4,553 matches
-
a centrelor, larg motivată de o preocupare de apărare socială: lupta împotriva impozitului pe venit, susținut de radicali, și împotriva socialismului. Valul de atentate anarhiste din 1892-1893 antrenează votarea legilor de represiune, "legile scelerate", care îi vizează de asemenea pe socialiști. În timp ce partidele monarhiste sînt sortite declinului în urma ralierii și a politicii de calmare "spiritul nou" din care se reclamă republicanii de guvernare -, aceștia din urmă glisează puțin cîte puțin către centru dreapta. În zadar l-a susținut dreapta pe Méline
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mare, inventarele bunurilor Bisericii dau loc unor grave ciocniri între fideli și forțele de ordine. Abia în 1924 s-au format asociațiile diocezane, cărora Roma le acceptă atunci constituirea. Anticlericalismul care cimenta Blocul își pierde principala rațiune de a fi. Socialiștii încetează, de altfel, să susțină guvernul și intră în opoziție în 1905, în timp ce se crează SFIO (Secțiune franceză a Internaționalei muncitorești), dominată de Guesde și Jaurès. Învingători în alegerile din 1906, radicalii trebuie să facă față unor tulburări sociale crescînde
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la o reorganizare militară, propunînd prelungirea de la doi la trei ani a serviciului militar. Legea celor trei ani este votată în iulie 1913 printr-o majoritate de centru și de dreapta. Împotriva acestei legi se mobilizează uniunea stîngilor, radicali și socialiști, care cîștigă alegerile din aprilie-mai 1914. Noul guvern supune la vot impozitul pe venit, dar legea celor trei ani este provizoriu menținută, dată fiind situația internațională. DOCUMENT Jaurès și Republica socială "Da, prin sufragiul universal, prin suveranitatea națională care își
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de încuviințare pe diverse bănci. Zgomot la centru)" Jaurès, 21 noiembrie 1893 În acest discurs în care el interpelează, la 21 noiembrie 1893, cabinetul moderat al lui Charles Dupuy, Jaurès, universitar provenit de la centru-stînga, deputat de Carmaux și lider al socialiștilor independenți, explică cum democrația politică și instrucția laică conduc la Republica socială. 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea) Creșterea pe care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
antimilitariști flacăra din 1792. "Clasa muncitoare s-a hrănit întotdeauna cu tradițiile revoluționare ale soldaților anului II mergînd să ducă lumii libertatea", clama secretarul general al CGT, Léon Jouhaux, la funeraliile lui Jaurès, asasinat de un naționalist, la 31 iulie. Socialiștii intră în guvernul de Uniune sfîntă prezidat de Viviani. Conservatorii, pe partea lor, trec peste prejudecățile lor față de regim. Conflictul odată angajat, reîntoarcerea Alsaciei și Lorenei în comunitatea franceză, reparație sperată după 1871, devine obiectivul de război al Franței. Germania
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1917. Ea se traduce prin instabilitate politică: Briand, succesor al lui Viviani în octombrie 1915, cedează locul, în martie 1917, lui Alexandre Ribot, el însuși obligat să demisioneze în septembrie. Noul guvern condus de Paul Painlevé nu mai conține miniștri socialiști: este sfîrșitul Uniunii sfinte. Painlevé, demis la rîndul său, cedează locul lui Clémenceau în noiembrie 1917. Bătrînul iacobin el are șaptezeci și șase de ani își anunță decizia: "Eu fac război" și retează net orice idee de pace și compromis
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exemplul revoluției sovietice suscită o vie agitație socială în 1919 și 1920. Teama de pericolul revoluționar întărește coaliția electorală a Blocului național la legislativele din noiembrie 1919. Ea trece de la radicalii clemenciști la dreapta, neînglobînd extrema dreaptă. Majoritatea radicalilor și socialiștilor, adversari ai Uniunii sfinte din 1917, merg separat la luptă. Blocul național învinge net, profitînd de prestigiul lui Clémenceau, care apare ca șef al său. Dar, cîteva săptămîni mai tîrziu, Paul Deschanel este preferat "părintelui victoriei", considerat autoritar, cu ocazia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
preferat "părintelui victoriei", considerat autoritar, cu ocazia succesiunii lui Poincaré la președinția Republicii; ingratitudinea personalului politic redescoperea tradiția care dorea un președinte de Republică slab. Cînd Deschanel, lovit de boală, trebuie să demisioneze, în septembrie 1920, succesorul său este fostul socialist Millerand, atunci președinte al Consiliului. El vrea să-și exercite deplin noile funcții și să dea un nou stil președinției Republicii, intervenind în conducerea politică externă. Dificila aplicare a tratatelor. Anii de după război sînt dominați de problemele puse de aplicarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de o organizație internațională, ei îl abandonează pentru ca, adesea, să revină la "bătrîna casă", la SFIO. Dar aceasta, din cauza supralicitării extremei stîngi comuniste, nu se orientează spre reformism, spre deosebire de celelalte partide socio-democrate europene, și rămîne atașată ortodoxiei marxiste. Radicali și socialiști se înțeleg în sînul Cartelului stîngilor, care învinge în alegerile din 1924. Noua majoritate refuză să intre în relație cu președintele Republicii, Millerand, vinovat de a se fi angajat de partea Blocului național. El trebuie să demisioneze, dar alegerea succesorului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii imperiale într-o populație puțin atentă la primele mișcări naționaliste din Magreb și din Indochina. În septembrie 1928, radicalii, dornici să nu se rupă de socialiști, pun capăt Uniunii naționale, părăsind guvernul Poincaré, a cărui majoritate este de acum înainte deviată spre dreapta. O aceeași majoritate moderată susține guvernele care se succed după demisia, datorată bolii, a lui Poincaré. Cele două personalități principale sînt Pierre Laval
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
modernizare economică și de reforme sociale (el pune în practică asigurările sociale). Dar criza economică și socială, care atinge Franța începînd din 1931, îi afectează politica. Criza anilor '30 Ascensiunea antiparlamentarismului. Alegerile din 1932 sînt un succes al stîngii. Dar, socialiștii refuzînd să participe, guvernele radicale sînt fără autoritate în fața dificultăților financiare întețite de criză și în fața antiparlamentarismului. O parte a claselor mijlocii, susținătoare obișnuite ale regimului, se îndepărtează de acesta. Mulți vor o reformă de stat, care ar conduce la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în martie 1936, vor cunoaște o excepțională creștere a efectivelor lor. Ele ating 4 milioane de aderenți în 1937, adică aproape de patru ori mai mult decît înainte de greve. Amploarea succesului socialist decide venirea lui Léon Blum la președinția Consiliului. Acest socialist umanist, care refuzase pînă atunci participarea la putere, formează un guvern socialist și radical. Partidul comunist practică susținerea fără participare. Imediat după formarea guvernului sînt semnate, la 7 iunie, acordurile Matignon între patronat și sindicate. Patronatul admite "stabilirea imediată a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puteri depline în plan financiar. Radicalul Chautemps conduce din nou guvernul Frontului popular, dar demisionează după cîteva luni. După o întoarcere efemeră a lui Blum, venirea la conducere, la 12 aprilie 1938, a radicalului Daladier, al cărui guvern nu conține socialiști și se deschide spre centru-dreapta, trădează din nou o reclasificare politică pe parcursul legislaturii. În scurt timp, ea înseamnă sfîrșitul Frontului popular, abandonat de radicali. Ministrul Finanțelor, Paul Reynaud, se străduiește să favorizeze relansarea economiei printr-o oarecare întoarcere la liberalism
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întîi infimă, îl urmează pe generalul de Gaulle și intră în Rezistență, care se organizează progresiv în jurul acestuia, a cărui autoritate se impune la Eliberare. De la "războiul caraghios" la înfrîngere "Războiul caraghios". Spiritul "Uniunii sfinte" nu bîntuie ca în 1914. Socialiștii nu intră în cabinetul Daladier remaniat, căruia îi reproșează că acționează în mod autoritar recurgînd la decrete-lege. Partidul comunist a aprobat pactul germano-sovietic. El votează creditele de război, dar, chemat la ordine de Internațională, atacă, de pe la sfîrșitul lui septembrie, "războiul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o oarecare măsură să se întrebe care este rostul conflictului. În jurul lui Pierre Laval, al unor radicali, al unor socialiști pacifiști, se avansează ideea unei păci de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga, obțin demisia cabinetului Daladier, considerat nehotărît. Paul Reynaud îl înlocuiește, dar nu reușește să obțină decît strîns o majoritate și trebuie să-l păstreze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga, obțin demisia cabinetului Daladier, considerat nehotărît. Paul Reynaud îl înlocuiește, dar nu reușește să obțină decît strîns o majoritate și trebuie să-l păstreze pe Daladier la Ministerul de război. Socialiștii apropiați lui Leon Blum intră în guvern. În aprilie, germanii devansează proiectul de intervenție franco-britanic în Norvegia. Zguduit de acest insucces, guvernul francez este virtual demisionar la 9 mai. Înfrîngere militară și criză politică. În ziua următoare, începe ofensiva germană
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20 ianuarie 1946, el demisionează, sperînd probabil să creeze situația care i-ar permite să facă să triumfe ideila sale, după ce ar fi fost rechemat. De fapt, doar o mică parte dintre francezi (27% după IFOP) dorește atunci reîntoarcerea sa. Socialistul Félix Gouin devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de Constituție care instituie o Adunare unică. MRP, radicalii, dreapta iau poziție împotriva proiectului, respins cu ocazia referendumului din 5 mai 1946, cu 53
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
SFIO și marchează o scădere a MRP, și după alegerea Consiliului Republicii, un socialist apropiat al lui Léon Blum, Vincent Auriol, este ales președintele celei de-a IV-a Republici. Lunga perioadă provizorie care urmase Eliberării se termina în sfîrșit. Socialistul Paul Ramadier formează un guvern care continuă tripartismul, asociind comuniști, socialiști, republicani populari. Dar, cînd comuniștii se opun politicii salariale a guvernului, președintele Consiliului, uzînd de puterile pe care i le dă Constituția, revocă miniștrii comuniști prin decretul din 5
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republicii, un socialist apropiat al lui Léon Blum, Vincent Auriol, este ales președintele celei de-a IV-a Republici. Lunga perioadă provizorie care urmase Eliberării se termina în sfîrșit. Socialistul Paul Ramadier formează un guvern care continuă tripartismul, asociind comuniști, socialiști, republicani populari. Dar, cînd comuniștii se opun politicii salariale a guvernului, președintele Consiliului, uzînd de puterile pe care i le dă Constituția, revocă miniștrii comuniști prin decretul din 5 mai 1947. Ei speră inițial să revină la putere, dar intrarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regimului. Acesta întîlnește pe de altă parte ostilitatea Adunării poporului francez (RPF), fondată de de Gaulle, la 7 aprilie 1947, pentru a revizui instituțiile. În fața acestei duble opoziții, se afirmă o majoritate a Forței a Treia. Ea se întinde de la socialiști la dreapta moderată. Unite în ceea ce este esențial apărarea regimului, alianța atlantică împotriva amenințării sovietice (tratatul Atlanticului de Nord este semnat la 4 aprilie 1949), construcția europeană (tratatul instituind Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului, CECA, este semnat la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
electorală limitează succesul în număr de mandate al RPF, prezentă pentru prima dată la o alegere legislativă și pe cel al PC. Dar votarea legii Barangé, prin care se acordă subvenții școlilor particulare, privează Forța a Treia de victoria sa: socialiștii părăsesc majoritatea. Dar balanța înclină spre centru dreapta, după cum o atestă venirea la președinția Consiliului a unui independent, Antoine Pinay, la 6 martie 1952. Interesat de apărarea francului și de stabilizarea prețurilor, acesta știe să se facă ascultat de populație
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă să conducă la un Front popular. Guy Mollet, în declarația sa de investitură
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu poate exista o altă Europă decît cea a statelor", și se declară împotriva Europei supranaționale, miniștrii republicani populari demisionează din guvernul condus de Georges Pompidou, fost colaborator al generalului de Gaulle, succesor al lui Michel Debré după 14 aprilie. Socialiștii radicali și independenți critică și ei orientările politicii europene. Succes și contestare a gaullismului Referendumul și alegerile din 1962. Dar conflictul legat de politica externă și de politica algeriană, refuzată de majoritatea independenților atașați Algeriei franceze, este dublat de un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
președintele Johnson că Franța își retrage forțele din comandamentul integrat al NATO și că ea nu va mai accepta prezența pe teritoriul său a elementelor militare aliate. Dar ea nu pune în discuție adeziunea sa la alianța atlantică. Centriștii și socialiștii atacă cu vehemență orientările politicii externe a generalului de Gaulle. Cu ocazia războiului de Șase zile, în iunie 1967, de Gaulle dezaprobă intervenția militară israeliană și invită la o reglementare a problemei palestiniene; la 24 iulie, discursul de la Montréal exaltă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei părți a centriștilor din jurul lui Jacques Duhamel, René Pleven, Joseph Fontanet. La primul tur, Georges Pompidou obține 44,5% din voturile exprimate, devansîndu-l net pe Alain Poher (23%) și pe Jacques Duclos (21%). Partidul Comunist, ostil unei apropieri de socialiști și de centru și orientărilor "atlantiste" ale lui Alain Poher, își cheamă alegătorii la abținere. Nu toți urmează acest consemn: procentul la abținere trece de la 22,41 la 31%. Georges Pompidou obține mai mult de 58% din voturile exprimate și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]