37,791 matches
-
trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează înlăuntrul unei subtile alchimii spirituale. Strigătul exterior se reprimă, se gîtuie, implozează și, finalmente, se sublimează în vectorii unei năzuințe interioare. Urletul inițial se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă a unei lumi abordate brutal, dar înțelese profund. Cu alte cuvinte, opera lui Marin
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
zonă. în nr. 100-102 al trimestrialului e publicat, între altele, și un interviu cu profesorul universitar clujean Mircea Popa, critic și istoric literar născut la Beiuș. Intrat la începutul anului în rîndul septuagenarilor, Mircea Popa e foarte deprimat de degradarea spirituală și morală din utimele două decenii, de la maltratarea limbii române la toate posturile de televiziune, prostituarea moravurilor și corupția la "minciuna devenită tribună publică, grosolănia mârlănească a parlamentarilor care își fac de cap în văzul țării, slăbiciunea deplorabilă a societății
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
la pelerinaj". Destul de plastic, nu-i așa? Dar, se întreabă pe drept cuvânt Gh. Grigurcu, ideologii proletcultismului nu vorbeau la fel despre cultura burgheză decadentă? Un I. Vitner, un N. Moraru, un J. Popper nu vorbeau la fel? Stranii afinități spirituale redescoperite, curioasă reciclare, ciudată retrezire din somnul letargic a proletcultismului! Cenzura în democrație Remarcabil articolul lui Horațiu Pepine ("Votul obligatoriu și istoria posibilă") din numărul pe iulie al Ideilor în dialog. Ar trebui să-l citească toți cei care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
pentru scris. Mai degrabă ai fi înclinat să spui că medicii sunt buni degustători de cultură, dar nu creatori înlăuntrul ei. Cert este că, în orice familie unde există măcar un medic, aerul care te întîmpină are o altă încărcătură spirituală: o mireasmă selectă născută dintr-o anumită optică asupra vieții. Iar cauza nu e de căutat în snobismul medicilor și nici în vanitatea unor ființe care, știind că fac parte dintr-o categorie șlefuită, vor să-și etaleze semnele distincției
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
Gheorghe Grigurcu Nu e greu de constatat că Doina Cornea a urmat o asemenea cale a eliberării în afara căreia adevărul rămîne intruvabil. Tramei spirituale a existenței d-sale i se suprapune, cu o emoționantă fidelitate, traiectul unei biografii ce, treptat, s-a înălțat către adevăr, în climatul unor vicisitudini politice care inhibau, deformau atîtea conștiințe ale intelighenției preocupate în cele mai multe cazuri de soluțiile purei
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale a Europei o constituie dimensiunea semantică a limbilor europene moderne" rezultată din moștenirea umanismului greco-latin și religia creștină. Un capitol de un interes aparte este cel al reconstituirii polemicii, care a făcut valuri în epocă, dintre Andrei Șaguna și Heliade
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
și recunoștință (evocarea danei, a fiilor andrei și alexandru) etc. Cartea arată ca un puzzle captivant și multicolor, deoarece nimic din ce-i omenesc nu-i este străin autorului: frustrări, dezamăgiri, greșeli, pasiuni mistuitoare, păcate, spaime, visuri, regrete, melancolii ș.a. "Spirituală, profundă, originală, instructivă" (N. Ma-nolescu), această "epopee măruntă", împletită din lumini și umbre, mărturie a unui om al vremurilor și locurilor prin care a trecut, povestire a unui intelectual și a unui scriitor îndrăgostit de "smirna cuvintelor", confesiune a unei
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
apoi ca sistem de referință pentru o lume ipotetică. Umanitatea ei aspiră la o reintegrare în sacru, visează obiecte încărcate de sensuri, acte rituale și desfășurări ceremoniale. însă această lume nu este doar una a faptelor de natură senzorială sau spirituală, ci și una a codurilor lingvistice și a Textului ca echivalent al Creației. Paula Ribariu construiește prin imagine, dar, în aceeași măsură, construiește prin Cuvînt. Lumea se naște pe măsură ce este formulată, iar expresia, odată eliberată, se ordonează de la sine în
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
idealități - iar țara sau Dumnezeu sînt astfel de idealități suverane - nu poți să nu-ți pui viața pe tipsia unor semnificații suprapersonale. Și chiar acesta e cazul Lidiei Stăniloae. Autoarea recurge la o descriere retrospectivă săvîrșită în matca unei priviri spirituale. Iar hotarele care îi mărginesc perspectiva sunt în număr de trei: prezența lui Dumnezeu, cultura țării și figura tatălui. Tocmai de aceea, acoperind un răstimp de peste de 20 de ani, memoriile de față seamănă cu un bilanț sufletesc făcut pe
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
fără blîndețuri de judecată. Sunt memoriile unei femei care și-a părăsit țara în 1984, la vîrsta de 51 de ani, fiind silită să îndure trauma stabilirii într-un alt climat cultural. Ce ridică nivelul acestor memorii este tocmai perspectiva spirituală. Fără ea, nuanțele poveștii ar părea excesiv de vindicative, autoarea acoperindu-se de bănuiala că suferința i-a acrit ochiul descriptiv. Așa însă, toate peripețiile dureroase prin care trece Lidia Stăniloae sunt percepute ca avînd o încărcătură izbăvitoare. Autoarea suferă ca să
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
auzit această mărturie și de la alții, încercați de greutăți ce păreau insurmontabile. De aceea, legătura cu divinitatea, sunt sigură, nu este o impresie subiectivă, ci o realitate obiectivă, palpabilă, cu consecințe vizibile și numai cine suferă de o totală orbire spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
Serafim al Germaniei. Predilecția de a consemna atacurile, bîrfele și neplăcerile de care are parte o preschimbă pe Lidia Stăniloe într-un răboj înzestrat cu calitatea de a înregistra în detaliu meschinăriile vieții. Noroc că ele sunt transfigurate de perspectiva spirituală de care vorbeam înainte. Doar ea reușește să aducă o undă de împăcare peste multele, măruntele și inofensivele decepții înfățișate în carte. Încheierea este însă pe măsura trăirii religioase. O amintire din copilărie îi redă gustul misterului vieții. Ce rămîne
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
lucreze cu gândul la această clipă unică; dar nu așteptând-o pasiv, ca intuiție simplă și pură a textului pe care-l traduce, ci provocând-o în mod deliberat". Ca eseist, Ștefan Aug. Doinaș a fost atras de acele spații spirituale de interferență între poezie, filosofie și religie, ca în Tragic și demonic (1980), dar s-a preocupat în egală măsură, de problematica expresivității limbajului poetic, de raportul dintre identitate și alteritate în structurarea lirismului, sau de anvergura civică a gesturilor
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
poezie, filosofie și religie, ca în Tragic și demonic (1980), dar s-a preocupat în egală măsură, de problematica expresivității limbajului poetic, de raportul dintre identitate și alteritate în structurarea lirismului, sau de anvergura civică a gesturilor creatorului de valori spirituale. O serie de eseuri sunt consacrate conceptului de "modă poetică", care nu este doar radiografiat din perspectivă teoretică, ci și ilustrat cu exemple semnificative: "Moda poetică este un fenomen parazitar de mimetism artistic, cantonat în stricta actualitate și, deci, trecător
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
dintre accepțiuniile pozitive, benefice ale "modei poetice", spiritul emulativ pe care îl presupune, sau ideea de remodelare de sine, prin apelul la elementul inedit, stimulator ("Moda poetică, asemenea modei vestimentare, este întreținută de un insațiabil interes față de noutate: este foamea spirituală a personalităților în creștere, a noilor generații cărora fronda specifică vârstei, dorința de afirmare, precum și sârgul de a-și ocupa pozițiile în structurile culturale ale societății le dau o agresivitate benignă. Reflexul ei în masa cititorilor de poezie se aseamănă
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
pe care însă n-o poate atinge decît intermitent. Unitate supremă de măsură morală, "ea e posibilă numai cînd reușesc, prin meditație (golirea interioară) și concentrare (atenție), să obțin o stare de totală disponibilitate (luminoasă, iubitoare)". Iată dovada unui alibi spiritual al omului ce s-a implicat dramatic în istorie, conturbat, în mișcarea sa de dăruire, "de agitația (senzorială, pasională și intelectuală) provocată de multiple agresiuni exterioare". Împrejurare cu atît mai dureroasă cu cît "această agitație formată dintr-un șir de
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
colaborare cu ele sau, dimpotrivă, o opoziție ce întrupează, în pofida dezagrementelor nu o dată greu de îndurat, consecvența cu ceea ce suntem în profunzime: Firul vieții noastre se desfășoară în timp. Durata noastră se alcătuiește, istoric, din succesiunea de replici fizice, biologice, spirituale pe care le întruchipăm în confruntarea noastră cu realitatea din jur. Dar nu e indiferent dacă atitudinile noastre sunt replici doar ale omului de suprafață, condiționate de senzorialitate, instinctualitate irațională, chiar de raționalitate interesat-speculativă sau sunt răspunsuri izvorîte din acea
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
deosebite de cele ale vieții cu finalități pragmatice, intelectualul nu poate a nu fi judecat și prin prisma raportărilor sale la contextul epocal. Cultura e o formă de viață în gradul în care valorile sale sunt trăite, metamorfozate în "atitudini spirituale manifeste și constante". Referindu-se la traducerea pe care a efectuat-o a unei scrieri din Gabriel Marcel, Justice et verite, Doina Cornea subliniază că nu e suficient "să vorbești despre adevăr, ci să fii în adevăr", întrucît dacă adevărul
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
adevărat despre realitate". Socotindu-se "martori" ai materiei evenimențiale de care au luat cunoștință, "se simțeau moralmente obligați să o descifreze și evalueze prin filtrul sensibilității lor morale, contribuind totodată la limpezirea conștiinței semenilor lor". Dintr-o atare privilegiată familie spirituală au făcut parte Gheorghe Brătianu, Vasile Pârvan, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica, Dimitrie Gusti, Anton Dumitriu, episcopii greco-catolici, uciși în temnițele comuniste pentru că nu și-au abandonat credința, azi îl putem nominaliza ca membru al său pe Mihai Șora
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
îl putem nominaliza ca membru al său pe Mihai Șora. În acuzată deosebire de aceștia, consideră Doina Cornea, "celor care au urmat, începînd cu anii 1950, chiar și atunci cînd s-au ridicat deasupra mediocrității intelectuale, le lipsește această dimensiune spirituală coordonatoare a inteligenței, a talentului, a demersului în viața socială. Ei nu sunt decît tehnicieni ai inteligenței".Chiar dacă o generalizare ar fi dificil de susținut, veștejirea unor compromisuri fățișe ori indirecte,destule încă în curs de desfășurare, e o postură
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
productele lui apar dubioase, la acea libertate despre care Berdiaev afirma că nu e un drept, ci o obligație. Nu e greu de constatat că Doina Cornea a urmat o asemenea cale a eliberării în afara căreia adevărul rămîne intruvabil. Tramei spirituale a existenței d-sale i se suprapune, cu o emoționantă fidelitate, traiectul unei biografii ce, treptat, s-a înălțat către adevăr, în climatul unor vicisitudini politice care inhibau, deformau atîtea conștiințe ale intelighenției preocupate în cele mai multe cazuri de soluțiile purei
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
Iacov, cel care a fost eliminat din istorie, conducătorul celeilalte tabere creștine, a rudelor lui Isus, or așa se va întâmpla și cu superinteligentul Gâtlan, cel despre care ne închipuim că va fi în viitor prizonierul unei ruralități anonime, neproductive spiritual. De aici încolo, Gâtlan dispare nu numai din lumea ficțională, dar și din cea reală - pentru că nu există documente de arhivă despre el, cel puțin până în prezent - pentru totdeauna! Sigur că, în Iași, Creangă probează voința, din momentul în care
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
fără a se face prea mare caz de răspunderea magistraților, care nu servește la nimic bun (e o iluzie că pe magistrat îl responsabilizezi cu răspunderea - disciplinară, penală, materială -, că în felul acesta îi insufli o conștiință înaltă, competență, deschidere spirituală, inteligență, înțelepciune), întrucât nu aceasta este prestația magistraților în cadrul contractului social. Observă că, în tradiția juridică anterioară, exista o răspundere obiectivă a statului, raportată la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
publică de care dispun, măsurile luate de aceste autorități se aplică direct, iar în cazul în care nu sunt respectate beneficiază de forța de constrângere a statului. Totodată, s-a arătat că noțiunea de interes public desemnează necesitățile materiale și spirituale ale cetățenilor la un moment dat. ... 25. Din această perspectivă, Curtea a observat, astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție, că întreaga activitate a Băncii Naționale a României, în prezent, este reglementată prin legi organice, respectiv
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
120 350 Familia creștină contemporană Iaşi română IF 120 Misiune și slujire pastorală Iaşi română IF 120 Teologie romano-catolică practică și misionară Iaşi română IF 120 Teoria şi practica formarii religioase Iaşi română IF 120 Comunicare și consiliere psihologică și spirituală (interdisciplinar cu Filosofie, Psihologie și Științe ale educației) Iaşi română IF 120 32 Știința sportului și educației fizice Educație fizică și sportivă școlară* Iaşi română IF 120 200 Fitness şi estetică corporală* Iaşi română IF 120 Kinetoterapia în traumatologia sportivă*
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]