5,168 matches
-
cu ochii, blând, cu atâta bunătate, că inima lui Apostol începu să tremure repede, fricoasă, ca o pasăre speriată, simțind deodată mustrări dureroase și încredere mare. Și Bologa stătu acolo, în fața bolnavului, aproape un ceas, fără a scoate o vorbă, sorbindu-i privirile din ce în ce mai însetat, ca și cum din ele ar fi vrut să-și adune un mănunchi de sprijin. N-ar fi fost în stare să-și lămurească simțămintele din clipele acelea, dar sufletul i se bucura ca pătruns de o taină
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aștept... Ilona se cutremură și dădu să treacă. El îi aținu calea să-i audă răspunsul înainte de toate. Se ciocniră piept în piept și Apostol o strânse brusc în brațe și o sărută prelung parc-ar fi dorit să-i soarbă tot sufletul dintr-o dată. Fata, cu brațele moarte, murmură aproape deznădăjduită: ― Doamne... Doamne, iartă-mă... ― Să vii, Ilona... Ilona! bâlbâi Bologa dîndu-i drumul în vreme ce ea, cu pași moi, ieșea din tinda întunecoasă. Apostol Bologa rămase câteva clipe în tindă, aiurit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îndreptîndu-se spre grădinița din fața casei. Parcă acum toată înfățișarea casei parohiale ar fi fost mai prietenoasă. În cerdac era o masă acoperită cu fața albă și trei scaune împrejur, iar pe stâlpi și pe parmaclâc vrejile și frunzele viței-sălbatice își sorbeau verdeața. ― Poftește, Apostole, te rog! strigă popa, frecîndu-și mâinile cu mare bucurue. Ia loc aici... E foarte bine aici... Și preoteasa are să ne aducă niște cafele cu lapte cum n-ai mâncat nici pe la Pesta!... Scuză-mă numai o secundă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sau ridicați spre înălțimile cerești. Lumina juca pe fața lui slabă, dîndu-i înfățișarea unui sfânt dintr-o icoană veche. Împrejurul lui Apostol buzele oamenilor, uscate, se mișcau repede, nesățioase. Fumul de tămâie se răspândea în valuri albastre și credincioșii îl sorbeau cu bucurie ca o mireasmă din altă lume. ― ... S-ascultăm sfânta evanghelie! cântă preotul, tărăgănat, uitîndu-se peste capetele mulțimii cu o privire care parcă vestea o taină nouă. Toată lumea căzu în genunchi. Apostol asculta dus, cu ochii pe buzele preotului
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
își puse casca în cap potrivindu-și bine curelușa sub bărbie. Se gândea la gardul de sârmă ghimpată, îi era frică să nu se zgârie, și nu mișca deloc brațul drept. Privea numai înainte, cu capul sus, cu ochii mari sorbind numai întuneric. În spate auzea gâfâiri obosite și uneori cîte-un clinchet de armă. În fața lui pășea un soldat mărunt, iar peste casca soldatului zărea silueta lui Varga, mai neagră decât bezna. Mereu atingea cu botul cizmelor călcâiul soldatului și mereu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
respectuos: ― Aveți și cafea, și ceai... la alegere... Cu mâinile sprijinite pe marginea patului, cu picioarele atârnând nemișcate, Apostol se uită lung la tava de pe masă. Își aduse aminte că n-a mâncat de ieri de la prânz. Se sculă și sorbi cu poftă ceaiul. Apoi se simți copleșit de o apatie grea. Nu-i mai păsa că e închis într-o odăiță, cu santinela la ușă... Se întinse pe pat cu fața-n sus și închise ochii. Stătu așa, fără gânduri
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
icoane făcătoare de minuni, și mai ales, primăverile cu care ne măsurăm aproape inconștienți trecerea. De aceea,trăirile călduroase și tandre ale copilăriei sunt oaza de lumină în care gậndurile mele plutesc ca niște clopoței. Fiecare răsărit în care soarele sorbea roua sclipitoare de pe firavele petale și fiecare apus în care păsări umblau rătăcite prin visuri, începeau pentru mine cu Frența. Templul adevărat al cuvintelor mele rostite sau nerostite încă se afla acolo. Fiecare dimineață îmi transforma lacrimile în mărgăritare și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
se dezvăluie. Vălul tainic ce învăluie forțele lor ne ofensează, fiindcă vrem cu orice preț să controlăm și să reparăm chiar marele mecanism al lumii! - Cật e de atunci, Yoane? Au trecut rậnd pe rậnd anii și eu am trăit sorbind aureola de vise matinale fără de tine și am ucis cortegii uriașe de amăgiri fatale. Da, dragul meu, tot ce ne conduce în viață este întậmplarea și tot întậmplarea a fost cea care nea apropiat atật de mult! Am început să
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mai alb... În acea dimineață, cu naivitatea unui copil care a uitat că e matur, am întins mậna tremurậndă spre ninsoarea aceea grăbită de pe șuvițele frumos pieptănate. Dar era dimineață, zăpada încă nu se topise, mi-era cald din nou, sorbeam priviri viclene, vedeam încăpătậnare, trufie și teamă. Visam, visam și zậmbeam, jucậndu-mă prin parul tău argintiu... - Nu, nu, nu se poate! Dar m-am trezit brusc... Așa am deschis ochii mari, visători... Ce-am văzut? Am văzut pentru a cậta
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
fel de nostalgie vorbești tu? Gore insistă. Adică te Întreb dacă suferi pentru că nu mai e 1 Mai ca pe vremuri... Hai, spune aici, În direct, live, ca să te audă consumatorii cu urechile personale, suferi sau nu suferi? Nostalgicule... Sandu soarbe din pahar și Își dă șapca pe spate. Ești țicnit, scuză-mă că spun. 1 Mai n-are nicio legătură cu comunismul, mă, mai citește și tu, mai documentează-te, ca să zic așa, mai dă și pe la posturi tv serioase
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
excluderea ta din această adunare de oameni cinstiți. Și beți. Adică și cinstiți și beți - acesta este idealul... Gore, potolește-te, nu mai trage, Îți dau un vot de blam peste ochi și Îți torn și halba-n cap... Gore soarbe Încă o dată din halbă și râde cu gura până la urechi. Păi lasă tu aparatul, Sandule, că e aparatul meu. Nu e bun comun. Dacă mi-l iei se cheamă că este furt din avutul privat și atunci s-a terminat
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mamă, cu biciu-n mine, da’ nici voce nu mai am de când a venit guvernul Boc numărul doi... Gore și Gicu nu prea au chef de conversație, mai ales că simt amândoi fluxul de energie negativă care vine dinspre Sandu. Stau, sorb din pahare și oftează. Iar sorb, iar oftează cu ochii ridicați către copertina terasei. Cum vremea promite o toamnă lungă, au preferat să stea afară și să admire toamna... Că dacă eram pictor, desenam numa’ natură, numa’ natură desenam, pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
voce nu mai am de când a venit guvernul Boc numărul doi... Gore și Gicu nu prea au chef de conversație, mai ales că simt amândoi fluxul de energie negativă care vine dinspre Sandu. Stau, sorb din pahare și oftează. Iar sorb, iar oftează cu ochii ridicați către copertina terasei. Cum vremea promite o toamnă lungă, au preferat să stea afară și să admire toamna... Că dacă eram pictor, desenam numa’ natură, numa’ natură desenam, pe cuvântul meu, murmurase Gore de cum se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
delicios și plin de colesterol, așa că treci pe la farmacie și ia-ți și o seringă. Injectează-l cu patimă și aplomb, intră și tu În rândul oamenilor civilizați. Am vrut În Europa, nu trebuie să ne mai comportăm ca sălbaticii. Soarbe câteva guri de vin din cana de lut, Încrustată cu floricele vesele, și-i dă lui Sandu o palmă peste umeri... Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul... Băi, Sandule, zi-i tu că nu e toamna frumoasă atunci când vorbește Gicu despre
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
s-ar spune, nu ca alții... Țâță de mâță. Te uiți. Rămâi cu uitatul. Poftești. Rămâi cu poftitul. Ai gânduri. Da’ nu perverse, că suntem oameni serioși. Îți pare rău că-mbătrânești și că n-ai decât o viață. Sandu soarbe din paharul cu Tămâioasă și Îi face semn lui Gicu să dispară din decor. Îți plouă-n gură, Gicule. Ia să vii tu pe la mine când trece popa, Între două țuici te spovedești, spui și păcatele făcute și le spui
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Spune cum omorai râme În copilărie și să vezi ce concluzii trage. Ptiu! Perversule! Câteva minute nu mai vorbește nimeni. Din boxe se aude melodia șapte văi și-o vale-adâncă, pe-aici lupii mă mănâncă. Cei trei ascultă și Își sorb băuturile. Apoi sună telefonul lui Sandu. Acesta răspunde și se Îngălbenește. Închide și trântește mobilul pe masă. Era soacră-mea, iar m-a Întrebat ce fac. Cică mi-e frică, mi-e frică să dorm singurică. Gore, Gicule, frații mei
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se retrage! Și asta o spui tocmai tu? De-aia ne-ai chemat la cârciumă, ca să ne freci ridichea cu aiuriții tăi? Sandu Șpriț Își ia o expresie de om care le știe pe toate, apoi duce paharul la gură. Soarbe... Soarbe... Îl termină și Îl umple din nou. Iar soarbe... Gore și Gicu uită să mai bea din halbe și Îl privesc consternați. Primul nu mai rezistă și răbufnește: Da, Întotdeauna am spus că ești talentat la capitolul șpriț. Poți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
retrage! Și asta o spui tocmai tu? De-aia ne-ai chemat la cârciumă, ca să ne freci ridichea cu aiuriții tăi? Sandu Șpriț Își ia o expresie de om care le știe pe toate, apoi duce paharul la gură. Soarbe... Soarbe... Îl termină și Îl umple din nou. Iar soarbe... Gore și Gicu uită să mai bea din halbe și Îl privesc consternați. Primul nu mai rezistă și răbufnește: Da, Întotdeauna am spus că ești talentat la capitolul șpriț. Poți să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de ce, măi Gore, nu-ți mai ajunge cearceaful? Nu ți-am zis să nu te mai Întinzi? Tu te tot Întinzi, vrei și aia, vrei și aia, e buget de austeritate, ce dracu`, trebuie să Îți spun și eu? Gicu soarbe din halbă și mustăcește: Sandule, a zis Boc că vor crește salariile În două mii unșpce, l-am văzut cu ochii mei din cap, era pe la un radio, nu contează unde, n-am reținut. Dacă a zis el, Înseamnă că știe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sfântă masă și În această sfântă cârciumă. Nu mai pot eu de grija câinilor roșii sau de grija ceferiștilor lui Copos. Băi, eu am alta pe cap, și e gravă. Ține de conducerea țării. Se uită ostentativ În sus, apoi soarbe din bere. Iar se uită În sus, și iar soarbe. Apoi Își continuă ideea: Dragii mei dragi și câteodată tolomaci, dar nu vă supărați pe mine, și eu vă accept glumele - mai ales pe ale lui Sandu, care trebuia să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
noroc În viață. Ai băut și bei de stingi, fără să scrii nimic În fiecare zi. N-ai obligații de-astea, literare. Nu ca po, săracul... Toarnă, Sandule! 07.02.2011 În așteptarea parastasului politic Sandu Șpriț Își frânge mâinile, soarbe din pahar și murmură În barbă Îl schimbă, pe onoarea mea dacă nu Îl schimbă... Ce-ai, Sandule? Privirea lui Gicu transmite foarte clar că acesta este intrigat la culme și chiar mai mult decât atât. Dă senzația că este
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Udrea, cu tot cu ié și telegondola de la Vulcan. Gicule, faci tu ce faci și ajungi la madam Udrea, chiar că nu te Înțeleg, ce-are sula cu prefectura? Mângâind sticla de Tămâioasă, Sandu Șpriț Îl pironește cu privirea pe Gicu. Acesta soarbe din halbă, apoi se șterge cu mâna la gură și surâde. Nu e ea doamna politicii românești, Sandule? Nu e ea ca o mironosiță? Numa` ăla care se simte curat și luminat să dea cu piatra-n geamurile ei de la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a primit versurile de la Dumnezeu, să rețineți asta. Gicu se lasă pe spate, duce halba la gură, Înghite câteva guri, apoi trage cu urechea la melodia Dă mamă cu biciu-n mine, interpretată de Nelu Ploieșteanu, preferatul celor trei cheflii. Gore soarbe și el din halbă, apoi oftează ca și cum ar fi picat chiar atunci examenul de maturitate și așteaptă, umilit, corecția părinților luați ca din oală. Că n-am ascultat de tine... Aia e, Sandule, părinții se agită, bagă bani În curu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
are? Toți avem. Astea-s vremuri să nai groapă? Un` te duce văduva să te-ngroape, pe șantier? Printre beceauri și moloz, cu roabă pe post de dric? Așa e, moartea mai lipsește, În rest suntem galbeni de grași! Sandu soarbe din pahar, apoi revine asupra ideii. Nevastă-mea - gândește În perspectivă, asta-mi place la ea, așa m-a cucerit, a văzut că sunt bărbat de casă - mi-a pregătit și-un costum, negru, cică ori la nuntă, Sandule, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
comparație. Gicu se joacă de câteva minute cu o frunză ruginită și murmură că iar a venit toamna, iar e nașparlie situația, Îmi vine să-mi iau câmpii. Deocamdată, nu-l bagă În seamă niciunul dintre prietenii de pahar. Gore soarbe dintr-un coniac, pe terasa din cartier e răcoare spre frig, stă cu geaca de fâș pe umeri și trage cu ochiul către ferestre. Și-ar pune și gluga În cap, dar nu vrea să dea naștere la glume. Sandule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]