4,336 matches
-
unui tun gigantic așezat undeva, la o distanță de 120 sau 130 kilometri, iar 30 de ore mai târziu toată lumea știa nu numai despre existența tunului „Bertha cea groasă", dar și locul unde era instalat. Cu ajutorul matematicienilor, care au calculat traiectoria și direcția obuzelor, s'a aflat locul aproximativ unde se află instalat tunul gigantic. Ceilalți specialiști militari, fotografii, aviatorii etc. au descoperit tunul, într'o pădure din apropierea Laonu-lui. Artileria grea franceză a deschis focul împotriva „Berthei" și al patrulea obuz
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
lui Hamilton, este de așa natură încât volumul domeniului formula 4, format din pozițiile punctelor formula 5, considerate la un moment ulterior formula 6, este egal cu volumul domeniului formula 1. Cu alte cuvinte, volumul în spațiul fazelor este un invariant al mișcării pe traiectoria de fază. Este o consecință a ecuațiilor canonice ale lui Hamilton, respectiv a ecuației lui Liouville, din el decurgând o serie de constatări importante pentru fundamentarea teoretică a mecanicii statistice. Această teoremă a fost formulată pentru prima oară de către Gibbs
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
Liouville, stabilit de acesta în 1838 pentru sisteme necanonice. Pentru teorema lui Liouville, după diverse tratate, există o serie de enunțuri echivalente între ele, una din acestea este: Există formulări care afirmă că: "volumul din spațiul fazelor se conservă dea-lungul traiectoriei punctului reprezentativ", sau, mai explicit: "fie un domeniu arbitrar formula 1 în spațiul fazelor; se consideră totalitatea punctelor formula 9 ca reprezentând stări mecanice ale sistemului la un moment inițial formula 3; se urmărește evoluția acestor stări, conform ecuațiilor canonice; fie formula 11 pozițiile
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
sistemului se numește "fază"; ea poate fi reprezentată geometric printr-un punct de coordonate formula 20 într-un spațiu cu formula 21 dimensiuni, numit "spațiul fazelor". Evoluția în timp a sistemului, se reprezintă geometric printr-o curbă continuă în spațiul fazelor, numită "traiectoria" (rar: "orbită") punctului reprezentativ. Întrucât starea sistemului, la orice moment, este complet determinată dacă este cunoscută starea sa la un moment anterior, rezultă că traiectoria în spațiul fazelor este complet determinată de unul din punctele ei și prin fiecare punct
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
în timp a sistemului, se reprezintă geometric printr-o curbă continuă în spațiul fazelor, numită "traiectoria" (rar: "orbită") punctului reprezentativ. Întrucât starea sistemului, la orice moment, este complet determinată dacă este cunoscută starea sa la un moment anterior, rezultă că traiectoria în spațiul fazelor este complet determinată de unul din punctele ei și prin fiecare punct din spațiul fazelor trece o singură traiectorie. Traiectoria punctului reprezentativ este în întregime conținută într-o suprafață de energie constantă, care e o varietate formula 22-dimensională
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
sistemului, la orice moment, este complet determinată dacă este cunoscută starea sa la un moment anterior, rezultă că traiectoria în spațiul fazelor este complet determinată de unul din punctele ei și prin fiecare punct din spațiul fazelor trece o singură traiectorie. Traiectoria punctului reprezentativ este în întregime conținută într-o suprafață de energie constantă, care e o varietate formula 22-dimensională în spațiul fazelor formula 21-dimensional, suprafețele de energie constantă sunt suprafețe închise și reprezintă frontiera regiunii în care se află toate stările cu
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
la orice moment, este complet determinată dacă este cunoscută starea sa la un moment anterior, rezultă că traiectoria în spațiul fazelor este complet determinată de unul din punctele ei și prin fiecare punct din spațiul fazelor trece o singură traiectorie. Traiectoria punctului reprezentativ este în întregime conținută într-o suprafață de energie constantă, care e o varietate formula 22-dimensională în spațiul fazelor formula 21-dimensional, suprafețele de energie constantă sunt suprafețe închise și reprezintă frontiera regiunii în care se află toate stările cu energie
Teorema lui Liouville (mecanică statistică) () [Corola-website/Science/326246_a_327575]
-
dat prima definiție valabilă a paralaxei Soarelui. A participat la o expediție în Cayenne pentru determinarea paralaxei planetei Marte și, împreună cu R. Richet, a determinat distanța Marte - Pământ. Ca și Giovanni Alfonso Borelli și Robert Hooke, a susținut că forma traiectoriilor cometelor este eliptică sau parabolică. A studiat cometele care au apărut în anii 1577, 1665 și 1680 și a presupus că este vorba de una și aceeași, adică ceea ce ulterior va fi denumită cometa Halley. A descoperit patru sateliți ai
Giovanni Domenico Cassini () [Corola-website/Science/326323_a_327652]
-
cometele care au apărut în anii 1577, 1665 și 1680 și a presupus că este vorba de una și aceeași, adică ceea ce ulterior va fi denumită cometa Halley. A descoperit patru sateliți ai lui Saturn și Jupiter și a studiat traiectoriile acestora. A descoperit curba numită ulterior "casionidă", ca loc geometric format din două ovale, din care, în caz particular, se obține lemniscata.
Giovanni Domenico Cassini () [Corola-website/Science/326323_a_327652]
-
1985 împotriva numărului unu mondial Steve Davis în joc decisiv la bila neagră, una din cele mai memorabile finale ale acestui sport. A făcut o marcă personală din ochelarii întorși cu lentilele în sus (pentru a putea vedea și aplecat traiectoria bilei albe), într-o epocă în care nu existau încă lentile de contact. A câștigat deasemenea Marele Premiu în 1984 și Masters-ul din 1987. Taylor este binecunoscut pentru simțul umorului și pentru spectacolele sale de trick-shot și demonstrative supradimensionate
Dennis Taylor (snooker) () [Corola-website/Science/326344_a_327673]
-
este un fenomen din dinamica fluidelor descoperit de fizicianul german Heinrich Gustav Magnus, care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație. Fenomenul a fost descris pentru prima dată de către Magnus în 1852. De asemenea, în 1742, Benjamin Robins, specialist britanic în artilerie, studiază comportarea ghiulelelor și proiectilelor lansate în rotație. Considerăm
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
Unit și patru săptămâni mai târziu a devenit cel de-al șaisprezecelea șlagăr de top 10 al lui Lopez în această țară, această distincție fiind obținută în urma comercializării a peste 28.000 de exemplare ale piesei. Cântecul a avut o traiectorie similară și în Slovacia (unde a câștigat locul nouă) sau în Italia, unde a atins poziția cu numărul paisprezece. În Norvegia, discul single a debutat pe poziția a noua, însă a părăsit clasamentul la doar șapte zile distanță. „I'm
I'm Into You () [Corola-website/Science/322543_a_323872]
-
gradului de uzură a anvelopelor. Activarea sistemului de control al tracțiunii este indicată prin intermediul unui led care luminează intermitent la nivelul instrumentuluide bord, include sistemul de blocare electronică a diferențialului (EDS) și face parte din sistemul electronic de control al traiectoriei (ESP). Dezactivarea sistemului de control al tracțiunii este posibilă prin intermediul comutatorului ESP OFF.
Anti Slip Regulator () [Corola-website/Science/322565_a_323894]
-
Torpilele au corpul cilindric alungit, lungimea de cca 6 m, diametrul de 30 ... 70 cm și greutate de aproape o tonă. Corpul este divizat în conul de luptă ce conține explozibilul, sistemul de propulsie, mecanismele de reglare și control pe traiectorie, coada cu cârmele orizontale și verticale. Cantitatea de explozibil poate fi de câteva sute de kilograme, precum și sistem pirotehnic și detonator. Există torpile și cu încărcătură nucleară. Viteza torpilelor depinde de tipul constructiv și raza de acțiune, fiind între 25
Torpilă () [Corola-website/Science/322664_a_323993]
-
afla la 5,500 km de centrul Soarelui ("r"/"R" ~ 0.08). Dacă Pământul ar avea orbita planetei pitice Eris (68 AU), baricentrul Soare-Pământ va fi tot în interiorul Soarelui la aproximativ 30,000 km de centru. Pentru a calcula actuala traiectorie a Soarelui este necesară sumarea tuturor influențelor planetelor, cometelor, asteroizilor, etc, din sistemul solar. Dacă toate planetele ar fi aliniate de aceeași parte a Soarelui, centrul de masă combinat ar fi la aproximativ 500,000 km de suprafața soarelui. Acest
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
urce la o altitudine de croazieră de 35.000 de feet (11.000m) dar nu au primit niciun răspuns.La 08:16, aeronava s-a stabilit la 29.000 de feet și la scurt timp după aceea a deviat de la traiectoria programată. Boston ARTCC a făcut multiple încercări pentru a vorbii cu Zborul 11 dar nu le-a răspuns nimeni, iar la 08:21, zborul s-a oprit din a transmite semnalul. Potrivit însoțitorilor de zbor Madeline Sweeney și Betty Ong
Zborul 11 al American Airlines () [Corola-website/Science/322092_a_323421]
-
particule circular. Particulele pot fi elementare (de exemplu electroni) sau nu (de exemplu nuclee de plumb). Ciclotroanele sunt limitate de un efect relativistic care duce la creșterea masei particulei accelerate. Betatroanele au demonstrat posibilitatea accelerării particulelor la o rază a traiectoriei constantă și posibilitatea focalizării fascicului de particule într-o orbită stabilă. ul combină metodă de accelerare a unui accelerator liniar cu orbită circulară a unui betatron. Primul sincrotron operațional a fost fabricat în 1947 de General Electric. În prezent, sincrotronul
Sincrotron () [Corola-website/Science/322236_a_323565]
-
este realizată separat, de magneți "cuadrupolari" și "hexapolari". Pentru creșterea energiei particulelor este utilizat un câmp electric variabil (câmpul electric static nu poate formă linii de câmp circulare). Într-un betatron, devierea particulelor în orbită circulară (de către câmpul magnetic la traiectorie) și accelerarea prin inducție (de fluxul magnetic variabil prin area dată de traiectorie) sunt realizate de acelasi set de bobine. Într-un sincrotron aceste două funcții sunt separate. Astfel, "două" frecvente sunt prezente: frecvență de ciclotron formulă 1 dată de magneții
Sincrotron () [Corola-website/Science/322236_a_323565]
-
utilizat un câmp electric variabil (câmpul electric static nu poate formă linii de câmp circulare). Într-un betatron, devierea particulelor în orbită circulară (de către câmpul magnetic la traiectorie) și accelerarea prin inducție (de fluxul magnetic variabil prin area dată de traiectorie) sunt realizate de acelasi set de bobine. Într-un sincrotron aceste două funcții sunt separate. Astfel, "două" frecvente sunt prezente: frecvență de ciclotron formulă 1 dată de magneții amplasați în lungul orbitei și frecvența de accelerație formulă 2 dată de "cavitățile RF
Sincrotron () [Corola-website/Science/322236_a_323565]
-
antecoadă, care se întindea pe mai mult de 14° a fost vizibilă timp de câteva zile. Această antecoadă, de o lungime excepțională, constituie una din principalele caracteristici ale cometei Arend-Roland. Calculele au scos în evidență o orbită hiperbolică (excentricitate > 1). Traiectoria sa trebuie să o fi scos definitiv din Sistemul Solar. Cometa Arend-Roland a făcut obiectul unei mărci poștale cu valoarea nominală de 6 franci belgieni, emisă de serviciile poștale ale Belgiei.
C/1956 R1 (Arend-Roland) () [Corola-website/Science/329655_a_330984]
-
ploii sau ninsorii, de a vedea împreună picăturile de apă sau fulgii de zăpadă provenind dintr-un punct situat exact în direcția în care se deplasează automobilul. Acest efect optic este legat, prin urmare, de mișcarea Pământului care întâlnește, pe traiectoria sa, roiul de granule de praf. Mai precis, acest praf își continuă drumul în direcția parcursului cometei din care provin și, atunci când Pământul se deplasează prin aceste resturi, rezultă de aici o ploaie de meteori. Întrucât toate resturile se deplasează
Radiant () [Corola-website/Science/329783_a_331112]
-
cometei din care provin și, atunci când Pământul se deplasează prin aceste resturi, rezultă de aici o ploaie de meteori. Întrucât toate resturile se deplasează aproape în aceeași direcție, meteorii care intră în coliziune cu atmosfera „se îndreaptă cu toatele în direcția” traiectoriei cometei. Ca origine, Geminidele sunt o excepție: aceste ploi de stele nu provin dintr-o cometă, ci din obiectul 3200 Phaethon, care se estimează că face parte din familia de asteroizi Pallas.
Radiant () [Corola-website/Science/329783_a_331112]
-
ți-a dat dreptate"” (Heitler, 1951). Dacă faptele confirmă sau nu optimismul ei incurabil, aceasta este o chestiune discutabilă. Pe parcursul sejurului la Princeton, Cécile Morette, prin intermediul lui Freeman Dyson, a făcut cunoștință cu Richard Feynman și a studiat integralele pe traiectorii direct de la autorul lor. La sfârșitul anului 1949 viitorul ei soț, Bryce DeWitt, a sosit la Institut. Până la acea dată ea nici odată nu și-a imaginat că se va căsători cu un străin. Cu iraționalitate tinerească (pe care ea
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
Baba, in București. Radu-Anton Maier reușește să ia contact nemijlocit cu arta europeană grație unei burse de studii (1965-1966) a Academiei ”Pietro Vannucci” din Perugia (Italia). Tangențele tot mai frecvente cu pictura occidentală în perioada studiilor i-au marcat, definitiv, traiectoria de artist. "În România anilor '60-'70 era aproape imposibilă o adevarată dezvoltare sub aspect artistic și plastic - relatează Radu - deoarece fiecare artist în formare își concentra întreaga atenție în respectarea unei sume de tabu-uri, dictate de realismul socialist
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
intervenția Franței, fiindcă Napoleon al III-lea, declarându-se în favoarea principiului naționalităților, era de partea unității Germaniei, sau cel puțin a Germaniei de Nord sub controlul Berlinului. Prusia susținea normalizarea acestei situații, a suveranității asupra unei eventuale Germanii Unificate. Această traiectorie politică susținută de Prusia, cauzează diverse șicane în sfera diplomatică, aceste litigii fiind mediate sau soluționate, mai exact, prin conflictul dintre Austria si Prusia. Pe 10 iunie Otto von Bismarck a trimis statelor germane un proiect de reformă a Confederației
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]