4,438 matches
-
toleranței religioase în relațiile interumane, Narconon etc.”. XIV.2. Doctrina scientologică Plecând, înainte de toate, de la scrierile fondatorului Ron Hubbard, putem sistematiza ideile de bază ale doctrinei scientologice: Omul este alcătuit „din trup (body), minte (mind), înțeleasă ca rațiune, spirit sau simțire și tetan (un fel de suflet al spiritului, adevăratul eu)”. * Tetanul „este veșnic și parcurge un lung șir de reîncarnări”. Hubbard susține că poate dovedi științific acest fapt prin intermediul dianeticii. Tetanul - spirit nemuritor - a uitat că este spirit. În joc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la noi”; acesta, Alexandru Sihleanu, trebuie arătat ca „hoț literar” iar nu Mihai Eminescu: „Singur, maestrul maeștrilor, Eminescu a fost acela care și-a cântat simțirile și ideile. Și dacă s-au găsit unii să bârfească cum că ar fi furat din nemțește, sau că e un imitator al lui Nic. Lenau, apoi de aceia nici nu vorbesc, căci au fost împinși de o ură și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu al neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere aminte de cel mai mare geniu al neamului nostru. Eminescu, prin gândirea lui înaltă și simțirea-i adâncă, redate într-o formă impecabilă, a pătruns în taina universalității, așezându-ne cu vrednicie în rândul omenirii civilizate. Avem datoria sacră să-i eternizăm memoria, prin ridicarea de monumente. Generațiile viitoare trebuie să găsească în doctrina lui sâmburele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
A. C. CUZA. D. prof. A. C. Cuza a vorbit în numele celor cari l-au cunoscut de aproape pe Eminescu. Așa cum l-am cunoscut la Iași, începe d. profesor, Eminescu era un aristocrat din naștere, o personalitate de rasă, de gândire și simțire. Acei cari l-au cunoscut din scrieri și-au făcut o părere greșită despre el. În toate împrejurările vieții, Eminescu plutea deasupra vulgarității. E nu numai poet, dar cel mai mare gânditor politic al nostru. Scrierile lui cuprind un sistem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Lupaș, membru al Academiei Române, începe cu cuvintele apostolului Pavel: „Aduceți-vă aminte de mai marii, la a căror fapte privind, să le urmați credința”. Printre bărbații cei mai de seamă ai neamului, Eminescu este cel mai mare. Perfecțiunea cugetării și simțirii sale, îmbrăcată în cel mai minunat vers, precum și scrisul său cotidian rămân pildă pentru noi de ce înseamnă arta scrisului. Nouă, celor cari am fost în robie, scrierile lui ne-au adus nădejdea mângâietoare a întregirii neamului. Fapta comitetului e morală
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ștefan Emilian, coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă parastasele, soția lui, Veronica Micle, și-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mănâncă o bucățică de carne, deși foarte mică, însă i-a cauzat mult bine. Vorbește, cunoaște, se simte însă este foarte slăbit. V-am scris și vă repet că numai fricțiunile cu mercur l-au adus în bunăstare, în toate simțirele. Medicamentele, numai bani cheltuiți în zadar, voi urma și la băi fricțiunile în toată regula. Sunt fericită din zi în zi cum merge. Zilele cele când nu putea nici vorbi, Isac susținea că boala lui este foarte gravă din necăutare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
opt franci pe o zi jumătate Țitman care îl ia în interior, patru franci fricțiunea, un franc cincizeci bani pucioasă în baie, servitorul cincizeci franci pe lună, și încă am avut noroc că a venit cu azi cincisprezece zile în simțire și am putut da drumul femeii, care sta în permanență de spăla/ vrea să spună că de 15 zile, „cu azi 15 zile”, bolnavul și-a venit în simțire și nu mai e nevoie de femeie să spele. Cheltuielile se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
am avut noroc că a venit cu azi cincisprezece zile în simțire și am putut da drumul femeii, care sta în permanență de spăla/ vrea să spună că de 15 zile, „cu azi 15 zile”, bolnavul și-a venit în simțire și nu mai e nevoie de femeie să spele. Cheltuielile se urcă la douăzeci franci și douăzeci și cinci bani pe zi, fără să plătesc lui generosul și nobilul Isac, decât numai birja, că el nu ține trăsură. Dacă nu se poate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are un suflet propriu, o credință, aspirații și geniu. Mișcarea Legionară e o revelație divină. Ea vrea să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața legilor (vechea constituție). Decenii, legionarii au fost prigoniți, maltratați, schingiuiți, înmormântați de vii, arși în crematoriu și alungați peste hotare. Zadarnic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pândă, nu din ponegriri, nu din plăsmuiri, nu dând în cap semenului său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Comuniștii nu pot trăi din adevăr. El nu-i accesibil minții lor flecare căci ei trăiesc la nivelul pântecelui, mai sus nu pot urca. Adevărul urcă și duce spre piscul ceresc, paradisul pierdut, a fi legionar e un dar, o simțire adâncă, dumnezeiască, izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte. El luptă pentru a construi un om nou necopleșit de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe care le aleg, și simt o imensă desfătare prin ocazia ce o au de a-și pune la lucru talentul. Prin angajarea la rezolvarea problemei creative dificile, ei simt că li se deschid noi orizonturi de cunoaștere și de simțire. Creatorii ajung la o stare de motivare intrinsecă intensă atunci când reușesc să se implice într-o activitate în care obstacolele sunt pe măsura nivelului lor de competență. Pe măsură ce o persoană devine mai pricepută într-un domeniu, ea caută probleme din ce în ce mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității climatului intelectual. Existau gânditori care respingeau cu desăvârșire acel cosmos spiritual al transmigrației. Existau adepți ai predestinării, care credeau în transmigrație, dar care socoteau că toate ființele înzestrate cu simțire trebuie să cunoască orice soartă cu putință până să se elibereze. Pentru Gautama sunt relevante îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină și jainistă. Relația lui cu aceste mișcări a fost complexă. Mai întâi, el a preluat unele din propunerile lor, respingând
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ai trecut, ai zis: „Dom’le, Îi bine”. O mai trecut doi-trei ani? „E bine.” Pân-am ajuns la bine! Și am devenit atât de adaptabili, atât de maleabili... Nu numa’ În conduită, nu numai În mentalități, da’ și În simțiri. Domne, ne-am vândut sufletu’ de frică... Sufletul ni l-am vândut! Gândiți-vă dumneavoastră că te Întâlnești cu un prieten, cu un om pe care Îl știi prieten și ai Încredere În el, și el te vinde!? Apăi, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Paralel cu frecven tarea primelor cercuri social democrate românești, înființate în București mai ales în mediul universitar medicinist („ne-au înregimentat sub drapelul socialist sentimentele umanitare și spiritul de revoltă. Eram socialiști nu prin reflecțiune, ci numai prin temperament și simțire.“). Bacalbașa încearcă să pătrundă în lumea presei, în care tinerii mulțumiți cu remunerații mai mult simbolice erau bine primiți. În 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează să asigure secretariatul revistei România viitoare, care a apărut, probabil cu un unic număr, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum că Camera Deputaților României a întărit votul cu care mă trimite în reprezentația țării, ca alesul său, Colegiul IV de Mehedinți. Această încunoștiințare m-a pătruns, d-le președinte, și, mai întâi de toate, vă rog să arătați Camerei simțirile mele de recunoștință și să primiți pentru d-voastră, prin al cărui organ 9 îmi vine, viile mele mulțumiri. 62 bucureștii de altădată 7. La alegerile parțiale din 25 ianuarie/6 februarie 1870, Al.I. Cuza a fost ales deputat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acestei bufonade. [A doua zi o trimisei prin poștă la Convorbirile literare.] Am câștigat rămășagul. Era de-ajuns o fantasmagorie evreo-nemțească, un Gablitz în cap, un Ellias în coadă și un înșiră-te mărgărite la mijloc, dar nici o idee, nici o simțire, nici o inspirațiune românească, pentru ca Eu și ea să placă domnului Titu-Liviu Maiorescu. Etc. etc. [...]50 Iacă-vă Noua Direcție!!! ... Hasdeu“ 51 Altă dată Hasdeu a întrebuințat într-o scriere cuvântul „vergură“. Dar Convorbirile literare a criticat pe Hasdeu spunându-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că O. l-a deposedat pe Petre Stoica de cîteva motive, fapt pentru care bănățeanul (întîmplarea s-ar fi petrecut cu douăzeci de ani în urmă) era să-l bată. „Cum se poate ca cineva să-și însușească gîndul și simțirea altuia?”, ar fi încheiat, retoric, S. „Ce părere ai?”, mă întreabă Sp. după ce a terminat de povestit. „Nu pot să-l confirm pe S., un meșter în scoaterea ochilor adversarilor, fără să confrunt eu însumi textele, dar recunosc în spusele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îi dă drumul, pentru că știe că undeva asemenea refuzuri sînt contabilizate. Vorba „limbiotul” o aveam pregătită de dimineață, după lectura, în „Steagul roșu”, a poemului „Fiica visului de aur”: „Fiică a pămîntului nostru bun / Fiică a libertății de cuget și simțire / înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc, / Fiică a păcii și gîndului curat, / Fiică a dragostei sfinte de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primăverii (sîntem în 7 ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu cei care cred altceva decît spune el. Pricepînd ce mi-a provocat vorba țîșnită la vederea sa, m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă împiedică în exercitarea meseriei, așa cum o înțeleg eu; etică, întrucît practicile lui contravin noțiunilor de cinste, dreptate etc.; politică, deoarece el e expresia oportunismului, demagogiei și șmecheriei; unul din cei ce fac „politică” din citate, nu cu gînduri și simțiri proprii. Că (răspuns la întrebarea „De ce se poartă așa cu dumneavoastră?”) dacă n-aș fi fost eu în redacție, escaladarea răului ar fi atins cote și mai înalte: suspiciunea, rezerva mea față de dînsul l-au mai frînat în comiterea unor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
restituind tot ce am Împrumutat. 162 Vezi: Eugen Dimitriu, Perioada fălticeneană a pictorului Aurel Băeșu (Contribuții biografice), „SUCEAVA” - Anuarul Muzeului Județean, IV, 1977, p. 215-219. 619 Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de mult pe bietul Aurel Băeșu - care ca un luceafăr a strălucit În scurta lui trăire - lăsând În urmă-i o operă nemuritoare. Doresc să vă mai Întâlnesc - sper vara aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]