4,816 matches
-
o răsturnare încântătoare a istoriei moderne, pe care ei o văd ca pe o luptă de eliberare din puterea arbitrară a statului. În mod ironic, în multe cazuri cheia atragerii investițiilor străine este ca guvernul țării gazdă să ofere investitorului transnațional subvenții și măsuri de protecție față de forțele pieței. În unele cazuri, acesta este unicul mod ca statele să poată câștiga și menține încrederea piețelor globale. Nefericitul Acord Multilateral asupra Investițiilor este o dovadă vie a gradului în care guvernele din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a dirija economia națională a fost subminată deliberat și semnificativ prin globalizarea relațiilor de producție și de schimb. O mare parte a puterii suverane a fost cedată deținătorilor de obligațiuni, managerilor de fonduri, agenților de schimb valutar, speculanților, băncilor transnaționale și societăților de asigurări grupuri care prin definiție nu pot fi trase la răspundere în mod democratic în nicio jurisdicție națională. În realitate, economia mondială a ajuns să semene cu mediul strategic global. A devenit anarhică în caracter și, în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
incoerent și improbabil ar fi ca program politic, terorismul islamic este profund anti-laic și un opozant al modernității liberale (Gray 2004). Astfel, pare prematur și neîndreptățit pentru liberali să considere că apariția Al-Qaeda și a grupurilor afiliate care propovăduiesc terorismul transnațional constituie o victorie pentru deteritorializarea politicii mondiale (Buzan 2003:297,303). Mai degrabă, așa cum notează David Harvey, "războiul împotriva terorii, urmat îndeaproape de perspectiva războiului din Irak... a permis statului să acumuleze mai multă putere", o teză greu de combătut
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
octombrie 2002, nu are niciun sens să se creadă că forțele pieței ar putea ajuta cu ceva. Iar cei responsabili pentru atacuri precum atrocitățile de la școala din Beslan din septembrie 2004 nu pot fi prinși, dezarmați și condamnați de companii transnaționale private. Chiar dacă statul nu mai este pregătit să apere propriii cetățeni de vicisitudinile economiei mondiale, se așteaptă încă de la el să îi apere de amenințarea teroristă. Numai statul poate rezolva aceste probleme sau multe altele, precum "protecția granițelor" și criminalitatea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
private. Chiar dacă statul nu mai este pregătit să apere propriii cetățeni de vicisitudinile economiei mondiale, se așteaptă încă de la el să îi apere de amenințarea teroristă. Numai statul poate rezolva aceste probleme sau multe altele, precum "protecția granițelor" și criminalitatea transnațională. Nu există soluții bazate pe piață la pericolele cauzate de ceea ce pare a fi ultimul capitol din revolta împotriva Occidentului. Încă de la sfârșitul Războiului Rece, realiști precum Kenneth Waltz au argumentat că în absența unor presiuni contrare eficiente, este probabil
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că mai sunt puține obstacole în calea comerțului internațional. Liberalii doresc să elimine influența statului în relațiile comerciale dintre firme și dintre indivizi, iar declinul suveranității economice naționale este un semn că influența corupătoare a statului se diminuează rapid. Companiile transnaționale și piețele de capital exercită o influență semnificativă asupra formei economiei mondiale, omogenizând în același timp economiile politice ale tuturor statelor membre ale comunității internaționale. Globalizarea a subminat statul-națiune în alte moduri decât și-ar fi dorit liberalii. Capacitatea fiecărui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a dirija loialitățile cetățenilor săi a fost diminuată prin creșterea conștientizării de către populație a problemelor cu care se confruntă întreaga specie umană. Statul nu-și poate împiedica cetățenii să se orienteze către o întreagă gamă de agenți subnaționali și transnaționali capabili să le asigure identitățile politice și să le promoveze obiectivele. Suveranitatea nu mai este o protecție automată împotriva interferenței externe numită "intervenție umanitară". Iar procesul de luare a deciziei într-o serie întreagă de probleme ce țin de mediu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numită "intervenție umanitară". Iar procesul de luare a deciziei într-o serie întreagă de probleme ce țin de mediu, de economie și de securitate a devenit internaționalizat, făcând ca administrațiile naționale să fie deseori mai puțin importante decât cooperarea politică transnațională. În ciuda acestor importante modificări, există și contratendințe care pot fi identificate. Realiștii ar susține că liberalii, precum Ohmae, s-au grăbit când au anunțat decesul statului-națiune. Ei le-ar putea reaminti entuziaștilor favorabili globalizării ca formă preferată a comunității politice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
existat în istoria umană și de perioadele lor scurte de viață, toate exemplele anterioare fiind distruse de imperii după câteva secole. Wight (1977: 35-9) notează și tendința spre schisme interne sub forma revoluțiilor internaționale, care produc forțe politice și ideologii transnaționale, mai degrabă decât să scindeze statele în conflict. El a pus întrebarea interesantă dacă nu cumva comerțul este cel care a pus pentru prima dată diferite societăți în contact și a furnizat contextul în care o societate de state se
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
declanșator al marilor revoluții politice din epocă (Giddens 1981). Asumpția lor era aceea că revoluția se va răspândi rapid de la societatea în care a erupt prima dată la restul societăților capitaliste de frunte. Conform acestei viziuni asupra lumii, activitatea capitalistă transnațională, în dezvoltare, spulbera iluzia societăților aparent separate o iluzie creată de granițele geografice care despărțeau popoarele guvernate de sisteme politice diverse. S-a susținut că natura relativ pașnică a sistemului internațional de la mijlocul secolului al XIX-lea a încurajat asemenea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1995). De maximă importanță sunt aici formele de guvernare globală exercitate prin "condiționalitate" politică și presiuni internaționale în vederea de-reglementării în diferitele sectoare ale economiei interne și permiterii expansiunii capitalismului global. Analiza se concentrează asupra modului în care dezvoltarea capitalistă transnațională, structurile de stat și instituțiile economice internaționale interacționează pentru a da naștere unei anumite forme de hegemonie globală și inegalităților de putere aferente, precum și resurselor și oportunităților. De asemenea, se concentrează asupra tipurilor de opoziție pe care acestea le atrag
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sociale, actorii non-statali și "cetățenii globali" intră în dialog cu state și organizații internaționale referitor la exercitarea puterii și a autorității pe glob" (Devetak și Higgott 1999: 491). După cum a arătat Marc Lynch (1999, 2000), această rețea de publicuri suprapuse, transnaționale, caută nu numai să influențeze politica externă a statelor individuale, ci și să schimbe relațiile internaționale, modificând contextul structural al interacțiunii strategice. Existența unei sfere publice globale asigură, după cum evidențiază Risse (2000: 21), faptul că "actorii trebuie să-și explice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spirit al democrației ce depășește teritorializarea, întretăind statul la toate nivelurile (1991: 480). El numește acest fapt "dezagregarea democrației", sau, mai bine spus, "deteritorializarea democrației". "Ceea ce este necesar din punct de vedere politic", spune el, "este o serie de mișcări transnaționale și non-statale, organizate de-a curmezișul frontierelor statale, și mobilizate în jurul unor probleme de importanță globală, punând presiune asupra statelor, atât din interior cât și din exterior, simultan, pentru a reconfigura convingerile, prioritățile și politicile deja stabilite" (Connolly 1995: 23
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
emergente, forțând revizuiri în teoria realistă. În anii '70, realismul clasic al lui Claude, Carr, Morgenthau, Niebuhr și alții a fost pus sub semnul întrebării de liberali, precum Robert Keohane și Joseph Nye, care au subliniat interdependența între state, relațiile transnaționale și actorii non-statali, mai ales corporațiile multinaționale (CMN). Relațiile internaționale nu trebuiau concepute ca un sistem de "bile de biliard care se ciocnesc", ci ca o plasă de relații politice, economice și sociale ce leagă actori subnaționali, naționali, transnaționali, internaționali
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relațiile transnaționale și actorii non-statali, mai ales corporațiile multinaționale (CMN). Relațiile internaționale nu trebuiau concepute ca un sistem de "bile de biliard care se ciocnesc", ci ca o plasă de relații politice, economice și sociale ce leagă actori subnaționali, naționali, transnaționali, internaționali și supranaționali (Keohane și Nye 1972). Această viziune a fost ulterior modificată pentru a acorda o mai mare atenție rolului și importanței statelor suverane, cu Keohane și Nye care reconcep puterea statală în lumina "interdependenței complexe" (Keohane și Nye
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
friza aroganța. Însă nu toți erau convinși, și criticile au cuprins mai multe fronturi. Cea mai moderată dintre ele a venit din partea noii școli de instituționaliști neoliberali, conduși de Robert Keohane. Îndepărtându-se de preocuparea sa anterioară legată de relațiile transnaționale și interdependență, Keohane și-a asumat sarcina de a explica cooperarea în condiții de anarhie. Realiștii argumentaseră multă vreme că dacă vreo formă de cooperare internațională era cumva posibilă, acest lucru se întâmpla în condiții de hegemonie, când un stat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru scopurile proprii pot dobândi grade de autonomie care să le permită să condiționeze domeniul acțiunii internaționale a statelor. Oricât de importante ar fi aceste intuiții, constructiviștii mai trebuie să vadă și relevanța lor pentru înțelegerea politicii normative a terorismului transnațional. Asemeni multor ONG-uri umanitare, organizațiile teroriste transnaționale operează în spațiul social transgresând frontierele statelor și, ca și aceste ONG-uri, grupuri precum Al-Qaeda folosesc forme de persuasiune morală și politici simbolice pentru a redefini termenii discursului politic, afectând interesele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care să le permită să condiționeze domeniul acțiunii internaționale a statelor. Oricât de importante ar fi aceste intuiții, constructiviștii mai trebuie să vadă și relevanța lor pentru înțelegerea politicii normative a terorismului transnațional. Asemeni multor ONG-uri umanitare, organizațiile teroriste transnaționale operează în spațiul social transgresând frontierele statelor și, ca și aceste ONG-uri, grupuri precum Al-Qaeda folosesc forme de persuasiune morală și politici simbolice pentru a redefini termenii discursului politic, afectând interesele și acțiunile statului. Noutatea și magnitudinea violenței pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și nu înrădăcinată în sânge și teritoriu. Este nevoie de cercetări pentru a vedea cum s-au constituit ideile despre "Occident" și "Islam" ca reprezentând comunități transnaționale radical diferite, cum sunt legate aceste idei de constituirea sau erodarea puterii statale și cum pot fi ele mobilizate pentru a susține proiecte politice de transformare a sistemului, fie din partea democrațiilor liberale, care încearcă să redefinească normele suveranității și guvernanței
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în sus, feminiștii au încercat să demonstreze că relațiile de gen sunt parte integrantă a relațiilor internaționale. Soțiile diplomaților netezesc relațiile de putere dintre state sau oameni de stat; contracte maritale opace, dar demne de încredere, facilitează spalările de bani transnaționale sau traficul de carne vie; simboluri mondiale cum este Cosmopolitan cuceresc culturi străine și le pregătesc pentru atacul violent al capitalismului occidental; iar oamenii se organizează în familii, biserici și comunități de rudenie pentru a detrona regimuri autoritare și pentru
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Reconceptualizarea puterii în termeni feminiști și atenția acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație de teoreticieni feminiști în Relațiile Internaționale de la sfârșitul anilor 1980 a căutat să conteste orientarea ontologică și epistemologică convențională din domeniu, angajându-se în așa numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Prugl 1996; Stasilius și Bakan 1997; Chin 1998; Chang și Ling 2000). Cu toate acestea, cercetarea feministă empirică scoate la iveală o latură și mai întunecată a globalizării: o fenomenală creștere a turismului sexual, mirese la comandă și trafic transnațional de femei și fete pentru prostituție (Pettman 1996; Prugl și Meyer 1999; Berman 2003). Pentru unele state mici din sistemul mondial, aceste activități economice sunt surse cheie de schimburi externe și de venituri naționale (Jeffrey 2002; Hanochi 2003). De exemplu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor și pe a altora ca gest de protest în politica mondială. Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu, datorită acestor alianțe, instrumentele care apără drepturile omului dar și declarațiile la nivel mondial
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din fosta Iugoslavie din anii '90, statele și agențiile internaționale interpretau persecuția femeilor ca pe o problemă ce ținea de cadrul privat al persoanei și de tradițiile culturale (Rao 1995). Cu toate acestea, ca rezultat al lobby-ului rețelelor feminste transnaționale și ca urmare a articolelor din presă despre violul ca strategie de război în Iugoslavia, violul este acum considerat crimă de război conform Convenției de la Geneva împotriva Crimelor de Război și se așteaptă să fie condamnat și de noua Curte
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]