4,839 matches
-
sta departe de afacerile guvernamentale. Soțul Mariei Augusta a murit brusc la 12 martie 1737 în ajunul plecării sale la un tur de inspecție militară. Acest lucru a însemnat că fiul lor Karl Eugen în vârstă de nouă ani a succedat ca Duce de Württemberg. După ce inițial s-a confruntat cu problemele consiliului de regență în încercarea de a deține puterea pentru fiul ei, în cele din urmă ea a avut succes la 5 noiembrie 1737. I s-a acordat un
Maria Augusta, Prințesă de Thurn și Taxis () [Corola-website/Science/324107_a_325436]
-
murit când el avea mai puțin de două luni și a fost crescut de mamă. Mătușa maternă era împărăteasa Sisi a Austriei. În 1871 bunicul lui Albert, Maximilian Karl, a murit și fratele lui mai mare, Maximilian Maria, i-a succedat ca Fürst. Maxmilian a murit la 2 iunie 1885, iar Albert în vârstă de 18 ani i-a succedat. Mama lui a fost regentă până când Albert a împlinit 21 de ani, în 1888. La 8 mai 1889 el a fost
Albert de Thurn și Taxis () [Corola-website/Science/324138_a_325467]
-
Sisi a Austriei. În 1871 bunicul lui Albert, Maximilian Karl, a murit și fratele lui mai mare, Maximilian Maria, i-a succedat ca Fürst. Maxmilian a murit la 2 iunie 1885, iar Albert în vârstă de 18 ani i-a succedat. Mama lui a fost regentă până când Albert a împlinit 21 de ani, în 1888. La 8 mai 1889 el a fost numit Duce de Wörth și Donaustauf de Luitpold, Prinț Regent al Bavariei. La 30 noiembrie 1889 a fost făcut
Albert de Thurn și Taxis () [Corola-website/Science/324138_a_325467]
-
a Rusiei. Paul Friedrich a fost educat la Geneva, Universitatea Jena și Universitatea Rostock. Paul Friedrich a devenit moștenitor aparent al tronului de Mecklenburg-Schwerin în 1819, după decesul tatălui său, Marele Duce Ereditar. La 1 februarie 1837 el l-a succedat pe bunicul său, Friedrich Franz I. În timpul domniei sale au existat îmbunătățiri ale sistemului judiciar și de infrastructură, precum și o schimbare a capitalei de la Ludwigslust la Schwerin. Cu toate acestea, Paul Friedrich fost în mare măsură interesat doar de chestiuni militare
Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/324148_a_325477]
-
lui Newman). Beauregard devine președinte după moartea lui Mycroft în acest român. În cea de-a doua continuare a românului, "Dracula Cha Cha Cha", se precizează că Beauregard a demisionat din funcția după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, succedându-i în funcție protejatul sau, Edwin Winthrop. În povestirea "Who Dares Wins", a cărei acțiune se desfășoară în 1980, Richard Jeperson a devenit președintele clubului. Printre agenții folosiți de Clubul Diogene în seria Anno Dracula sunt Daniel Dravot, Elliott Spencer
Clubul Diogene () [Corola-website/Science/324147_a_325476]
-
la războiul ruso-japonez luptând în Bătălia de la Liaoyang și Bătălia de la Vafangon. A călătorit mult, în special în Indochina unde s-a împrietenit cu Guvernatorul General, Paul Doumer, viitorul președinte al Republicii franceze. La 18 iulie 1909, Jaime i-a succedat tatălui său că pretendent carlist la tronul Spaniei și pretendent legitimist la tronul Franței. Că pretendent carlist la tronul Spaniei deținea numele de Jaime al III-lea însă a utilizat titlul de "Duce de Madrid". Că pretendent legitimist la tronul
Jaime, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/324211_a_325540]
-
pectorala la vârsta de 61 de ani, la câteva zile după ce s-a împăcat cu verișorul sau, fostul rege constituțional exilat Alfonso al XIII-lea al Spaniei. Unchiul său Alfonso de Borbón în vârstă de 82 de ani i-a succedat că pretendent legitimist la tronul Franței și că pretendent carlist la tronul Spaniei.
Jaime, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/324211_a_325540]
-
monarh pe tronul polonez din Casa de Vasa. A fost ultimul conducător al uniunii polono-lituaniene care a avut o legătură de sânge cu dinastia Jagiellon, prin linia feminină. Tatăl lui Sigismund, nepot al regelui Gustav I al Suediei, i-a succedat în 1592 tatălui său la tronul Suediei însă a fost destituit în 1599 de unchiul său, Carol al IX-lea al Suediei. Acest lucru a dus la un conflict de lungă durată în cadrul căruia regii polonezi ai Casei de Vasa
Ioan Cazimir al II-lea Vasa () [Corola-website/Science/324244_a_325573]
-
a mai scris două povestiri, "Temptation" și "Aficionado", ambele disponibile gratuit pe site-ul autorului. "Temptation" a apărut în antologia lui Robert Silverberg "Far Horizons: All New Tales from the Greatest Worlds of Science Fiction" și descrie evenimente care le succed pe cele din "Infinity's Shore", în timp ce "Aficionado" a apărut în culegerea cu ediție limitată "Tomorrow Happens", fiind un preludiu al romanelor (inițial a apărut sub titlul "Life in the Extreme" în ediția specială din august 1998 a revistei "Popular
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
Constantinopol. A fost fiul mai tânăr al Yolandei de Flandra, sora primilor doi împărați latini de Constantinopol, Balduin I și Henric I. Soțul Yolandei, Petru al II-lea de Courtenay, a fost cel de al treilea împărat și a fost succedat de fiul său, Robert I, la a cărui moarte în 1228 succcesiunea a trecut asupra fratelui său mai mic, Balduin al II-lea, pe atunci un copil în vârstă de 11 ani. Confruntați cu minoratul lui Balduin, dar mai ales
Balduin al II-lea de Constantinopol () [Corola-website/Science/324330_a_325659]
-
majore. Cartea I descrie pregătirile pentru cruciadă de la din 1095, mergând până la cucerirea Ierusalimului și instaurarea Regatului Ierusalimului. De asemenea, ea conține și o entuziastă descriere a Constantinopolului. Cartea a doua descrie faptele lui Balduin de Boulogne, care i-a succedat lui Godefroy de Bouillon în regatul Ierusalimului, domnind între anii 1100 și 1118. Cartea a III-a se referă la viața regelui următor, Balduin al II-lea, mergând până la anul 1127, atunci când o epidemie de ciumă a lovit Ierusalimul. Opera
Foucher de Chartres () [Corola-website/Science/324386_a_325715]
-
1229 la 1237, una dintre fiicele împăratului Petru al II-lea de Courtenay de Constantinopol și al Yolandei de Flandra. Margareta (numită Sybille în unele surse) s-a căsătorit prima dată cu Raoul senior de Issoudun, în 1210. I-a succedat soțului ca doamnă de Châteauneuf-sur-Cher și de Mareuil-en-Berry în 1216. Imediat după moartea primului soț, Margareta s-a recăsătorit cu Henric I, conte de Vianden, fiul lui Frederic al III-lea de Vianden și al Mechtildei de Neuerburg. Margareta a
Margareta de Namur () [Corola-website/Science/324379_a_325708]
-
i-a adus multă admirație în ochii tatălui său. Boromir s-a născut în anul 2987 celei de-al Treilea EV. Fratele său mai mic, Faramir, s-a născut în 2983. Anul următor,tatăl lor, Denethor, a devenit gardianul Gondorului, succedându-l pe tatăl său, Ecthelion al II-lea. După moartea soției sale, în 2988, Denethor a devenit sumbru, rece și detașat de familia sa. După ce acesta s-a îndepărtat de familie, relația dintre Faramir și Boromir a devnit una mai
Boromir (personaj) () [Corola-website/Science/326527_a_327856]
-
1668 s-a căsătorit cu fratele lui Alfonso, Infantele Petru, Duce de Beja, care a fost numit prinț regent în același an din cauza incompetenței lui Alfonso. Maria Francisca a devenit a doua oară regină a Portugaliei când Petru i-a succedat fratelui său sub numele de Petru al II-lea în 1683. Maria Francisca a murit un an mai târziu. Maria Francisca s-a născut la Paris și a fost botezată Marie Françoise Élisabeth fiind strănepoata lui Henric al IV-lea
Maria Francisca de Savoia () [Corola-website/Science/326572_a_327901]
-
Isabel Luísa Josefa a Portugaliei, prințesă de Beira. Dinastia Braganza a fost la un pas de dispariție și Petru avea nevoie de moștenitori însă Maria Francisca nu mai putea avea copii. Când Alfonso a murit în 1683, Petru i-a succedat sub numele de Petru al II-lea iar Maria Francisca a devenit regină din nou, pentru scurt timp însă - ea a murit în decembrie același an. Singurul copil al Mariei Francisca a murit necăsătorită la vârsta de 22 de ani
Maria Francisca de Savoia () [Corola-website/Science/326572_a_327901]
-
zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică a lui Vasile Lupu. Povești de dragoste, răpiri și răscumpărări, execuții spectaculoase (ca aceea a familiei Brâncoveanu), înălțări și căderi se succed în imagini ritmate alert, capabile să restituie atmosfera specifică epocii. Gane a lăsat și un roman istoric, Rădăcini (1947), fără prea mult ecou (Perpessicius îi consacră, totuși, o recenzie favorabilă), și o piesă de teatru, "Phrynea", rămasă în manuscris. Mai
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
și Artsakh au proclamat în cadrul unei congres de la Tatev fondarea Republicii Armeniei Montane. Orașul Goris a devenit capitala statului armean nerecunoscut, iar Garegin Njdeh a fost ales premier și ministru al apărării. Mai târziu, în iuluie, Simon Vratsian i-a succedat lui Njdeh în funcția de premier, în vreme ce acesta din urmă a devenit guvernator și comandant suprem al armatei. În perioada aprilie - iulie 1921, Armata Roșie a întreprins operațiuni militare de amploare în regiune, atacând Syunik din nord și est. După
Republica Armeniei Montane () [Corola-website/Science/326602_a_327931]
-
1575, un alt nobil Caba era scutit de dări de către principele Sigismund Báthory al Transilvaniei (1581-1599; 1601-1602). După o întrerupere documentară de aproximativ două secole într-un act din anul 1725, reapărea un „Roskany Kaba Laszlo Nemes Szemelly”; atestările se succed apoi cu regularitate: 1776, 1781, 1784 și 1809. Din textul unei inscripții păstrate în altar, în dreptul unei nișe din partea nord-estică a absidei, se desprinde atât anul, cât și numele celor care au suportat financiar costul reparațiilor de la mijlocul secolului al
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
voturi. Imediat după anunțarea rezultatelor, el a demisionat din funcția de președinte al Partidului Libertății și Justiției. La 30 iunie 2012, Morsi a fost învestit în funcție, devenind al cincilea și primul președinte ales democratic din istoria Egiptului. El a succedat lui Hosni Mubarak, care a lăsat funcția de Președinte al Egiptului vacantă după ce a fost forțat să demisioneze la 11 februarie 2011. Potrivit Foreign Policy, efectul inițial al președinției lui Morsi cu privire la politica internă a fost neclară, birocrația Egiptului rămânând
Mohamed Morsi () [Corola-website/Science/326720_a_328049]
-
deși în ultimul timp termenul a fost folosit pentru a face referire, în mod special, la a doua jumătate a perioadei dinastiei Shang. Istoricii chinezi, care au trăit în perioadele târzii, au fost obișnuiți cu faptul că unei dinastii îi succeda alta, însă situația politică efectivă din perioada timpurie a Chinei, este cunoscută a fi fost mult mai complicată. Prin urmare, după cum unii cercetători din China sugerează, statele Xia și Shang pot fi entități politice care au existat concomitent, precum se
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
celor Cinci Dinastii și Zece Regate, a durat puțin mai mult de o jumătate de secol, între 907 și 960. În timpul acestei scurte perioade, când China a fost, din toate punctele de vedere un sistem multi-statal, cinci regimuri s-au succedat rapid unul după altul în controlul vechiului nucleu imperial din nordul Chinei. În aceeași perioadă, porțiuni din sudul și vestul Chinei au fost ocupate de zece regimuri, mai stabile politic, astfel perioada este, de asemenea, menționată ca cele Zece Regate
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
un complot împotriva lui Thoros. Cu sprijinul populației locale, conspiratorii l-au răsturnat și ucis pe Thoros, după care Balduin devine conducator deplin în Edessa, înființînd astfel Comitatul de Edessa. După moartea fratelui său, Godefroy în 1100, Balduin l-a succedat la tron, în ciuda opoziției Patriarhului Ierusalimului și unor cruciați, a fost încoronat în Biserica Nașterii Domnului din Betleem. Participînd mai tot timpul în războaie neîncetate, Balduin a cucerit o coastă însemnată cu multe orașe majore, asigurând astfel posesiunilor sale comunicări
Balduin I al Ierusalimului () [Corola-website/Science/326778_a_328107]
-
al III-lea al Norvegiei (1389-1442), regele Eric al VII-lea al Danemarcei (1396-1439) și regele Eric ("Ericus") al Suediei (1396-1439; cunoscut în istorie drept "Erik av Pommern"). A fost primul rege al Uniunii nordice de la Kalmar care i-a succedat mamei sale adoptive,Margareta I a Danemarcei. Eric a fost fiul lui Wartislaw al VII-lea, Duce de Pomerania și al Mariei de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii paterni au fost Boguslaw al V-lea, Duce de Pomerania și cea de-a doua
Eric de Pomerania () [Corola-website/Science/326763_a_328092]
-
-l detroneze în 1440. Timp de zece ani Eric a trăit la Gotland; în cele din urmă s-a întors în Pomerania unde a murit în 1459. În 1440, Eric, care a fost detronat în Danemarca și Suedia, a fost succedat de nepotul său, Christopher de Bavaria, care a fost ales pentru scaunul de domnie. După ce a fost detronat ca rege în Suedia și Danemarca, "Riksråd" norvegian i-a rămas loial, cerându-i să devinbă doar rege al Norvegiei. El a
Eric de Pomerania () [Corola-website/Science/326763_a_328092]
-
Eric. Următorul monarh a fost o rudă a lui Eric, Christian I al Danemarcei, care era fiul rivalului lui Eric, contele Theodoric de Oldenburg. Lui Eric i-a predat Gotland în schimbul permisiunii să plece în Pomerania. Din 1449-59, Eric a succedat ca Bogislaw al IX-lea, Duce de Pomerania și a condus Pomerania-Rügenwalde, o parte mică a ducatului de Pomerania-Stolp, sub numele de Eric I. A murit în 1459 la castelul Darłowo (germană:Rügenwalde).
Eric de Pomerania () [Corola-website/Science/326763_a_328092]