14,383 matches
-
și metrică deoarece amîndouă se bazează pe număr: numărul, atunci cînd este descoperit în interiorul realității, are rolul de a conduce spre lucrurile imateriale prin intermediul celor materiale. într-adevăr, numărul nu e legat de lumea materiei, ci de cea a sufletului, tinde la infinit și e îngemănat cu imaterialul, deci cu spiritualul. Numărul dă valoare timpului și stabilește raporturile dintre diversele mișcări, așadar trebuie considerat baza oricărei științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sînt eterne și imuabile și numerele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
istoric, dar se poate spune că o dată cu Grigorie cel Mare și Isidor de Sevilia se simt ultimele ecouri ale trecutului (se poate spune, de exemplu, că o dată cu Grigorie cel Mare încetează cunoașterea limbii și a literaturii grecești) și că ei tind să încheie și să rezume moștenirea primită. Caracteristica literaturii secolului al VI-lea este fragmentarea sa, la fel ca în cazul celei din secolul al V-lea, dar mai accentuată; raporturile culturale dintre regate sînt firave, aproape inexistente; ele au
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se confunde cu celelalte. Deși Chiril a reușit să păstreze acest substanțial echilibru, care i-a adus recunoașterea oficială la Calcedonia (unde epistola sa cu numărul 4 a fost adoptată în mod oficial de către conciliu), la el, divinul în Cristos tinde să aibă întîietate, iar umanul riscă mereu să fie depreciat. Nu e de mirare așadar că monofiziții s-au sprijinit în mod constant pe operele sale. într-adevăr, dacă, pe de o parte, în secolele V-VI calcedonienii au văzut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe monofiziți. Dacă la Calcedon fuseseră citite în mod solemn numai unele scrieri ale lui Chiril, mai precis a doua epistolă către Nestorie și scrisoarea către Succensus - eliminîndu-se din ele, în plus, clauza ek dyo physeôn, „din două naturi” -, neocalcedonienii tind să recupereze întreaga producție a lui Chiril, inclusiv a treia epistolă către Nestorie cu cele 12 anatematisme, în încercarea de a o sustrage monofiziților. Neocalcedonienii se deosebesc net de calcedonieni pentru că acceptă formula pe care Chiril credea că a împrumutat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Diodor din Tars și Teodor de Mopsuestia. Ideea unui permanent consens al Părinților ortodocși ca garanție a doctrinei sănătoase nu a eliminat complet argumentarea dialectică, ci a completat-o, căpătînd o funcție tot mai importantă; în Imperiul Bizantin, practica teologică tinde să se caracterizeze tot mai mult printr-o voință de a nu inova, de a respecta ceea ce s-a crezut dintotdeauna. Nu numai textele din secolul al IV-lea, ci și cele din secolul al II-lea sînt interpretate ca și cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de citate patristice, extrase din 88 de autori; alt florilegiu era inclus în Tomul către Flavian al papei Leon. însă aproape că nu există scriere dogmatică în care să nu existe și un apendice cu „opinii ale Sfinților Părinți”. Acestea tind tot mai mult să aibă întîietate în raport cu trimiterile la Scripturi, iar începînd cu secolul al VI-lea florilegiile sînt prezentate intenționat ca entități autonome, și nu ca apendice ale unor tratate teologice. Așa cum a demonstrat M. Richard, importante sînt florilegiile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
elementele unite își păstrează proprietățile, însă acestea aparțin toate unui singur individ. Această teză a raportului paritar dintre divin și uman îl ajută pe Leonțiu să evite una dintre problemele cristologiei lui Chiril al Alexandriei, respectiv preponderența elementului divin, care tinde să-l pună în umbră pe cel uman în persoana lui Cristos. De fapt, cristologia lui Leonțiu este influențată mai mult de cristologia marilor Capadocieni decît de Chiril. Pe de altă parte, respingerea doctrinei conform căreia trupul lui Cristos înainte de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și diferențiere. Degradarea are trei trepte precise: Intelectul, Sufletul universal și lumea sensibilă, ce atinge capătul acestui transfer acolo unde intră în contact cu materia, care nu este realitate sensibilă, ci non-ființă absolută. Prin natura sa, Sufletul risipit în lume tinde să se reunească cu izvorul său divin, Unul; sarcina sa este așadar aceea de a se elibera din ghearele materiei, de a reintra în sine, purificîndu-se și pregătindu-se pentru reîntoarcere, care se realizează în etape succesive, cea mai elevată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
concordanță deplină, fie că apar diferențe de detaliu. Cînd s-a pus problema eventualei dependențe a unui scriitor de celălalt, cercetătorii au crezut că au descoperit în Sozomen imitatorul. Este însă vorba de o imitație cu scopuri foarte precise, care tinde mai mult către diversificare decît către repetiție. Sozomen a folosit opera lui Socrate ca model, a verificat-o consultînd documente, a extins-o și a corectat-o, deoarece a utilizat exact aceleași surse ca și Socrate, iar uneori le-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Evagrie rămîne oarecum dihotomică, oscilînd între cele două subiecte tratate, în timp ce cărțile a patra, a cincea și a șasea sînt mai omogene, iar conținutul e axat pe istoria civilă. Relatarea este cam prolixă, desigur, amplă, însă stilul e agreabil și tinde spre un ton arhaizant, deoarece idealul stilistic al autorului este Tucidide; în consecință, selecția lexicală e foarte îngrijită; Fotie a remarcat și el acest lucru. în cărțile a doua și a treia, unde relatează controversa născută în jurul lui Eutihie, Evagrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
PG 97, 9-790; Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 121-122. CAPITOLUL XXI Exegeți greci minori din secolele al V-lea și al VI-lea După perioada de mare înflorire din vremea școlii antiohiene și a comentariilor lui Chiril, exegeza creștină tinde să se închidă în sine și, parcă vlăguită, să se întoarcă la autorii din trecut și să reia tezele lor. Această vlăguire era deja oarecum perceptibilă la Teodoret al Cyrului, a cărui producție enormă nu se caracteriza și printr-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bazată pe un neologism - "de-a spontanelea" ("Opinia studențească", 48, 1990, 2). Pentru al doilea, exemplele sînt numeroase: "Joaca de-a holdingul" (RL 1109, 1993, 4) "Miron Cosma se joacă din nou de-a Gigi Duru'" ("Cotidianul", 156, 1994, 7) - tinzînd a se transforma chiar într-un clișeu folosit cu precădere în titluri: "De-a privatizarea" (RL 19.06. 1992, 3); De-a victimizarea" (EZ ep 240, 1993, 3); "De-a anticipatele" (RL 1155, 1994, 3). Succesul formulei este explicabil: cu
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
umanității. Vom privi mai atent, la al doilea text, la includerea, intercalată a unor lungi înșiruiri. De fapt, este un lanț de coordonate, unde chiar și propozițiile subordonate joacă rolul de complemente; revărsarea de substantive, de adjective și de adverbe tinde către ținta de a ajunge tocmai la "socialismul și comunismul în România"; ținta este cunoscută de la bun început (în strategia Ll), pe când ME rămâne "departe", în prezentul gerunziului - o evocare falsificatoare a momentului omagial. Al doilea text ("Cinstind...") are tot
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
dresaj, spre a fi enunțat cu intonație exclamativă, presupusă de fiecare cuvânt, deși semnul este pus numai la sfârșit. Îmbinarea puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu mai era neașteptat pentru receptori): un șir devenit abstract, vag, plutind într-un potop atemporal de vorbire. Adevărata "interpretare" este că (în acele timpuri de înfometare, de injustiție, de cenzură, de imposibilă înflorire a
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
ne face să alergăm spre mii de orizonturi reale sau virtuale, modificînd în noi tipul de observație, de analiză. Am cutreierat lumea și ca turist, și ca invitat la congrese, festivaluri, turnee, ca observator și comentator teatral. În această calitate tinzi să transformi totul într-un spectacol, să cauți dimensiunile ludicului în orice. Și mai este ceva: ai vrea să strîngi în tine tot ce vezi sau ți se întîmplă, să absorbi ca un burete toate informațiile pentru ca la întoarcere să
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
în fața evidenței și a prevederilor, și povestea însăși, filtrată prin lumina acestuia își pierde luciditatea liniară, cronologică: pornește din mijloc, reface traiectul, reia scene, sare zile întregi fără să ne prevină, își schimbă perspectiva știutoare, de martor trecut prin clipă, tinzînd spre monolog interior. E totuși o lume care nu-și neagă vechile valori, care le recunoaște rostul și temeinicia în ciuda evadărilor spectaculoase, a copilărelii, le recunoaște rolul protector: "asta era nemurirea lor: o casă trainică înfiptă bine în temelii, să
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a născut Hristos, în dalbe flori, Spre a ne fi trăirea luminată Și în lumina presărată de culori, Și-n cetina-ți anume tămâiată, Ni-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. *** Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos, Înfruntă muntelui azi gerul Și adă-n slavă Pruncul jos! Referință Bibliografică: COLIND CU BRAD / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLIND CU BRAD de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381265_a_382594]
-
viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze, să fie o persoană care să atragă disprețul celorlalți, fie să devină, la rândul său agresor, pentru a compensa umilința din sânul familiei. Mijloacele de comunicare În masă reprezintă un alt factor important În apariția și
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
internaționale într-una de familie. Marile vicii ale unei cărți care ne înșeală de două ori (o dată, prefăcîndu-se că a mers la surse, cînd, în realitate, a preferat moda "second hand", și a doua oară, interpretînd abuziv și excesiv datele) tind să fie umbrite de fidelitatea suspectă cu care ea o copiază pe aceea a d-nei Petreu. Dar problema Uitării fascismului nu este că reprezintă o clonă nefericită a cărții d-nei Petreu, ci că păcătuiește grav împotriva adevărului istoric și că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
interval atît de ferm polarizat, el nu face doar o echilibristică riscantă și spectaculoasă, un fel de sistematizare sofistică a unei indecizii schizoide, ci și un enorm efort de conciliere interioară a unor limbaje care, printr-un exces de autonomie, tind să fragmenteze, după scheme minore, însăși realitatea. Sculptura și fotografia lui Peter Jacobi reprezintă, în sisteme de codificare diferite, perspective specifice asupra aceleiași existențe materiale și simbolice. Așa cum sculptura, în speță forma, se naște ca un act simbolic în vădită
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
direcție este alcătuit din Bartolomeu Popescu, Constantin Gerota, Dumitru Murărașu și Virgil Tempeanu. În articolul-program (Mărturisiri), semnat de Bartolomeu Popescu, se susține că revista va fi prilej de manifestare liberă a tinerimii studioase: „Cei mulți au tot atâta dreptul să tindă spre mai multă lumină, ca și cei puțini. Și cei tineri mai mult, desigur, decât cei în vârstă.” Lipsită de o „ideologie specifică” și fără „idoli de tămâiat”, publicația se remarcă prin câteva contribuții documentare datorate lui D. Murărașu (Actualitatea
LANURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
supoziții. Nici în ceea ce privește perioada de după Marea Schismă (1054), când Biserica română, rămasă ortodoxă, a intrat, treptat, în sfera de influență a celei sud-slave (care o izolase de Bizanț), dovezile materiale nu sunt mai numeroase. Majoritatea cercetătorilor (N. Cartojan, Șt. Ciobanu) tind să acrediteze ideea pătrunderii liturghiei slave la nord de Dunăre încă din secolele X-XI, dar probele materiale - inscripții, manuscrise, referiri în cronografele bizantine - lipsesc cu desăvârșire. De aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
o situație specială: proprietarul Alexandru Padeș este acuzat că și-a ucis administratorul. Polifonia vieții este redusă, astfel, la un studiu de caz. Tulburarea percepției, dedublarea, trecerile succesive prin stări de halucinație, delir și hipnoză sau de limpezime și luciditate tind să devină adevărate teme ale romanului. Teza, teoretizată apoi în Thanatos și în eseul Dragoste și moarte, este aceea că situațiile de criză sunt proprii cunoașterii de adâncime a omului. Atenția specială dată complexelor maladive, trăirilor crepusculare, de invazie onirică
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de atenție sunt cele despre temporalitatea narativă la James Joyce, Franz Kafka, Robert Musil, William Faulkner ș.a. Dintre categoriile estetice, fantasticul are un interes aparte în interpretările lui B. Eseurile Literatura fantastică, Fantasticul, atitudine mentală și Fantasticul în artele plastice tind să ridice la nivelul conceptului observațiile culese din frecventarea asiduă a operelor unor E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe, William Blake, Franz Kafka, M. Blecher, ale romanticilor și suprarealiștilor, precum și ale „ciudaților” Hieronymus Bosch, Bruegel, Salvador Dalí ș.a. Și critica
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
inedit de poezii, selectate de I. N. Boeriu, soțul scriitoarei. Sunt ilustrate aici stăruitoarele obsesii ale erosului și morții, dar și tema esențială a „nerostirii”, a suferinței cuvintelor. Într-o expresie profund feminină, revolta în fața fragilității omenești, dilemele existenței umane tind spre o rezolvare apolinică, de depășire în spirit a condiției de muritor. O amplă antologie postumă, Din pragul frigului statornic (1999), readuce în atenția criticii personalitatea originală a acestei voci poetice care explorează arhaicitatea „dinspre modern” (Gh. Grigurcu). Critici dintre
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]