6,398 matches
-
participanților la un anumit rol. Se face astfel trimitere la universul simbolic specific fiecărei societăți, univers în cadrul căruia ideologia reprezintă o componentă principală. Ceea ce putem constata din analiza modului de construcție a realității sociale, așa cum este aceasta înțeleasă de către teoriile socializării, este ideea că elementul ideologic, conceput la modul socio-cultural, se insinuează în acest proces de cunoaștere a realității. Deși este accesat de fiecare individ în parte, acest proces este condiționat de mecanismele proprii unei ordini sociale date. O astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care individul accede la ceea ce pentru el va deveni realitate socială, o putere a cărei prezență se face simțită, înainte de toate, prin intermediul limbajului (mai exact, prin intermediul unei utilizări "private" a limbajului 329, așa cum se întâmplă în contextul procesului de socializare prin care copiii trec alături de părinții lor sau, în general, alături de acei "alți semnificativi" de care vorbesc Berger și Luckmann). Ca sursă a semnificării sociale, alteritatea (fie aceasta individuală sau colectivă) își pune amprenta cel puțin asupra înțelegerii inițiale a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
capabili și care vor să continue fabricarea indivizilor sociali"330. Fără a împărtăși neapărat o asemenea viziune, care implică ea însăși o doză de "imaginație radicală", rețin totuși ideea importanței semnificațiilor asupra lumii care sunt "livrate" individului, în procesul de socializare, de către ceilalți, și care îi servesc în constituirea realității sociale, precum și descendența acestor semnificații în imaginarul social. Putem înțelege, astfel, de ce pretenția unui individ perfect detașat, în procesul cunoașterii realității, de datele unui spațiu social care precede existența sa este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
internalizare, să se integreze în ordinea socială dată. Ideologia își valorifică rolul legitimator și integrator prin oferirea unor înțelesuri generale asupra principalelor coordonate ale realității sociale în care individul, încă de la nașterea sa, este "încapsulat". În principal prin procesul de socializare, individul devine "parte" a ordinii sociale, contribuind la rândul său, grație acelei intenționalități colective de care amintea Searle, la construcția conceptuală a spațiului social. Concluzia care pare să se impună la finalul acestui capitol, în conformitate cu logica perspectivei holiste asupra construcției
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
270, 275, 294 sfârșitul cunoașterii, 14, 239, 245, 247, 259, 262, 268 sfârșitul ideologiei, 10, 14, 27, 218, 239, 240, 245, 247, 248, 251, 252, 254, 256, 258, 268 sfârșitul istoriei, 239, 240, 249, 256, 257, 268, 274 social-democrație, 17 socializare, 123, 172, 173, 174, 176, 185 societate, 19, 21, 25, 32, 34-37, 39, 51, 54, 62, 70, 88, 102, 108, 114, 117, 118, 123, 125, 137, 138, 139, 141, 143-145, 147, 153, 156, 157, 160, 164, 168, 169, 172, 177
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive: colaborarea, cooperarea, întrajutorare, bunătate, dragoste, competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
înmormîntare. Această lege este completată de Legea sănătății publice (v. infra). 1946: Legea sănătății publice (National Health Service Act) asigură întregii populații asistență medicală gratuită (inclusiv în unitățile spitalicești) în domeniul medicinii generale, stomatologiei și oftalmologiei. Este vorba de o socializare a medicinei și a actului medical. Legea a intrat în vigoare în 1948. Medicii care lucrează în sistemul National Health Service au dreptul să deschidă cabinete medicale private. Legea prevede de asemenea, din motive de sănătate, obligativitatea asigurarării gratuite a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
el, stima de sine, optimism, pozitiv în intenții, respectuos și responsabil. Părintele poate construi aceste lucruri prin aprecieri și încurajări, de câte ori face un lucru bun, și ignorate sau, mai târziu, pedepsite (prin frustrări) cele urâte. III Să aibă deprinderi de socializare (să gândească spre binele celorlalți, să știe să comunice, să se controleze când simte că nu face ceva bine, sau periculos; să știe a găsi pe cineva să fie ajutat când are nevoie.) IV Să știe și să poată să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
realitate resimțită, deși nu percepută empiric, ca o energie fizică ori psihică din care se hrănesc imaginația creatoare și "simțul invizibilului" dar dacă perioada de identificare cu eroii se prelungește, se poate genera un infantilism care obstrucționează dezvoltarea personalității), de socializare (vibrația și participarea la anumite simboluri arată că faci parte dintr-un anumit grup, într-o anumită epocă), de rezonanță (poartă sens în mediul social, chiar dacă a fost emanat de mintea individuală), transcendentă (uniformizare a contrariilor), de transformare a energiilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și nu întotdeauna interesul pentru ea scade odată cu înaintarea în vârstă, fiind consumată și de către persoane cu educație înaltă (medici, avocați, profesori, studenți), și nu este considerată un produs inferior. Lecturile organizate în spații publice sunt un bun pretext de socializare, mod favorizat prin care, într-o cultură care s-a dezvoltat prin forme orale de expresie, cartea pătrunde în timpul liber (chiar dacă îi este blamat conținutul, ea totuși incită la lectură).727 Există și opoziție față de banda desenată, mai ales în numele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pionier ideal din punct de vedere ideologic era de-a dreptul inexistent în realitatea socială (poate și pentru că existau prea puțini foști ofițeri naziști care să fie demascați în glorioasa societate socialistă multilateral dezvoltată). Vârsta pionierului este una în care socializarea copilului este sistematic politizată și militarizată (într-o asceză de tip spartan a autoperfecționării), tinerii fiind cu forța angrenați într-o bătălie neîntreruptă pentru anihilarea inamicului interior, într-un imaginar războinic și o raționalitate strategică: tânărul trebuie să fie, cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
bandă desenată a vremii erau autodidacți care doreau să acceadă la recunoaștere științifică și artistică, notează Maigret. 549 Ibid., p. 118. Ca exemplu ilustrativ, muzica rock nu este concurată atât de alte tipuri de muzică, ci de alte tipuri de socializare, precum baschetul sau fotbalul, subliniază autorul. 550 Ibid., p. 120. 551 Eric Maigret, "Strange grandit avec moi". Sentimentalité et masculinité chez les lecteurs de Bandes dessinées de super-héros, pp. 83-86. Umberto Eco plasa eposul lui Superman între o narațiune fixă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
doilea copil, și nici nu am simțit nevoia. Am simțit, totuși, întotdeauna nevoia unui grup de prieteni „de suflet“, cu care să vorbesc despre viață, pe care l-am avut în mod intermitent, renunțând treptat, pe cât posibil, la activitățile „de socializare“ lipsite de substanță. Când devii mamă, te poți limita destul în interacțiuni, pentru că ești etichetată sau te etichetezi tu însăți drept „mamă“ și nouă, femeilor, ne place adesea să intrăm în acest rol să ne confundăm cu el, uitând că
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
și declară: — Sufletul tău e nobil. E un lucru rar în ziua de azi... Puțin mai încolo, Împăratul râdea cu râsul lui tânăr. Zilele grele și pline de primejdii ale adolescenței îl transformaseră într-un solitar cu scurte momente de socializare. Persecuțiile și spionii îi creaseră o mare capacitate de disimulare și de îndurare a vicisitudinilor. Nevoia lui de afecțiune nu depășea pragul neîncrederii și, prin urmare, se limita la gesturi materiale. Sentimentele lui aveau ca obiect nu oameni vii, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o inspira. Nu mai fusesem aici niciodată în timpul zilei, iar liniștea era stânjenitoare. Nu erau copii care să se joace afară, nu când aveau camere de joacă și curți ale lor, nu stătea nimeni de vorbă peste gard, nu când socializarea era fixată clar sub forma unor întâlniri marcate în orarul pentru școală lipit pe frigider cu magneți confecționați de prunci retardați artistic. Era o stradă de castele și fortărețe. Într-adevăr, nu aveau șanțuri cu apă, dar fiecare casă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
din nou greșeam. Numele tipului era William. Dar semăna leit cu Jim și Conor. Însă Adam era o chestie absolut diferită de Jim și clonele lui. Era frumos, inteligent, prezentabil... înțelegeți ce vreau să spun: era normal! Avea abilități de socializare, nu arăta de parcă o să se dezintegreze la atingerea primei raze de soare și era în stare să facă mai mult decât să se holbeze cu ochi sticloși la Helen și să-i curgă balele. După ce a dat mâna cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o prăvălie? a spus mama. Precis că totul e mai ieftin decât în sat. După aceea, mama a început să cumpere numai de la fermă ouă și legume și în scurt timp vizitele au căpătat pe lângă aspectul practic și unul de socializare. Manifestându-și încă o dată talentul de a lega prietenii cu oameni practic necunoscuți, mama a căștigat imediat încrederea doamnei Nuttall, soția fermierului, ale cărei monologuri pitorești despre neajunsurile și bucuriile vieții bucolice anunțau cel puțin încă o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din lupte, Rod Task. Priviți cu atenție poziția trupului lui Charlie, felul În care Își arată inferioritatea și În același timp caută cu disperare aprobarea masculului mai bătrân... Cele mai multe femei de aici au o toleranță scăzută pentru tipul ăsta de socializare. Din motive evidente, căci noi nu suntem de față la exhibarea puțelor care are loc la pisoarele societății și nici nu ne atrage ideea de a căuta cine știe ce pămpălău plin de mătreață pe care să-l flatăm Într-un bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu se găseau în această configurație. În plus, partidele membre își trimiteau la Biroul de legătură mai mult deputații, care aveau prea puțină putere în procesul decizional european, deoarece Adunarea Europeană era marginalizată de bipolarizarea Comisie-Consiliu. Chiar dacă se produce efectul socializării în cadrul PSCE, deputații europeni erau lipsiți de o putere adevărată asupra procesului decizional european. Cel de-al treilea element ține mai degrabă de politicile partidelor europene. Cum vom arăta (partea a II-a), europartidul social-democrat poate prezenta oficial o serie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pe documente publice, interviuri și surse secundare. Karl-Magnus Johansson va schimba totuși nivelul de analiză. Cum atestă aceste studii de caz, el se va interesa de viața de partid din FEP într-un cadru transnațional. Pe de o parte, examinează socializarea elitelor în cadrul PSE și incidența sa asupra Actului Unic European 474. Pe de altă parte, evidențiază importanța ideologiei împărtășite în privința federalismului european în cadrul PPE și rolul său în adoptarea Tratatului de la Maastricht 475. Raliindu-se la analiza lui Johansson, Robert
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
precursorilor săi Rădăcinile ideologiei cooperatiste le putem găsi la așa numiții utopiști, care începând cu secolul al XV lea și până în secolul al XVII-lea și-au imaginat în câteva romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația și primelor realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
constituie o apariție socială destul de recentă. Dezvoltarea puternică a acestor curente s-a înregistrat abia în perioada capitalismului modern. Majoritatea precursorilor mișcării cooperatiste moderne consideră sistemul cooperatist un rezultat al sistemelor politice care promovează o nouă ordine economică, bazată pe socializare. Aceștia confundă, în consecință, fenomenul cooperatist cu acela socialist. Cu toate acestea, o parte dintre întemeietorii mișcării cooperatiste, în special cei din Germania, erau adepți ai gândirii economice liberale. Pe de altă parte chiar promotorii mișcării marxist leniniste considerau cooperația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
condiționează bazele economice ale societății. El considera că epoca liberală caracterizată prin anarhie economică trebuie înlăturată și înlocuită cu organizarea colectivă, bazată pe fraternitate și ajutor reciproc. El nu-și bazează sistemul său economic pe libera asociere economică, ci pe socializarea vieții economice. Charles Gide, unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai cooperației, aprecia că socialismul asociaționist reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]