5,099 matches
-
componente ale cuvintelor aici, prefixe); * sinonime sufixale: floricică floricea (sinonimie stabilită între componente ale cuvintelor aici, sufixe). * la nivel morfologic sinonime morfologice: va pleca o să plece are să plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acestora li se subordonează și așa-numitele omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a acestei forme prin raportare la categoriile gramaticale. Conceptele centrale ale nivelului morfologic al limbii române sunt, așadar: * cuvântul (sintetic sau perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede este inclus în clasa semantico-gramaticală a adverbelor, având la nivel semantic un anumit sens caracteristică a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acțiuni sau însușiri, la nivel morfologic o formă variabilă (numai în cazul unora dintre adverbe) doar prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație (repede, mai repede, la fel de repede, cel mai repede, foarte repede etc.), iar funcțional, la nivel sintactic funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însușiri, la nivel morfologic o formă variabilă (numai în cazul unora dintre adverbe) doar prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație (repede, mai repede, la fel de repede, cel mai repede, foarte repede etc.), iar funcțional, la nivel sintactic funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile gramaticale de gen88, număr și caz; prin raportare la criteriul sintactic, clasei substantivului i se asociază funcția sintactică-tip de subiect. Substantivele din limba română se diferențiază 89 în funcție de: * capacitatea de a individualiza (într-o măsură mai mică sau mai mare) elementele denumite: substantive comune (cele care denumesc un element oarecare dintr-o clasă de elemente: copil, speranță
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt care însoțesc un substantiv și arată în ce măsură este individualizat elementul denumit prin acesta; din punct de vedere morfologic, articolele au formal categoriile gramaticale de gen, număr și caz; din perspectiva celui de-al treilea criteriu, articolele nu îndeplinesc funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc funcție de marcă a categoriilor gramaticale de gen, număr și caz pentru părțile de vorbire însoțite 92; de asemenea, au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o fată (feminin), -l/ -a, al/ a, cel/ cea etc.; * numărul: un om/ niște oameni, -l/ -i, al/ ai, cel/ cei, cea/ cele etc.; * cazul: un coleg/ unui coleg, -l/ -lui, ai/ alor, cel/ celui etc. Articolul nu îndeplinește funcții sintactice, având doar rol de marcă a diferitelor categorii gramaticale ale substantivelor/ elementelor pe care le însoțește: A luat-o de soție pe fata cea mică a împăratului, pe cea care era cea mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte noționale care exprimă însușiri ale unor elemente (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni, nume de stări etc.); morfologic, prezintă categoriile gramaticale de gen, număr și caz preluate de la substantivul determinat și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește funcția sintactică-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprimă însușiri ale unor elemente (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, nume de acțiuni, nume de stări etc.); morfologic, prezintă categoriile gramaticale de gen, număr și caz preluate de la substantivul determinat și categoria gramaticală a gradelor de comparație; sintactic, îndeplinește funcția sintactică-tip de atribut adjectival. Adjectivele din limba română se diferențiază 95 în funcție de: * formă/ structură: adjective sintetice: simple (frumos, politicos etc.) și compuse (gri-bleu, alb-negru etc.) vs. adjective perifrastice (locuțiuni adjectivale): dintr-o bucată, cu picioarele pe pământ, cu capul în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului, din alb s-a făcut negru. * complement circumstanțial de mod/ atribut circumstanțial 98: Ea mergea hotărâtă. * complement circumstanțial de timp: De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte-substitut și de cuvinte cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale de persoană, gen, număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc funcția sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul Nimeni nu a aflat vestea. (cazul nominativ); Lauda de sine nu miroase-a bine. (cazul acuzativ 101); Părerea alor săi este importantă. (cazul genitiv); Spune-le celorlalți vestea. (cazul dativ); Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Voi, veniți aici! (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, se diferențiază pronumele care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care, contextual, îndeplinesc rol de marcă de tip categorial (se gândește pronumele reflexiv se = marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]