îndrepta spre tabără. Problema era că nu aveau loc de Întors mașina. După ce s-a mai gândit, sergentului i-a venit ideea de a ridica jeepul În brațe și de a-l Întoarce. „Dacă vom crede cu toții că suntem În stare”, și-a spus el, „atunci vom reuși”. După aceea, și-a Întrebat oamenii dacă se simțeau În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de efigii, un transfer ce vine din basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul, Sergentul, Frații Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O retorică a eroismului popular, aceea ce cultivă inima de foc și brațul de oțel. Un lirism al sinecdocei. Inima bravă și brațul tare stau față În față cu o păgînitate amorfă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
legea de unificare a poliției administrative cu cea comunală - operă a fostului ministru de Interne, Vasile Lascăr. Pe plan local, efectele acestei legi au fost resimțite pe parcursul exercițiului financiar 1903-1904, atunci când Serviciul poliției comunale a fost reorganizat. Plățile pentru întreținerea sergenților și polițiștilor băcăuani cu armament și echipamente au revenit consiliului comunal, primăria urmând să plătească anual câte 80 lei pentru fiecare sergent. Suma a rămas neschimbată până în decembrie 1913, atunci când, la insistențele ministrului de Interne, Primăria Bacău a mărit această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
legi au fost resimțite pe parcursul exercițiului financiar 1903-1904, atunci când Serviciul poliției comunale a fost reorganizat. Plățile pentru întreținerea sergenților și polițiștilor băcăuani cu armament și echipamente au revenit consiliului comunal, primăria urmând să plătească anual câte 80 lei pentru fiecare sergent. Suma a rămas neschimbată până în decembrie 1913, atunci când, la insistențele ministrului de Interne, Primăria Bacău a mărit această contribuție la 100 lei, datorită faptului că „în ultimii 10 ani materialul și lucrul s au scumpit cu cel puțin 25%”. Până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
leafă impozabilă de 140 lei lunară, trei subcomisari (113 lei), un copist (70 lei), un comandant (100 lei, plus 30 lei diurnă), doi ofițeri (60 lei, plus 30 lei diurnă), un agent special de siguranță (62 lei) și 65 de sergenți (cu o soldă lunară de 40-47 lei). Pentru paza zonelor periferice ale orașului, în special în zona barierelor, poliția mai avea în subordine încă 24 de sergenți. Se poate lesne observa că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
30 lei diurnă), un agent special de siguranță (62 lei) și 65 de sergenți (cu o soldă lunară de 40-47 lei). Pentru paza zonelor periferice ale orașului, în special în zona barierelor, poliția mai avea în subordine încă 24 de sergenți. Se poate lesne observa că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor peste 17.000 de băcăuani era asigurată de numai 101 angajați. În cadrul poliției locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fireturi, găitane sau cocarde”ă. Cererea putea fi adresată fie de servitor, fie de „stăpânul” acestuia. Având o taxă de eliberare de 3 lei, livretul era valabil timp de un an. Condițiile ce trebuiau îndeplinite de aspiranții la gradul de sergent erau următoarele: „etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele poliției locale. În timp ce bărbierul spitalului „Pavel și Ana Cristea” avea un câștig lunar de 50
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la sfârșitul anului 1905, prefectul județului P. G. Cantilli a fost nevoit să ceară sprijinul Ministerului de Interne. În raportul înaintat pe data de 23 noiembrie 1905, erau surprinse următoarele realități: „(...) în prezent paza orașului se face cu 40 de sergenți, căci, din totalul de 50, zece sunt detașați tot timpul la alte servicii auxiliare poliției; (...) cei 40 de sergenți este imposibil a păzi un oraș cum este Bacăul, care are 92 de străzi, în lungime totală de aproximativ 36 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
raportul înaintat pe data de 23 noiembrie 1905, erau surprinse următoarele realități: „(...) în prezent paza orașului se face cu 40 de sergenți, căci, din totalul de 50, zece sunt detașați tot timpul la alte servicii auxiliare poliției; (...) cei 40 de sergenți este imposibil a păzi un oraș cum este Bacăul, care are 92 de străzi, în lungime totală de aproximativ 36 de kilometri, cu aproape 20.000 de suflete (în realitate 17.500; n.n.) și 2.500 de case; paza întregului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăul, care are 92 de străzi, în lungime totală de aproximativ 36 de kilometri, cu aproape 20.000 de suflete (în realitate 17.500; n.n.) și 2.500 de case; paza întregului local al poliției Bacău este efectuată de 2-3 sergenți”. O analiză comparativă cu situația înregistrată la nivelul aceluiași an de către instituția similară a orașului Roman, accentuează insuficiența personalului polițienesc băcăuan: deși avea un număr mai mic de locuitori decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sergenți”. O analiză comparativă cu situația înregistrată la nivelul aceluiași an de către instituția similară a orașului Roman, accentuează insuficiența personalului polițienesc băcăuan: deși avea un număr mai mic de locuitori decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903 aprilie 1909, „au fost făcute 219 numiri de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903 aprilie 1909, „au fost făcute 219 numiri de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și 25 au dezertat”. Mai mult, amenzile aplicate sergenților pentru neglijență în serviciu sau absență nemotivată se cifrau, numai la nivelul anului 1908, la 600 lei! La nivelul infracționalității citadine, un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]