7,161 matches
-
este orientarea pe piata muncii si începerea unei activităti anteprenoriale, servicii de asistentă care să asigure valoare deosebită atât din punct de vedere arhitectural, istoric căt cultural, ce trebuie păstrat ca un dar al lui Dumnezeu și ca osteneală a strămoșilor noștri. Centrul Comunitar de Resurse Ivănești CCR Ivănești este situat în comuna Ivănești din județul Vaslui. Comuna este formată din 12 sate. între sate și centrul comunei este o distanță medie de 3 km. Populația totală a comunei este de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
pierzându-se în negura vremurilor apuse și împărțite de istorie în epoci de mii și zeci de mii de ani. Numeroase mărturii scoase la iveală de către arheologi, atât în perimetrul așezării actuale, cât și în împrejurimi, confirmă existența milenara a strămoșilor noștri pe aproape întreaga scară evolutivă a istoriei. Trecând, succinct, peste șirul epocilor istoriei vechi, bine reprezentate în sălile Muzeului local Vasile Parvan, Bârladul, ca așezare atestată documentar, poate fi semnalată, în anul 1401, când, la 28 iunie, domnitorul Moldovei
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
alt sens. Se credea, de pildă, că anumite cuvinte (nume, urări etc.) pot aduce noroc, după cum altele pot aduce ghinion. "Pitagoreicii s-au ocupat nu numai de spusele zeilor, ci și de ale oamenilor, pe care le numeau premoniții. Fiindcă strămoșii noștri le apreciau importanța, spuneau înainte de începe orice acțiune: Să fie bună, binevoitoare, fericită, norocoasă! La ceremoniile sacre, cu caracter public, cereau să fie liniște: când se stabileau zilele de sărbătoare se preciza să nu aibă loc procese și nedreptăți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce chip s-a realizat, l-a condus cu gândul că ea aparține altei lumi, că are în natura sa ceva sacru, neobișnuit. Așa cum scria Mircea Eliade în Tratatul de istorie a religiilor, piatra poate adăposti sufletul mortului sau al strămoșilor, poate fi fertilizatoare, redând fecunditatea chiar și femeilor sterile, în urma săvârșirii unor ritualuri 89. În practica divinatorie, pietrele, aceste recipiente ale spiritelor, dar și simboluri ale divinității, folosesc prin aspectul și prin însuși comportamentul lor la prezicerea unui eveniment. De
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiu intermundan și are nevoie de ajutor pentru a se desprinde. Ritualurile de înmormântare, pomenile, ritualurile de destrigoizare etc. vin să restabilească ordinea și să asigure într-un fel liniștea mortului, scopul final fiind integrarea deplină a defunctului în lumea strămoșilor. În mentalitatea populară românească, nimic nu este mai dureros decât să devii un suflet rătăcitor. Faptul că se pot imagina punți de "comunicare" între lumea de aici și lumea de dincolo este cât se poate de provocator. Rezultatul unei astfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lumea. Dacă acceptăm teoria lui Thomas Kuhn referitoare la progresul științific formulată în celebra lucrare Structura revoluțiilor științifice 164, atunci putem afirma că magia, divinația și toate disciplinele Renașterii sunt lucruri cu totul diferite de științele moderne. A le considera strămoșul acestora din urmă înseamnă, implicit, a le accepta și o poziție de inferioritate, ceea ce nu este cazul. Astrologia nu este avatarul astronomiei, după cum divinația nu poate fi socotită ca fiind cea care anticipează sociologia, parapsihologia sau științele probabilistice. Practic, vorbim
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
domeniul științelor exacte sau din cel al științelor naturii. Încearcă să explice într-o terminologie nouă, modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
arabi desemnând magia sunt derivați de la cei desemnând șerpii"213 Sintetizând, putem spune că șarpele este, pe rând, simbol al lunii, al fertilității, al magiei și vrăjitoriei. El poate fi însuși diavolul, dar poate semnifica și înțelepciunea, poate întruchipa spiritele strămoșilor (trăiește în întunericul subpământean) și tot el poate cunoaște viitorul. Din această simbolistică duală, mentalul colectiv a valorizat în special două aspecte ce privesc influența șarpelui asupra femeii: rolul său în ritualurile de fecunditate și predispoziția spre vrăjitorie, magie și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de practici nici nu știu că este vorba de divinație și nu se numesc pe sine prezicători. De exemplu, o persoană din județul Suceava, care practică în fiecare an "calendarul foilor de ceapă", spunea că "este un obicei moștenit din strămoși și care arată clar cum este timpul, lunile ploioase și secetoase. Nu este nici un păcat aici, ne ajută în agricultură..." (A.S., Suceava, 68 ani). Dintre acești practicieni rurali ai divinației există azi o serie care și-au făcut din aceasta
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
teritoriu extrem de vast și care, probabil, au o străveche rădăcină comună. Mai mult decât atât, studiind focul, J.G. Frazer constată că "geneza tuturor formelor de foc ritual trebuie căutată în "focul viu", care își are "originea în vremurile în care strămoșii popoarelor europene trăiau mai mult din produsele cirezilor lor, iar agricultura juca încă un rol subordonat în viața lor""240. Perspectiva antropologului pune în relație credințele și ritualurile legate de foc cu principala sursă de existență a omului din vechime
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se spune o rugăciune ("Tatăl nostru", de obicei), iar apoi se pun întrebări cărora li se răspunde afirmativ sau negativ (mișcarea spre stânga semnifică o negație, iar cea spre dreapta, o afirmație). Tot cu ajutorul cărții și cheii se chemau și spiritele strămoșilor (în general, bunici sau rude apropiate). Ele erau invocate pentru a răspunde unor întrebări. Principiul era același: rotația stânga/dreapta, cu semnificațiile asociate. În esență, scopul era de a afla finalitatea unor acțiuni sociale sau private, în practici premaritale sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Accentul cade pe câteva elemente care apar periodic în ansamblul ritual: vatra, busuiocul și icoana. Vatra este, pentru spațiul tradițional românesc, un reper central al existenței domestice. Aici se fac și se desfac toate lucrurile de taină. Aici se adunau strămoșii și stăteau la sfat. Tot în jurul vetrei se petrec principalele evenimente din viața tradițională. Bogăția de reprezentări și nenumăratele utilități ale vetrei țărănești sunt o consecință firească a credinței că ea este cea care adăpostește în sânul său focul sacru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a minți să se reducă este destul de mică. În trecut, mulți scriitori au crezut că modul de viață al societăților contemporane lipsite de scriere, în special acelea de vînători și agricultori, oferă informații asupra felului în care întreaga umanitate, inclusiv strămoșii noștri, trăiau în vremurile preistorice. În ziua de azi, aceste informații sînt folosite cu mai multă prudență, deoarece ne dăm seama că pînă și cele mai izolate comunități contemporane au în spate milenii de istorie și evoluție, timp în care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
chiar posibilă apariția minciunii, cel puțin o favorizează și o încurajează din plin. Minciunile, spune el, sînt "progeniturile bastarde ale simbolurilor" și el mai susține că "minciuna extinde enorm aria posibilităților de a înșela". În termeni evoluționiști, era avantajos pentru strămoșii noștri să-și dezvolte inteligența machiavelică, prin care, alături de alte facilități, ei puteau să-și înșele semenii cu mai multă eficiență decît înainte; de ce, atunci, considerăm această abilitate ca fiind condamnabilă? În plus, atitudinea dezaprobatoare față de minciună datează de multă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
O abilitate care este avantajoasă pentru o anume etapă a evoluției umanității nu rămîne neapărat necesară la nesfîrșit. De exemplu, preferința pentru dulciuri mai degrabă decît pentru acrituri, care în ziua de azi sînt dăunătoare danturii copiilor, era avantajoasă pentru strămoșii noștri îndepărtați prin faptul că îi ajuta să le refuze pe cele crude; aceștia nu aveau la dispoziție rafturi bine garnisite în supermagazine. Datele concrete cu privire la organizarea socială a primilor umanoizi sînt într-adevăr foarte puține (Tanner 1981:169-190) însă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îndepărtați prin faptul că îi ajuta să le refuze pe cele crude; aceștia nu aveau la dispoziție rafturi bine garnisite în supermagazine. Datele concrete cu privire la organizarea socială a primilor umanoizi sînt într-adevăr foarte puține (Tanner 1981:169-190) însă, chiar dacă strămoșii noștri cei mai îndepărtați erau relativ singuratici, studiile asupra primatelor non-umane sugerează că traiul în grup caracteriza organizarea socială primitivă a umanității. Spre deosebire de animalele uniforme din punct de vedere genetic, precum furnicile și viespile, strămoșii noștri, care trăiau în grup
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Tanner 1981:169-190) însă, chiar dacă strămoșii noștri cei mai îndepărtați erau relativ singuratici, studiile asupra primatelor non-umane sugerează că traiul în grup caracteriza organizarea socială primitivă a umanității. Spre deosebire de animalele uniforme din punct de vedere genetic, precum furnicile și viespile, strămoșii noștri, care trăiau în grup, aveau interese atît individuale, cît și sociale. Cooperarea implica încredere și, drept urmare, dezaprobare față de nesinceritate, însă talentul machiavelic, esențial în cooperare, putea fi folosit în avantajul individului. Astfel, nesinceritatea a persistat în ciuda faptului că nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în deprindere pe două căi: exercițiul și practica spontană a scrierii. Iată o fișă de cunoștințe care poate fi prezentată elevilor privitoare la scrierea cu inițială majusculă: a) primul cuvânt al unei propoziții: Soarele coboară spre asfințit. Cine au fost strămoșii noștri? La mulți ani, Mihai! b) primul cuvânt al unui anunț, al unei adrese, al unei formule de adresare: Câine rău. Nu călcați florile! Doamnei învățătoare, Dragi părinți, c) nume de persoane, nume date animalelor, nume sfinte, numele unor personaje
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
condiții interne și externe complicate. La Iași, intrase conducător al Eteriei (tovărășie) Alexandru Ipsilanti. În planurile sale, el urma să treacă prin Țările Române, și, cu sprijinul unor forțe din sud-estul european, să mute, lupta de eliberare greacă pe pământul strămoșilor săi. Ipsilanti lasă să se Înțeleagă, că acțiunea sa Îi va fi sprijinită de Rusia. Auzind de acțiunea lui Ipsilanti, și de declanșarea revoluției române, Țarul Alexandru I, condamnă ambele mișcări. Între revoluția lui Tudor și mișcarea eteristă, se pare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Mai întâi latina. Simulacrum? Spectrul. Imago? Mulajul în ceară al chipului celor morți, pe care magistratul îl purta la funeralii și pe care-l așeza, acasă la el, în nișele atriumului, la adăpost, pe poliță. O religie întemeiată pe cultul strămoșilor cerea ca aceștia să supraviețuiască prin imagine. Jus imaginum era dreptul rezervat nobililor să plimbe în public un dublu al strămoșului 2. Un homo multarum imaginum, la Sallustius, este un om care numără mulți strămoși nobili. Deci multe statui funerare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe care-l așeza, acasă la el, în nișele atriumului, la adăpost, pe poliță. O religie întemeiată pe cultul strămoșilor cerea ca aceștia să supraviețuiască prin imagine. Jus imaginum era dreptul rezervat nobililor să plimbe în public un dublu al strămoșului 2. Un homo multarum imaginum, la Sallustius, este un om care numără mulți strămoși nobili. Deci multe statui funerare afară, purtând foarte sus numele propriei gens. Figura? Mai întâi fantomă, apoi figură. Vrem poate să vedem aici o lugubră întunecare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
O religie întemeiată pe cultul strămoșilor cerea ca aceștia să supraviețuiască prin imagine. Jus imaginum era dreptul rezervat nobililor să plimbe în public un dublu al strămoșului 2. Un homo multarum imaginum, la Sallustius, este un om care numără mulți strămoși nobili. Deci multe statui funerare afară, purtând foarte sus numele propriei gens. Figura? Mai întâi fantomă, apoi figură. Vrem poate să vedem aici o lugubră întunecare a vieții luminoase din Elada? Să ne întoarcem atunci către greci, această cultură a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cealaltă. Așa cum sugarul își strânge pentru prima dată membrele privindu-se în oglindă, noi opunem descompunerii morții recompunerea prin imagine. Așadar imaginea vine în sens propriu de dincolo de mormânt, ca statueta fang așezată pe capacul sipetului-relicvariu în care odihnesc osemintele strămoșilor (imago și ossa, în latină, sunt adesea echivalente). Ea iese pentru ca strămoșul să rămână acolo, îmblânzit și ținut în loc; pentru a-l împiedica să revină ca să-i hărțuiască pe oameni, pentru a-i prinde sufletul zburător și hoț într-un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oglindă, noi opunem descompunerii morții recompunerea prin imagine. Așadar imaginea vine în sens propriu de dincolo de mormânt, ca statueta fang așezată pe capacul sipetului-relicvariu în care odihnesc osemintele strămoșilor (imago și ossa, în latină, sunt adesea echivalente). Ea iese pentru ca strămoșul să rămână acolo, îmblânzit și ținut în loc; pentru a-l împiedica să revină ca să-i hărțuiască pe oameni, pentru a-i prinde sufletul zburător și hoț într-un obiect indubitabil. Nu te poți debarasa de dublu fără a-l materializa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
societățile erau cu adevărat compuse mai mult din morți decât din vii. Vreme de milenii, depărtarea și trecutul au copleșit, au înconjurat, au amenințat câmpul optic iar cele ascunse dădeau valoarea celor văzute. Apropiatul și vizibilul nu era, în ochii strămoșilor noștri, decât un arhipelag al invizibilului, înzestrat cu deslușiri și prevestiri pentru a servi drept intermediar. Căci invizibilul sau supranaturalul era locul puterii (locul din care vin lucrurile și în care se întorc). Oamenii aveau așadar tot interesul să se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]