40,073 matches
-
de mare... Se dezrobise, într-adevăr! Era liberă acum, încheindu-și orice socoteală cu trecutul. Niciun fel de veste, nicio urmă de ecou nu mai dorea să aibă. Și, de fapt, nu-i prea de mirare; era de așteptat. Urdorile trecutului sunt întocmai ca urdorile ochilor: până nu le înlături complet, te împiedică să privești totul limpede! iunie, 2013 Experiență aparte cum câțiva ani - imposibil de spus cu precizie câți anume -, un lucru cel puțin interesant, pentru toate categoriile de oameni
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și fiu. Victoria - mai sus pomenită - rămăsese văduvă, pe când băiatul ei avea numai șase ani. După ce suferise cât suferise, ea făcu un efort de voință și se sculă din agonie și, revenindu-și aproape pe deplin, încercă să-și încuie trecutul amărui și întunecat într-un colțișor al memoriei sale, pe care să nu-l mai descuie niciodată. Doar așa, ea socoti că-i cel mai potrivit de procedat atunci. La urma urmelor, a-ți linge supus rănile mult timp după
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
proprie și, deci, lesne de manipulat după voia oricui (în cazul de față, după voia maică-sii), Șerban fusese bine deprins de către Victoria cu aceleași obiceiuri solide și statornice legate de viața religioasă. Astfel, pentru mulți ani de zile din trecut, acesta nu numai că practicase atent, entuziast și cu extremă scrupulozitate toate cele cerute de Biserică (de Biserica Catolică mai exact, căci Victoria și cu fiul ei erau creștini catolici), dar aproape că, în multe locuri, își și întrecuse mama
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în camera lui și, învolburat de tot soiul de gânduri întunecate, de energii negative și cu pieptul greu fiind, își închise ochii trupului și își deschise ochii minții, cugetând cu amar și vărsând șiroaie întregi de lacrimi; avea mereu obsesia trecutului, căci i se perindau prin minte mereu, una după alta, numeroase trăiri ale lui din trecut: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!, își zicea el dezgustat. Da, într-adevăr, nu-mi plac deloc, nici una, nici alta, chiar deloc nu le sufăr! De
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pieptul greu fiind, își închise ochii trupului și își deschise ochii minții, cugetând cu amar și vărsând șiroaie întregi de lacrimi; avea mereu obsesia trecutului, căci i se perindau prin minte mereu, una după alta, numeroase trăiri ale lui din trecut: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!, își zicea el dezgustat. Da, într-adevăr, nu-mi plac deloc, nici una, nici alta, chiar deloc nu le sufăr! De fapt, cred că nici eu nu le sunt lor prea simpatic - acesta-i adevărul crud! Dar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
renunțat de tot la idee. Deocamdată, nu-mi mai rămâne altceva de făcut, decât să rămân un bolnav închipuit, și gata! Dar am s-o scot eu la capăt odată și odată, sper... Țin minte că au fost vremuri în trecutul meu, în care nu știam decât să mă văicăresc până și la apariția celei mai neînsemnate dureri sau neplăceri, ce parcă ar fi dorit ea să mă sâcâie. Acum, am devenit mai selectiv; spun ce mă doare, numai atunci când nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Astfel, încercă oarecum să pășească mai departe și peste asta. Și așa și făcu, însă nu fără să nu mai privească și în urmă, câteodată. Tocmai din acest motiv - și revenind la subiect -, readucându-și în memorie cele pățite în trecut cu vârf și cu îndesat, el își luase cu fermitate îndemnul serios de a acționa mereu singur, dorind doar să tacă și să facă, adică să facă pe cont propriu - purtarea aceasta îl caracteriza cel mai bine pe el și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
iar asta nu se știe de ce. Broboane mari de sudoare începură a-i scălda toată fața, iar ochii aveau în ei niște licăriri stranii și bolnave. Șerban cunoștea foarte bine ce înseamnă toate aceste „semnale”, de foarte multe ori în trecut le mai văzuse la mama sa, dar el nu mai apucă s-o îndemne să se liniștească încă o dată, căci dânsa se porni din nou pe răcnit. Se pare că tirada lui Șerban născuse în ea o impresie mult mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
proprietăți vecine, ce pot consta În terenuri, clădiri destinate pentru locuit sau alte destinații, curți, grădini, anexe etc. În fapt, grănițuirea este determinată de anumite interese ale proprietarilor, printre care pot fi : nemulțumirea de modul cum s-a făcut În trecut delimitarea hotarelor pe care le stăpânesc cu orice titlu, solicitând pe fondul acestei stări de lucruri ca atât linia de demarcare dintre proprietăți cât și Împrejmuirea sau semnele vizibile de hotar să fie strămutate pe un alt aliniament care ar
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
-ți partea de glorie, “seară de jertfă”, seară de extaz, clipă rămasă să-și plângă cernerea În tenebrele timpului.” ( ca o seară de jertfă) În cursa pentru „vârful lanțului trofic“ (o specie temută de „prădători”) Să fie ei aleșii? Umbrele trecutului par a fi atât de pregnant reflectate În oglinda viitorului. Să trăim În fiecare zi cu spaima Întunericului? Întuneric a fost la Început și “mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă”. (La Steaua - Eminescu) Întotdeauna va exista
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
memorialisticii, gen fără pretenții prea mari stilistice, de aici, poate, oralitatea lor evidentă, care ne duce cu gândul, că autoarea, având în vedere mărturisita-i credință, săvârșește în aceste pagini o amplă și smerită spovedanie, căutând, parcă, o împăcare cu trecutul și o liniștire interioară a conștiinței încărcată de anumite neajunsuri și neîmpliniri, conjuncturale, nedorite, involuntare dar de netrecut, de nedepășit, de neocolit, în planul existării. De aceea, încă, dintru început, poemul „Rugăciune”, smerită rugă, ne face atenți, ne pregătește pentru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
care mai era necăsătorit. Vorbeau despre toate: părinți, copilărie, prieteni, școală, profesori ...Amintiri, amintiri, amintiri frumoase. Câte mai ține minte omul acesta! Aceste momente sunt foarte plăcute, sunt ca o călătorie pe care o fac toți împreună, o călătorie în trecutul plăcut și neuitat al copilăriei. De la o poveste la alta, ajunse vorba și despre casa buneilor. Era ceva despre care Ioana nu știa, auzea pentru prima dată. Simți acele cuvinte ca o lovitură de cuțit în inimă. Întrebă numai „când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de ajuns doar păpușa pentru a mă juca. Cu părere de rău, nu știu când și cum dispăru acea păpușă, dar parcă și acum o văd. Păpușa din tărâțe, atât de scumpă și dragă mie, îmi amintește puritatea și simplitatea trecutului și mă face să zâmbesc. Cei doi vecini Înțeleptul împărat Solomon zicea așa: „În casele necredincioșilor, este blestemul lui Dumnezeu, dar curțile celor drepți se binecuvântează.” Acestea citindu-le, îmi trecu prin memorie o istorie, pe care voi încerca să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cu ea. Se numea Gabriela. Era foarte sociabilă și vorbea cu mine de parcă ne-am fi cunoscut dintotdeauna. Aflasem repede totul despre ea, de cât timp era plecată din țară, unde muncea, chiar și unele peripeții prin care avuse de trecut mi le povestise. La un moment dat, Gabriela mă întreabă: - Sunteți pocăită? - Adică? Iartă-mă, dar nu înțeleg întrebarea ta. - Cum, nu știți ce înseamnă pocăit? După felul dumneavoastră de a vorbi, m-am gândit că sunteți o pocăită. Numai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
bogați și săraci și le cere celor din urmă să se organizeze pentru a contracara puterea politică sporită a celor avuți. Abordarea orientată spre programe pune în evidență interesele comune tuturor. Dintre fostele colonii britanice, Statele Unite se evidențiază printr-un trecut mult mai bine conturat al dezvoltării comunitare cu abordare orientată spre putere, numită organizare comunitară. Prin contrast, Aotearoa/Noua Zeelandă, Australia și Canada au avut în istoria lor guverne mult mai puternice și o dezvoltare comunitară centrată pe abordarea prin programe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
luăm ca element de referință grupul cel mai numeros, cel de orientare autoritară, putem observa ușor că există o opoziție clară între grupurile de rebeli și comunitariști, și aceasta nu doar în ceea ce privește percepția condițiilor de trai din prezent și din trecut. 3. Predictori structurali și cognitivi Prin controlarea predictorilor cognitivi se accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în ceea ce privește tipul de inconsistență pozitivă care indică o importantă putere predictivă a dimensiunilor orizontală și verticală ale statusului. Adăugarea unor predictori de inconsistență la cei verticali are ca rezultat creșterea semnificativă a puterii predictive a modelului. Percepția situației economice din trecut este diferită pentru cele două grupuri: autoritarii consideră că lucrurile au stat mai bine înainte de 1989, dar și cu un an în urmă; comunitariștii definesc pozitiv situația actuală și consideră că lucrurile merg mai bine acum decât înainte de 1989. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a intra ușor în relații cu ceilalți sau ca „aptitudine generală a unei populații de a trăi intens relațiile publice” (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p. 207). Satisfacție de durată - „fenomen de agregare a stărilor particulare de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1995, p. 207). Satisfacție de durată - „fenomen de agregare a stărilor particulare de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată pe satisfacția de durată face distincția între pesimism cronic (este rău și va fi și mai rău), pesimism recent (e bine, dar va fi rău
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de director tehnic, cum au făcut cu toți cei ce ocupaseră un post de conducere pe vremea comuniștilor, așa de-a valma, într-o furie revoluționară greu de imaginat, cuprinși de flacăra sfântă a eroismului, atâta vreme reprimat. Să ardem trecutul, spuneau cu toții într-un glas, să ardem trecutul. În piețele publice au înălțat ruguri înalte, au golit bibliotecile și muzeele, au devastat sediile de partid, în sate au aprins grajdurile și au omorât animalele, au rupt barajele, au dat foc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cei ce ocupaseră un post de conducere pe vremea comuniștilor, așa de-a valma, într-o furie revoluționară greu de imaginat, cuprinși de flacăra sfântă a eroismului, atâta vreme reprimat. Să ardem trecutul, spuneau cu toții într-un glas, să ardem trecutul. În piețele publice au înălțat ruguri înalte, au golit bibliotecile și muzeele, au devastat sediile de partid, în sate au aprins grajdurile și au omorât animalele, au rupt barajele, au dat foc la benzinării, și s-a încins o horă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
furia generală, criminalii s-au amestecat cu eroii, binele cu răul, minciuna cu adevărul, dar cui îi păsa de toate acestea, beția era generală și ea trebuia consumată până la capăt. În marșul triumfal spre noua orânduire unii mai suspinau după trecut, își aminteau de o vagă bucurie, de lenea generală, regretau mai ales lâncezeala care îi transformase pe toți în statui de piatră, cărbune și aer, regretau acea lume amorțită care îți dădea senzația dureroasă, dar sigură a eternității. Nicicând până
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dădeau seama prin ce experiență unică trecuseră, unii voiau să se întoarcă în acea lume, să-și ia locul printre statui, unii cu roluri chiar importante în lumea eternității și nemișcării, adică cea comunistă. Alții recunoșteau că furia purificării de trecut a cuprins de-a valma vinovați și inocenți, dacă există vreodată inocenți, că, din păcate, sau din fericire, cine își mai poate da seama, trăim într-o lume fără valori, vinovații au rezistat și au trecut cu bine prin focul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spăla, în timp ce făcea de mâncare sau în timp ce făcea curățenie. Prima desprindere de comunitatea țiganilor, prima negare a propriei identități etnice a fost atunci când s-a dedicat unei curățenii aproape bolnăvicioase. Era primul semn de emancipare și prima punte ruptă cu trecutul ei. Dorința de a-și ascunde trecutul și descendența se transformase într-un fel de război pe viață și pe moarte. Hotărâse să câștige acest război, avea să-l câștige chiar de ar fi să ardă pe rug. Nu pentru că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
făcea curățenie. Prima desprindere de comunitatea țiganilor, prima negare a propriei identități etnice a fost atunci când s-a dedicat unei curățenii aproape bolnăvicioase. Era primul semn de emancipare și prima punte ruptă cu trecutul ei. Dorința de a-și ascunde trecutul și descendența se transformase într-un fel de război pe viață și pe moarte. Hotărâse să câștige acest război, avea să-l câștige chiar de ar fi să ardă pe rug. Nu pentru că îi ura pe țigani, îi era doar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]