7,731 matches
-
moral De exemplu, referințe la el pueblo, versus referințele la ciudadanos - de exemplu, caracterizări colective, versus caracterizări individuale ale celor reprezentați. Descrieri ale "poporului" ca fiind în mod inerent bun/înțelept/superior din punct de vedere moral. Solicitări pentru o suveranitate populară extinsă De exemplu, solicitări pentru soberania popular sau pentru la voluntad del pueblo versus recursul la grupuri de interese specifice (șomeri, țărani etc) sau afirmații potrivit cărora "poporul" (mai degrabă decât majoritatea) trebuie să aprobe acțiunile politice. Identificarea candidatului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în perioada de dinaintea intrării la guvernare poate fi împărțită în trei etape. În prima etapă, care a durat cu aproximație până la finalul anilor 1980, Haider a transformat FPÖ într-un partid protestatar față de coaliția SPÖ-ÖVP. Acesta "a vehiculat intens temele suveranității populare și a libertății de alegere, pentru a da glas opoziției crescânde față de modul birocratic și autoritar în care țara era guvernată de elitele consociaționale" (Mouffe, 2005a: 62). Speculând nenumărate scandaluri politice, miza partidului era aceea de a "convinge publicul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
social, ca un "guvern secundar". În plus, programul prevedea extinderea "drepturilor plebiscitare"; mai precis, stabilea ca programele, contractele publice majore și subvenționările guvernamentale să fie supuse unor referendumuri consultative (FPÖ, 1997: 21-5). Astfel, în viziunea FPÖ, democrația ideală însemna creșterea suveranității populare - totuși, propunerea ca membrii Guvernului să fie aleși de Parlament conform proporționalității partidelor reprezentate nu a funcționat. Într-adevăr, conceptul de "Republică Liberă" a fost oficial stabilit în scris, dar aproape niciodată nu s-a transformat în acțiuni politice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
susținută cu argumente din sfera securității și a devenit tot mai dură (deși în aliniată la reacția globală de după 11 septembrie și sprijinită de opinia publică). Respectând ipoteza din capitolul introductiv, FPÖ, partidul populist de dreapta, a folosit conceptul de suveranitate populară (de tip "poporul nu dorește acest lucru") pentru a ignora sau limita drepturile minorităților. Suveranitatea populară și argumentele plebiscitare au fost folosite și în cazul inițiativei populare din 2002 îndreptate împotriva instalației nucleare civile de la Temelín din Republica Cehă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reacția globală de după 11 septembrie și sprijinită de opinia publică). Respectând ipoteza din capitolul introductiv, FPÖ, partidul populist de dreapta, a folosit conceptul de suveranitate populară (de tip "poporul nu dorește acest lucru") pentru a ignora sau limita drepturile minorităților. Suveranitatea populară și argumentele plebiscitare au fost folosite și în cazul inițiativei populare din 2002 îndreptate împotriva instalației nucleare civile de la Temelín din Republica Cehă. În ciuda faptului că reprezentanții Austriei au fost de acord să înceteze diferendul pe seama energiei datorită negocierilor
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
influența sa asupra politicii și măsurilor socio-economice din Carintia ar putea putea fi privite ca fiind pozitive. Pe de altă parte, conducerea lui Haider a avut și efecte negative asupra calității democrației carintiene prin aceea că a folosit noțiunea de suveranitate populară pentru a încălca principiul controlului și echilibrului reciproc și pe cel al separării puterilor în stat specifice democrației liberale și prin aceea că a folosit noțiunea de conducere prin majoritate pentru a încălca drepturile minorităților (vezi Capitolul I). Cel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Spre deosebire de lideri precum Fujimori, care au depus prea puțin efort pentru a crea noi mijloace pentru participarea populară la procesul politic, Chávez s-a apucat să construiască o formă de democrație mai radicală sau "susținătoare", bazată pe exprimări plebiscitare ale suveranității populare și pe implicarea oamenilor de rând în organizații comunitare și în structuri autoguvernate. Pentru Chávez, iată, incluziunea populară nu se bazează doar pe conceperea de noi alternative electorale sau pe oferirea de beneficii sociale sectoarelor marginalizate ale populației. aceasta
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la înțelegerea tensiunilor care apar între latura participativă și cea competitivă a democrației, așa cum le abordează Mudde și Rovira Kaltwasser în introducerea acestui volum (vezi și Dahl, 1971). Aceste tensiuni - care, în ultimă instanță, reflectă diferențele dintre democrația înțeleasă ca suveranitate populară și cea percepută ca pluralism instituționalizat - reprezintă punctul central al analizei care urmează. 7.1 Criza democrației venezuelene și ascensiunea chavismului Relația contradictorie dintre chavism și democrație poate fi înțeleasă numai dacă fenomenul populist este analizat în contextul în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care întrupa aspirațiile el pueblo și nici pe oferirea de noi programe sociale și economice care să răspundă nevoii de îmbunătățire a vieții materiale a acestuia. Pentru Chávez, incluziunea politică a sectoarelor din societate neglijate, excluse și exploatate - adică construirea suveranității populare - făcea necesară participarea lor activă într-o nouă formă de democrație, mult mai "susținătoare", creată ca alternativă la democrația liberală sau reprezentativă a regimului de după 1958. Această perspectivă a democrației "susținătoare" a dus la apariția de noi forme de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
recreeze ordinea constituțională, să marginalizeze establishmentul politic și să ofere beneficii sociale și economice unui spectru mai larg de posibili susținători. Deci participarea a fost și un scop, și un mijloc pentru chavism - o componentă integrală a democrației, concepută că suveranitate populară și ca un mecanism de construire a noi forme de putere a poporului. Sub regimul democratic venezuelean post-1958, participarea populară s-a produs, în primul rând, prin mobilizare electorală - care, așa cum a fost prezentat de devreme, a scăzut semnificativ
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în arena politică, funcționarilor publici nu li s-a permis să-și depună candidatura pentru a fi aleși în adunarea constituantă. Această convocare a unei adunări constituante menite a "pune baze noi" republicii reprezenta o modalitate clasică de exercitare a suveranității populare, ignorând în mare parte și, în cele din urmă, anulând normele și procedurile constituționale tradiționale. Constituția din 1961 a Venezuelei nu conținea nicio prevedere referitoare la alegerea unei noi adunări constituante; atunci când i s-a solicitat să se pronunțe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
constituție nu făcea referire la existența partidelor politice, în schimb accentua rolul direct, participativ și susținut al cetățenilor și al societății civile în procesul democratic (vezi Álvarez, 2003: 151-5). Pe lângă întărirea puterii prezidențiale, constituția recunoștea și rolul referedumurilor în exercitarea suveranității populare, inclusiv pentru demiterea din funcție, fapt care le-ar fi permis cetățenilor să înlăture funcționari publici și judecători după ce aceștia treceau de jumătatea perioadei de mandat. În mod ironic, opozanții lui Chávez s-au folosit de acest mecanism într-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prin intermediul unor mijloace electorale și plebiscitare în vederea refacerii ordinii constituționale și a deschis noi canale de implicare a oamenilor de rând în procesul politic. Ce mai rămâne de văzut, iată, este efectul pe care acest nou mod de exercitare a suveranității populare, cu marea sa încredere într-o autoritate charismatică, l-a avut asupra celeilalte dimensiuni esențiale a democrației - aceea a contestării. 7.4 Regimul Chávez și contestarea democratică După cum sugerează Rovira Kaltwasser și Mudde în Capitolul I, crearea de noi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
marea sa încredere într-o autoritate charismatică, l-a avut asupra celeilalte dimensiuni esențiale a democrației - aceea a contestării. 7.4 Regimul Chávez și contestarea democratică După cum sugerează Rovira Kaltwasser și Mudde în Capitolul I, crearea de noi forme de suveranitate populară prin intermediul unor mișcări populiste poate foarte bine să faciliteze incluziunea și participarea democratică în detrimentul contestării democratice. Totuși, aceste costuri nu sunt inevitabile. Majoritățile populare pot fi create fără încălcarea drepturilor minorităților politice sau fără subminarea pluralismului politic, în vreme ce mecanismele
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
opoziției. Într-adevăr, în felul acesta au făcut jocul unei personalități populiste care a conceput competiția politică mai ales în termeni de confruntare și conspirație. Marginalizarea opoziției în cadrul instituțional oficial s-a datorat totuși manipulării lui Chávez a conceptului de suveranitate populară - mobilizarea se realiza prin mijloace plebiscitare - pentru a ocoli sau înlocui instituțiile care asigurau controlul și echilibrul și pentru a schimba apoi regulile jocului astfel încât să încline terenul în favoarea sa. De asemenea, această situație a pus în evidență faptul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
clasat pe locul doi (după uruguayeni) în ceea ce privește satisfacția cu privire la mersul regimului democratic din țara lor și au fost cei mai înclinați să considere regimul din țara lor ca fiind unul democratic (Latinobarómetro, 2005). Cert este că chavismul a făcut ca suveranitatea populară să aibă însemnătate pentru un mare număr de venezueleni. În același timp însă chavismul a încurajat concentrarea puterii, a sabotat mecanismul de control și echilibru și a făcut ca drepturile opoziției să fie tot mai șubrede. Totuși, Chávez nu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu democrația este foarte posibil să fie una contradictorie, în care beneficiile incluziunii sunt contrabalansate de restrângerea drepturilor de contestare și opoziție. Chávez, de exemplu, a avut ca prioritate modurile, noi și cu un caracter mai incluziv, de exprimare a suveranității populare, subminând în același timp controlul și echilibrul cerut de contestarea democratică eficientă sau de pluralismul instituționalizat. Provocarea pe care Chávez a lansat-o la adresa democrației liberale din Venezuela era profund marcată de criza regimului democratic de după 1958 și în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismului, susținând ideea că, în America Latină, noțiunea de populism înțeles ca remediu adus democrației funcționează mai bine în teorie decât în practică. Ipoteza "populismului văzut ca remediu" se bazează pe o definiție abstractă a democrației, înțeleasă ca "o combinație între suveranitate populară și regula majorității" (Capitolul I), în care drepturile liberale nu sunt o trăsătură definitorie. Cu toate acestea, în practică, democrația fără liberalism este întotdeauna efemeră. În absența drepturilor liberale, cei aduși la putere după primul tur de scrutin prin
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
latura definițională, Mudde și Rovira Kaltwasser pornesc de la "o legătură logică cu anumite tipuri de mobilizare (de ex., stilul de conducere carismatic, comunicarea liderului cu masele, existența câtorva organizații de partid puternice)". În concordanță, populiștii pot și d) să suțină suveranitatea populară și să folosească mecanisme plebiscitare cu prețul limitărilor instituționale impuse (efectele negative #1 și #5). În cele din urmă, lista aspectelor negative întrevede un alt efect potențial al populismului, care trece dincolo de respingerea laturii definiționale, cel al preferinței pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sale la adresa cadrului instituțional din Slovacia au avut un impact negativ direct asupra democrației din această țară, iar gravitatea acestei probleme a crescut de-a lungul timpului. Totuși, este relativ incertă atribuirea acestei manipulări instituționale populismului. 9.2.4 Susținerea suveranității populare și folosirea mecanismelor plebiscitare Mečiar și partidul său (HZDS) aproape au deturnat Slovacia de la tranziția sa spre o democrație consolidată. Numeroase studii slovace demonstrează faptul că Mečiar a urmărit eliminarea sistematică a constrângerilor instituțional, în special după revenirea sa
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poate avea asupra calității democrației. Distincția pe care o facem nu este de mică însemnătate. Există o diferență importantă între "o democrație fără atribute" și "calitatea democrației". În vreme ce, expresia dintâi face aluzie, în primul rând, la regula majorității și la suveranitatea populară, cea de-a doua trimite la realizări sau eșecuri, prin raportare la democrația liberală. Pornind de la studiile de caz cuprinse în acest volum putem face o primă observație cu caracter general, aceea că populiștii fac referire la și exploatează
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în zilele noastre (Vibert, 2007). Nu este o coincidență faptul că actorii populiști fac referire și exploatează conflictul dintre cele două dimensiuni ale calității democrației (cea a rezultatului și cea a procedurii). Procedând astfel, ei fac apel la noțiunea de suveranitate populară, susținând că "poporul" este sigura autoritate care are dreptul să evalueze și să legitimizeze sistemul politic. Aceasta reprezintă o adevărată provocare pentru teoria democrației liberale, care ia existența "poporului" ca pe ceva normal și, din cauza aceasta, merge mai departe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
respecte legea. Aceasta a însemnat că venirea la putere a FPÖ la nivel local nu a reprezentat o provocare reală la adresa calității democrației austriece, de vreme ce instituții precum Curtea Constituțională și-au îndeplinit rolul de "control și echilibru" ca reacție la suveranitatea populară susținută de Haider. Ce putem învăța din aceste cazuri de populism la guvernare la nivel local? După cum o arată și aceste exemple, populismul reprezintă o amenințare mult mai mică la adresa calității democrației la nivel subnațional decât la cel național
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
271, 276, 279, 280, 281, 283, 284, 286, 287, 301, 303, 314, 338, 342, 343 Statele Unite ale Americii (SUA), 19, 38, 90, 95, 109, 113, 114, 120, 302, 348, 353, 354 Stavrakakis, Yannis, 24 stil politic, 18, 22, 23, 28 suveranitate populară, 22, 34, 35, 39, 46, 95, 105, 142, 155, 185, 186, 196, 198, 210, 218, 226, 227, 240, 244, 250, 254, 256, 259, 306, 332, 333, 340, See T Taggart, Paul, 8, 12, 16, 27, 40, 69, 341, 352
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populism și democrația liberală, distingând și contrastând două teorii ale democrației: versiunea lui Madison și versiunea populistă. În timp ce prima versiune postulează că evitarea "tiraniei majorității" este scopul care trebuie urmărit în permanență, cea de-a doua are ca scop înfăptuirea suveranității populare și a egalității politice, oricare ar fi costuri. În completare, Dahl dezvoltă aici noțiunea sa de poliarhie înțeleasă ca tip de conducere politică care, în mod inevitabil, combină elemente madisoniene și populiste. 6 Chiar dacă este un subiect care ar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]