5,950 matches
-
Corin Braga (n. 1961). Spre a nu fi bănuiți de apologie, nu ne putem reprima două observații: 1) omisiunea din propria biografie a perioadei 1964 - 1965, când aflăm de pe Internet criticul a lucrat la cotidianul "Scânteia"; 2) onestul critic nu suflă o vorbă despre tinerețea revoluționară a foiletonistului Nicolae Manolescu, plină de clișeele ideologice ale realismului socialist (vezi cartea lui M. Nițescu), devenit din 1990 directorul R.L. Reciclându-și din mers viziunea estetică, autorul "Contradicției lui Maiorescu" a rămas în amintirea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se face că au ajuns la sobra și periculoasa reuniune ebrietați de-a dreptul lucru lesne de sesizat de ochiul & timpanul vigilent al celor însărcinați cu folosirea respectivelor organe. Au fost așezați deci, cît mai în spatele sălii, spre a nu sufla aburi chiar în nasul onoratului prezidiu (în care luase loc și nelipsitul instructor de la C.C. al P.C.R.). Cum ședința era lungă, iar atmosfera din sală înăbușitoare, oamenii mei încep s-o "soilească", răsuflînd greoi și împrăștiind un miros de doagă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a spus unul care parcă nici n-avea chef să deschidă gura. Pe o treaptă mai sus se scursese unul gras și mare, liniștit de obicei, totuși bună protecție în caz de ceva. Lîngă el, unul și mai liniștit, care sufla fumul de țigară printre pletele fetei din brațe, strident machiată, cu o bluză încărcată cu sclipici. Ăsta era șeful, mai mult ca sigur. Folosește sunetele din întunericul gurii aproape fără dinți doar pentru a lua decizii. Nu avea vreo cicatrice
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
răspîndite îl învăluiau într-o aură de putere. Doar încruntînd din sprîncene, ei încremeneau. După ce-a ascultat istorisirile eroice ale lui Radu, șeful și-a învîrtit printre degete lanțul de la gît, a cărui culoare galbenă începuse să fugă încotro sufla vîntul, a scuipat printre lipsurile din gură coajele de semințe ronțăite și l-a bătut pe spate, spunînd: Nossim mai essi, frase. Și atît. O coajă neagră s-a lipit de bordură, desfăcîndu-și aripioarele ca un fluture. Radu a rîs
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
față, purtate sau aruncate de un vînt puternic sau de forța proprie, ca în filme, dar uite că nu mai ploua, curgeau picături răzlețe de la balconul de deasupra, suficiente ca băiatul să-și ude palmele și să-și spele tîmplele. Sufla un vînt rece și blînd și mirosea a ploaie, iar soarele începea să lumineze printre norii încă întunecați, cît pe ce să se ducă în treaba lui, la apus. Forța lui de supererou pozitiv era apa. S-a uitat jos
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-auzisem mai-nainte/ De o noapte între toate/ Urgisită,/ Când pe coate/ Guri spurcate/ Suflă vânt,/ Să dărâme din pământ". În locul luminii solare, venise o stihie aducătoare de moarte, un fior rece care a surprins melcul, ieșit din cochilie, înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit vremea de însurătoare: "căci viața omului e scurtă; în primejdii ne trecem zilele și nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a tulpinei (acolo unde trebuie să se dezvolte rădăcinileă printr-un hormon de înrădăcinare special conceput în acest scop. Introduceți apoi aproximativ doi centimetri din tulpină în acest praf (deși pe piață puteți găsi și hormoni de înrădăcinare lichiziă, apoi suflați sau tamponați ușor butașul pentru a înlătura surplusul. Cu ajutorul unui creion faceți o gaură în pământul din vas, pregătit și umezit în prealabil și introduceți aproximativ o treime din lungimea tulpinei. Tasați puțin pământul pentru a fixa butașul, apoi udați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Aici trebuie amintit că nu toate femeile se dau în vânt după cunilingus, majoritatea preferând tandrețea extinsă asupra întregului corp, inclusiv pe fața internă a coapselor. O ultimă precizare: dacă pe parcursul unei partide de cunilingus îți dă prin cap să sufli în vaginul partenerei, considerând că-i vei oferi senzații deosebite, mai bine renunță, căci această manevră poate duce la moartea subită a femeii prin transportarea de către vene a unei anumite cantități de gaz până la nivelul inimii. Sexul vaginal Motivul pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
abuzatorul se asigură că victima nu va deconspira ce s-a întâmplat, folosindu-se de puterea pe care o exercită asupra ei. De exemplu, o strânge puternic de braț, o privește fix în ochi și-i spu ne că, dacă suflă un cuvânt, ea sau cineva drag din anturaj (care poate fi chiar abuzatorul...) va avea de suferit. Abuzatorul nu are întotdeauna o figură de obsedat sexual. De cele mai multe ori este plin de solicitudine, agrea bil și poate avea o educație
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
doar, o va prin de asupra faptului. Do rin ța de a-și vedea confirma te su pozițiile îl îm bol nă vește; zi de zi n-o scapă din ochi, întrucât bă nu ia la îi ma ci nă sufle tul. Așa că într-u na din zile, când soția pleacă de acasă sub pretext că are trea bă cu un Zam fir, vă taf de ha ra ba gii, gelozia bolnă vi cioa să a soțului se re a prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de douăzeci și patru de stânjeni de lemne și tot atunci striga, cât îl ținea gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet, avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
suflarea și făptura de primprejur îi țineau hangul: vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, petrele țipau, vreascurile țiuiau și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Iară veverițele, găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii și plângeau în pumni blestemându-și ceasul în care s-au născut. Mă rog, foc de ger era: ce să vă spun mai mult! Ochilă e o altă minunăție și mai minunată: o schimonositură de om avea în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
exerciții din poziția stând. Temele și obiectivele noi mențin atenția și bucuria, adică dorința de lucru a copiilor. SPARTUL LEMNELOR Numai după o scurtă alergare de viteză, copiii iau un repaus pe loc, în care timp își agită brațele și suflă zgomotos. Se poate întări expirația, punându-i să spună cuvintele: ,,hei rup!” sau ,,bate”, obținându-se astfel o bună respirație. Brațele își iau elanul, după care urmează lovitura, cu ducerea lor printre picioarele depărtate. ÎN CERC Prin astfel de exerciții
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
exerciții din poziția stând. Temele și obiectivele noi mențin atenția și bucuria, adică dorința de lucru a copiilor. SPARTUL LEMNELOR Numai după o scurtă alergare de viteză, copiii iau un repaus pe loc, în care timp își agită brațele și suflă zgomotos. Se poate întări expirația, punându-i să spună cuvintele: ,,hei rup!” sau ,,bate”, obținându-se astfel o bună respirație. Brațele își iau elanul, după care urmează lovitura, cu ducerea lor printre picioarele depărtate. ÎN CERC Prin astfel de exerciții
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
Poe aduc în prim plan astfel de imagini: Vara câteodată, privind castanii de departe, încărcați de frunze, aspectul lor era acela al unor capete enorme înfipte pe trunchiuri, cu obrajii scobiți în adânc, așa ca lamele capului meu. Când vântul sufla prin frunze, obrazul acesta se unduia ca valurile unui lan de grâu. În același fel fremăta capul, când se clătina piedestalul. Pentru a ști că obrazul era făcut din foițe era suficient să înfund puțin de tot degetul în carne
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
interesul cititorului. Ce mai putea urma după saturația și lepădarea convalescentului Michael de o relație nepotrivită, ca să zicem așa, asfixiantă tocmai prin secretizarea partenerei lui? Fapt e că Hanna dispare din locuința din Bahnhofstrasse, de la serviciu, din oraș, fără să sufle o vorbă. Eroul nostru, neconsolat, va fi urmărit de imaginea trupului ei de rasă, de Nausiacaa, cea de neînlocuit, nici măcar de colega Sophie, și nici de soția de mai târziu, Gertrud. Evident marcat, Michael trece printr-o nouă încercare afectivă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-i mare se află departe de piața publică și de glorie, departe de piața publică și de glorie rămîn Întotdeauna inventatorii de noi valori. Fugi prietene fugi În singurătatea ta, te văd Înțepat de muștele veninoase. Fugi acolo sus unde suflă un vînt aspru, rece, puternic.” Luceafărul vede de sus comedia condiției umane. Ii vede Înlănțuiți pe protagoniști În micimea relațiilor umane. Vede muștele. Iar el este sus, rece, gîndindu-și singurătatea ca pe ceva imperial. Tot la Nietzsche citim „aproape orice
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
public obligatoriu simpatetic și reverențios, ademenit să participe la spectacolul poetic ca la un ritual inițiatic. Dacă subteran guvernează o lege a ficțiunii compensatorii și a fanteziei nelimitate, la suprafață ceea ce domnește este o lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene fină/ În praf de mușețele și-n rouă roz"; Și-atât de mult doream în bulioane/ Să lenevesc, visând sub celofane" Elegie; " Fecioarele se încurcau în gene,/ Motanii se frecau de damigene/ Și ne era la toți atât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întotdeauna mizeria și falsitatea, inconștiența și concupiscența ce îi "violează" sistematic atât ziua, cât și... bunul simț: "după-masă încep violurile asupra ei:/ "lume-eeee, lu-meeee, soro lu-meeee!!"/ cântă Nino, cerșetorul, scormonind în lada/ de gunoi (iar copiii/ "nii-i-noo,/ nii-i-noo/ nii-i-noo!" îi suflă în ceafă);/ "aoleo, aoleo!" făcu insul ca porcul la tăiat/ într-o zi când șomerul de la unu, cu nevasta/ plecată în Spania și o fiică puberă pe post / de nevastă, l-a-colțit cu sabia ninja,/ fioros ca Ștefan cel Mare și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și scoici golite/ de vorbăria perlei surdomute/ și chiciura de sulf certând ciracii/ ce vin la stupi de-albine prohibite.// mai lasă-mi turnul vechi și athanorul/ în care focul alt siliciu cerne/ să-nregistrez pe benzi și noaptea-aceea/ când suflă geniu-arghezian și bombe/ cu hidrogen iradiază osul/ boltitei frunți lucind spre cimitire// nimicul confundat de orbi cu bronzul" (Viața, moartea și spațiul dintre ele). Ei bine, aproape fără excepție, în acest spațiu atât de fragil dintre viața și moartea textului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în strat fluidizat este utilizată pentru arderea cărbunelui bogat în cenușă. În prezent, există două tipuri diferite de cazane cu strat fluidizat, stratul fluidizat turbulent (BFBC) și stratul fluidizat cu circulație (CFBC). În cazul stratului fluidizat cu circulație, aerul este suflat în partea de jos a camerei de ardere, parțial ca aer primar injectat printr-o rețea de duze și parțial ca aer secundar, la câțiva metri deasupra rețelei. Viteza aerului este suficient de mare pentru a transporta elementele solide ale
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Naționale; greu de spus care sunt mai importante. Problema mare e că statul se delegitimează pe zi ce trece, clasa politică e o mizerie, în timp ce guvernul privat, din umbră, oferă în vînt soluții mult mai pertinente. Păcat că vîntul nu suflă și pe la guvernanți, să-i mai vînture. Orice veste, bună sau rea, poate schimba radical perspectivele, scăpînd puterii de decizie sau de control din țară. România de astăzi nu are forța de a genera evoluții, ci doar de a le
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
coaja oului ... [...] apoi i se păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i nebunie... că o noapte întinsă îi învălește simțirea și cugetarea, că lumea încetează împrejurul lui... și în somnul lui mortuar parcă mai simte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
S'aud vântul bătând, / Iarba fâșâind, / Boii mugind, / Plugurile scârțâind, / Voinicii șuierând."18 În alt loc, Fecioara Maria îi spune: "mare putere ți-am dat eu (subl.n.) ție".19 Într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă din Botoșani, ea suflă peste rănile lui Hristos cu Duhul Sfânt este, deci, pnevmatoforă, ca și Arhanghelul Gavriil 20 și i le vindecă (Duhul Sfânt nefiind, pentru poporul român, atât o persoană/un ipostas divin, cât o energie din care cei sfinți se împărtășesc
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]