11,661 matches
-
simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod fatal marcați de o existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și realitatea empirică studiată, cercetătorii urmărind o „dublă ajustare” a ideilor și observațiilor pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un model ,,subiectiv” al etnicității centrat pe expunerea la diferență (A. Mungiu-Pippidi); identitatea narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială. Volum omagial. Pitești: Editura Universității. Zamfir, Cătălin. (2004). O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”. Iași. Editura Polirom. Abstract The paper analyzes the Romanian sociology in the communist period
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concentrează și asupra relațiilor de putere din interiorul companiilor și al instituțiilor. Pe lângă prezentarea și analiza unor date sociologice factuale referitoare la viața economică, politică și privată a mediului urban chinez, autorii Își focalizează atenția și asupra datelor de natură subiectivă: păreri, atitudini, reprezentări sociale. Un loc aparte ocupă În cadrul lucrării analiza relațiilor dintre femei și bărbați, atât În sfera privată, familială, cât și În cadrul formal al locurilor de muncă. Astfel, abordarea care se Înscrie În mai larga tematică a „problematicii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații, sociologii francezi au introdus o evaluare subiectivă a mobilității sociale cu ajutorul Întrebării următoare : „Credeți (aveți sentimentul) că ați reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții dumneavoastră?/mai puțin bine ca părinții dumneavoastră?/la fel de bine ca părinții dumneavoastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se consemnează o serie de Întâmplări chiar de către cei au trăit experiența comunistă (sau anticomunistă), cuprinzând mai multe niveluri de evocare și conceptualizare (de la povestirea unor fapte trăite sau văzute, asumarea subiectivă a trecutului și până la comprehensiunea detașată, calculată, explicația teoretico-cauzală etc.); această raportare, care stă sub semnul urgenței, are un caracter recuperator și reparatoriu; cu alte cuvinte, ne determină să nu uităm În perspectiva Îndreptării noastre (atât cât se mai poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
însă în configurarea peisajului literar românesc al anilor ’70-’80 ai secolului al XX-lea importanța activității foștilor membri ai grupului oniric rămași în țară - Leonid Dimov, Sorin Titel, Virgil Mazilescu, Emil Brumaru - nu mai trebuie demonstrată. Teoreticienii și exegeții - subiectivi, militanți, implicați - ai o. au fost cei doi inițiatori, Dumitru Țepeneag și Leonid Dimov, exegeza profesionistă neputându-se exprima aproximativ două decenii asupra chestiunii. Conținutul o. e indicat de însăși denumirea lui, ce trimite la vis. Însă poetul oniric, precizează
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
referat științific Elementele care compun un referat sunt: 1) Introducerea succinta. Se explică sau se ridică probleme pe care domeniul respectiv le cere a fi cercetate și clarificate. Introducerea poate să cuprindă: -motivația alegerii temei (că premise obiective și/sau subiective prin care elevul își justifică tema aleasă); -delimitarea subiectului supus cercetării - mai ales dacă subiectul respectiv este controversat sau problematizant (că abordări critice sau că raportare narativa la subiectul vizat); -definirea conceptelor esențiale și mai puțin uzuale (prin care se
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fel ca orice concept dorit atotcuprinzător pentru o realitate diversă și consistentă. Problema definirii generației ’80 rămâne spinoasă, cum se întâmplă când e vorba de circumscrierea cu precizie a unei generații sau promoții literare. Opțiunile terminologice sunt diverse, motivate adeseori subiectiv. Există, în demersul de periodizare a istoriei literare, distincția între generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în anii ’90, într-un text
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
trecut ce ar trebui depășit. Pe de altă parte, exprimă o dorință de depășire și distanțare, un gen de mișcare și schimbare, transformare și orientare către un viitor ce-și cheamă configurarea. Axele lor constitutive sunt timpul și spațiul înțelese subiectiv și individual, dar și obiectiv, social și transindividual. Plasate pe axa timpului, menirea termenilor modern (ca produs) și modernizare (ca proces) este de a marca distincția noutății, a schimbării, a detașării de trecut prin invocarea unui criteriu oarecum vag, poate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și valorilor tradiționale. În locul căilor prestabilite ale vieții, s-au multiplicat alegerile și deciziile individuale libere. Fiind forțat să fie liber, individul ajunge să fie forțat să reflecteze asupra celor mai multe dintre acțiunile sale cotidiene. Iar odată cu aceasta, insecuritatea și riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atribuirea acelor identități personale ce erau supuse unui control riguros al reproducerii și stabilității; b) integrarea individuală, chiar forțată, în rețele sociale bazate pe norme și cunoștințe practice care asigurau o securitate socială extinsă la aproape întreaga populație; c) angajarea subiectivă, chiar dacă uneori aparentă, pe calea reproducerii stării existente. Fiecare dintre aceste trei instanțe funcționau astfel încât să asigure reproducerea structurii sociale a ordinii comuniste. Atribuirea identitară era una clasială, adică fiecare era „alocat” clasei muncitoare, țărănimii cooperatiste sau „păturii sociale” a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a fi fost aceeași pentru toți indivizii în oricare dintre epocile istorice. În societatea tradițională și în cea industrială, identitatea existenței individuale se constituia la intersecția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu alții. Identitatea este concomitent expresie a coerenței sinelui și a sensului vieții și construcție permanentă a sinelui confruntat cu evenimentele sociale și ale propriei vieți. Este și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Aceasta nu înseamnă însă că individul se etalează ca o entitate stabilă, autonomă față de structurile sociale și capabilă de revelarea unui sistem integrat de valori. Dimpotrivă, fiecare individ poartă propriul stoc de memorie socială și manifestă propriul sistem de interpretare subiectivă prin care conferă un sens evenimentelor trăite sau asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a acestui sens în condiții de confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cât mai eficient. În perioada de tranziție, persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep să fie supuse evaluării personale și subiective. Viața este trăită ca experiență și experimentare, ca despărțire de stat și de programele acestuia, mai ales de acele roluri fixe, ierarhic distribuite și integrate în programele pe care guvernul și instituțiile lui le propun. Nimic nu a fost mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și interpretarea subiectivă personală, istoricitatea semnificării și creativitatea interpretativă se intersectează și generează combinații, preiau semnificații vechi și propun unele noi pentru a conferi un sens vieții personale eliberate de constrângerile exterioare. Altfel spus, individul își caută și, când descoperă, afirmă identitatea prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face loc libertății de a alege propriile strategii ale vieții. Costurile subiective
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face loc libertății de a alege propriile strategii ale vieții. Costurile subiective ale acestei libertăți nu sunt deloc minore. Gestionarea libertății de a decide, de a materializa aspirații și speranțe, de a da sens unei vieți în continuă schimbare, de „a fi cineva” în raport cu alții și cu sine se îngemănează atât cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
confirmat de istorie. Căutarea identității încetează, revoluția identitară individuală dispare, totalitatea socială a structurilor este repusă în drepturile sale trecute. Totuși, astfel de opțiuni nu sunt decât confirmări ale dilemelor individualizării și identificării, ce se mișcă între trecut și viitor, subiectiv și obiectiv, personalizare și structură, individualitate și colectivitate etc. Construcția identității este departe de a fi o simplă invenție personală, autonomă, liberă de orice determinare exterioară. Dar tot ea este departe de a fi o simplă reflectare a structurilor, a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de ample, încât au oferit multiple deschideri pentru asumarea de roluri sociale și ocupaționale noi și pentru reconstrucția identităților individuale decuplate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care se produc; e) fenomenele sociale transindividuale și organizarea socială a societății sunt explicabile pe baza înțelegerii și descrierii fenomenelor sociale generate individual. Forma expresivă cea mai reprezentativă pentru individualizarea specifică ordinii sociale actuale, inclusiv tranziției, este construcția identitară subiectivă. În această privință, așa cum am menționat mai înainte, identitatea persoanelor a luat forme specifice în diverse perioade istorice, înainte de a ajunge la epoca revoluției identitare din prezent. Prima formă a fost cea a identității pe hârtie, adică a acelei identități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generalizeze. Eliberarea de structuri a individului este tot mai accentuată, autonomizarea și personalizarea devin tot mai proeminente, responsabilitatea individuală este tot mai intens solicitată, identitatea personală și rolurile sociale sunt tot mai puțin în corespondență. Pe scurt, fiecare își construiește subiectiv propria identitate. Sigur că aceasta este în continuare dependentă de poziția socială și de resursele disponibile, iar sociologia trebuie să explice sau să formuleze tipuri și tipologii care să dea seamă de modul în care configurările sociale participă la construcția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explice sau să formuleze tipuri și tipologii care să dea seamă de modul în care configurările sociale participă la construcția identității individuale. Identitatea construită individual nu este un produs aleatoriu ce s-ar produce în afara structurilor sociale operatorii. Totuși, construcția subiectivă a identității individualizate activează și alte mecanisme care sunt pe cât de personale, pe atât de asociate privatității. Mecanismele construcției identitare sunt emoționale și acționale, compensatorii și promotoare. Identitatea construită filtrează mesajele obiective sau subiective ale socialului, poziționează individul în raport cu ele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]