5,174 matches
-
bucură ochii, se apropie de noi un tânăr cu zâmbet crispat, este salutat de toată lumea, după câteva cuvinte shimbate cu Radu se îndepărtează, E Lucian, se-ntoarce Radu spre mine, ai să-l cunoști într-o zi, un geniu pustiu! Tresar, și nici nu-mi dau seama cum trece pe lângă noi timpul, n-ai fost nici astăzi pe la școală! Ies în seara blândă cu Gabriel, mergem o bucată de drum împreună, numai el vorbește, cum intenționează să picteze gândul, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pavilioanele urechilor și de-acolo ele limpezi să-și facă drum mai departe, scara lui Ioan Climax, îndârjite suflete prinse de scară cu tot neantul suflându-le în față, dăm ocol iarăși, nu te mai înduri să intrăm, te simt tresărind în interior de dorința de a te așeza în iarbă și să-ți deschizi caietul de schițe, dar avem voie în biserică numai până la vecernie, intrăm acum, pronaosul, cele șapte sinoade ecumenice, în aer mâna ta descriind ceea ce ochii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
strângându-l prea tare între degete limba subțire ca un ac de cusut i s-a rupt și n-am mai găsit-o niciodată, venea an de an la mănăstire și-ntotdeauna când îi auzeam chiar și de departe clopoțeii tresăream puternic așteptând să mă cheme, Nu m-a mai chemat, și continua sub ochii mei îndurerați să se prăvale pe podelele de lemn ale bisericii înaintea părintelui Ioan când ieșea cu darul, trupul ei firav, dar înfășurat în haine căpătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
comisiei, îți spun sincer, nicio comisie din lumea ortodoxă nu va fi de acord cu pictura asta! Mi-e aproape imposibil să descifrez vreo regulă în încâlceala desenului din covor, văzându-mă că tac, Apoi mai sunt și celelalte tablouri, tresar ca mușcat de șarpe, Care tablouri?! Cele cu subiect religios, dar tratate într-o manieră prea modernă, îmi amintesc din camera umbroasă, Cina cea de taină, de ce le-ai pus ochelari de soare apostolilor, E atâta credință în tine, Theo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trebuie să scrie pe undeva, își dă cu părerea un tânăr pletos de la masa mea, cu o figură de arhanghel, mi-ar plăcea să-l desenez, Sebastien! Îl strigă unul dintre prieteni, t’as fini, toi?! vorbesc franceza și eu tresar puternic la o îndepărtată aducere aminte când Ana în această limbă cu totul necunoscută mie spunea unui străin ceva despre mine însumi și eu n-o înțelegeam, fără răspuns rămâne întrebarea mea cu fluviul, porumbeii netemători, obișnuiți cu pașii oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mă pe mine! Iar degetele ei delicate păreau de mult să mă cunoască, Dimineața nu mai era lângă mine, n-a venit ziua s-o mai desenez și-aș fi ieșit în oraș dacă n-aș fi așteptat-o flămând, tresărind la fiecare mișcare din hol, n-a venit aici noaptea, În cele din urmă după miezul nopții am ieșit, îmi schimb traseul, Rue Danton, Boul Saint-Germain, Boul Saint-Michel, Rue Racine și tresar puternic auzind în fața mea românește, mă iau după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
oraș dacă n-aș fi așteptat-o flămând, tresărind la fiecare mișcare din hol, n-a venit aici noaptea, În cele din urmă după miezul nopții am ieșit, îmi schimb traseul, Rue Danton, Boul Saint-Germain, Boul Saint-Michel, Rue Racine și tresar puternic auzind în fața mea românește, mă iau după cei doi tineri din al căror limbaj neobișnuit pentru urechile mele mai scapă și câte un cuvânt inteligibil pentru mine, era din Galați, America, la soră-mea, ei dau colțul străzii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trei ani, în trei ani își pierde focul, reîntorși după cei trei ani la varul stins, se făcuse ca o pastă, excelent pentru frescă! Theo e încântat cât de ușor lucrează cu acest al doilea strat de var pe perete, Tresar acum când văd înfipt în pământ ca o cruce fără brațul vertical parul nostru, la capul unei ridicături bătătorite de pământ, semnul că acolo, la vârful parului incrustat de Theo cu briceagul, umezesc cu scuipat lemnul să pot citi data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
care dacă nu-ți convine o poți arunca la gunoi, Dacă va fi nevoie am să-mi construiesc o biserică, îi spun plin de exaltare lui Lucian și tuturor, 22 aprilie, n-ar mai trebui, dar încă ceva din mine tresare neliniștit ori de câte ori se întâmplă ca Aida să treacă pe aici, nimic nu mă poate opri să nu-mi arunc privirea spre fereastră atunci când recunosc în auz inconfundabilul scârțâit al porții, tocurile ei pe trotuarul pietruit din curte, silueta elegantă trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-mi opresc pentru o clipă mecanismul gândirii și-mi pun în alertă antenele sensibile ale simțurilor, mai întâi i-am auzit susurul dulce, nu m-am grăbit, apoi i-am simțit în nări adierea slabă, porii pielii mele au tresărit cu nerăbdare, ducându-mă direct la izvor, ascuns de tufele de mure și lăstăriș bogat firicelul de apă limpede se prelinge fără grabă prin vadul de pietre, după cum sunt așezate pietrele recunosc mâna omului, Mă aplec și-mi ud buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
apărut înainte Maica Domnului Preacurată cu Pruncul și i-a călăuzit pașii, îndepărtându-l de tovarășii lui, l-a dus Maica Domnului pe o potecă tăinuită sus, într-o peșteră săpată în stâncă, și la cuvintele părintelui Ioan sufletul meu tresare, ca și cum s-ar afla înaintea unei taine dezlegate, Și l-a ținut acolo ascuns săptămâni în șir, ani, tovarășii lui l-au căutat și nu l-au găsit, soldații l-au căutat și nu l-au văzut, și a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
un invitat, Alain, un francez, celălalt nume nu i l-am reținut, ține cursuri de literatură franceză la Universitate și-și face doctoratul din opera lui Panait Istrati, de două săptămâni s-a mutat în gazdă la bunica Anei, eu tresar puternic când îl văd prima oară, e același străin cu care Ana a vorbit pe culoarele facultății inundate de soare, a vorbit cu el în franceză fără să mă vadă și ea nu știa că a vorbit despre mine, Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
un invitat, Alain, un francez, celălalt nume nu i l-am reținut, ține cursuri la Universitate de literatură franceză și-și face doctoratul din opera lui Panait Istrati, de două săptămâni s-a mutat în gazdă la bunica Anei, eu tresar puternic când îl văd prima oară, e același străin cu care Ana a vorbit pe culoarele facultății inundate de soare, a vorbit cu el în franceză fără să mă vadă și ea nu știa că a vorbit despre mine, Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și medicina modernă, cu voce joasă și apăsată vorbește părintele, a înțeles astăzi ceea ce grecii știau de mult că unele boli ale trupului vin din prea marea dezordine psihică în care se află bolnavul, un psihiatru ca Jung, Și eu tresar puternic auzind acest nume în gura părintelui Ioan, a înțeles că incongruența, inconsistența și chiar lipsa unei atitudini religioase la bolnavii săi avea un rol precumpănitor în ivirea și agravarea unei maladii de ordin psihic, Eu tac, îl las pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a une semaine, acum o săptămână Anne trecea prin Jardin du Luxembourg, ploua, a impresionat-o cu adevărat o scenă care s-a petrecut pe o bancă, un tânăr, mi-a povestit ea, și-a abandonat niște desene, inima mea tresare ca mușcată, Anne le-a luat, dacă n-ar fi fost niște desene bune Anne s-ar fi îndoit de gestul tânărului dar, desenele Anei mele au ajuns, je vous en prie, madame, de me dire quelque chose, spuneți-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
soțului ei că Ana nu mai e a mea, laissez votre message, te iubesc, Ana, te iubesc! 16 aprilie, am început portretul lui Anne, neputându-mi spune exact la ce oră vine să-mi pozeze, o aștept nerăbdător toată ziua, tresărind la fiecare zgomot ușor ce răzbate dincolo de ușa atelierului, chinuindu-mă, astăzi a venit să-mi spună doar că nu poate rămâne și eu am ieșit să mă plimb în noapte, lăsându-mi acte și bani în atelier, cu aducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și scutura rochii și fuste și jachete pentru a le așeza pe umerașe, împăturea hanorace și bluze pentru a le pune în sertare, aranja pantofi și ghete ca la o paradă militară desăvârșită, atârna poșete... Sunetul telefonului o făcu să tresară din ritmul ei calm. —Alo? Și în următoarea secundă a regretat că a răspuns. —Oliver! Rahat! —... de unde... cum ai făcut rost de numărul ăsta? — De la mama ta. Vacă bătrână și băgăcioasă. —Lisa, când aveai de gând să îmi spui? ăăh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
contribuție? —Diet Lilt, replică Ashling plictisită. Și o pungă de biscuiți. —Albi sau maro? —Albi. —Bani. Ashling întinse o liră. Trix a pus totul pe o listă și a trecut la următoarea persoană. —Lisa? întrebă Trix admirativ. Vrei ceva? —Hmmm? tresări Lisa. Era dusă pe gânduri. Jack descoperise că nu își găsise încă o locuință, așa că după muncă o ducea să vadă o casă pe care un prieten de-al lui dorea să o închirieze. Ea era îngrijorată că se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o pauză, figura lui frumoasă fiind schimonosită de disconfort. Lisa a spus rece: — Te ascult. Nu găsim advertiseri, spuse el, grav. Nu mușcă nimeni. Nu avem decât - verifică notițele de pe biroul său - douăsprezece procente din cât trebuia să avem. Lisa tresări surprinsă. Asta nu se mai întâmplase până acum. Deși pe vremea când era editor la Femme negocierile aveau mereu loc în avans, creatorii de modă și companiile de cosmetice se înghesuiau să cumpere pagini întregi pentru reclamele lor. Și, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vă rog, acest mic gest. —O, mulțumesc, spuse Lisa vag, îndepărtându-se. Apoi un alt pachet a ajuns și în mâinile nerăbdătoare ale lui Ashling. Cu fața luminată, și-a înfipt unghia în plastic pentru a-l rupe. Apoi a tresărit din nou, deoarece cineva o ciupea iar de braț. A, da, păi, mersi, încercă ea, nereușind să fie indiferentă. — Nu te atinge de el, îi spuse Lisa printre dinți în timp ce traversau holul pentru a lua jacheta lui Ashling. Nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
chiar, care este limita de viteză în țara asta? —Șaptezeci, spuse Jack trântind ușa biroului după el. Ashling îl ura din nou. Lucrurile se întorseseră la normal. Chiar dacă Marcus Valentine nu avea numărul ei de telefon de la muncă, Ashling a tresărit toată când, la patru și zece, Trix i-a întins receptorul și a spus: — Te caută un bărbat. Ashling a luat receptorul, a așteptat un moment pentru a se aduna, apoi spuse veselă: —Heeeei. —Ashling? Era Dylan și părea nedumerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fie problema. Par plictisiți, spuse JohnJohn, îngrijorat. Haide! spuse Boo, după care se ridicară. Pa, Ashling! Când a ajuns la bar, Marcus era deja acolo, îmbrăcat în pantaloni militărești și un tricou, cu o halbă de bere în față. Ashling tresări când l-a zărit. Venise. Venise cu adevărat. Incertitudinea își făcea loc în mintea ei - oare ce simțea cu adevărat față de el? Era acel pistruiat entuziast pe care refuzase să îl „belleze“? Sau omul acela plin de încredere în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
joace jocul corporativ. Și scuza ta care e? Pentru care din multele tale reviste participi la acest eveniment? îl întrebă Lisa sarcastic pe Kelvin. Pentru nici una. Dar am chef de distracție și nu mi-am revenit după vacanța bancară. Lisa tresări la menționarea acelei lungi și interminabile vacanțe bancare. Să n-audă de ea! De cum au ajuns, Lisa dispăru în mulțimea bine îmbrăcată, Kelvin se îndreptă direct către bar, iar Ashling începu să se plimbe curioasă prin încăpere. Nu cunoștea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ai venit să mă vezi pe mine? — Hai să spunem că s-a nimerit bine. Tremurând, Lisa a încercat să muncească, dar îi era imposibil să se concentreze: uitase ce efect avea Oliver asupra ei. —Ai primit un pachet. Lisa tresări, în timp ce Trix arunca un plic pe biroul ei. Erau fotografiile de sâmbătă, și instinctul Lisei fusese corect. Erau incredibile, dar abia se putea concentra. Era ca și cum marginile imaginilor erau șterse și gri. Nu se putea gândi decât la Oliver. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și și-a ridicat șoldurile, pentru ca el să îi scoată fusta. Așternuturile reci și moi i s-au lipit de piele. Tot corpul îi tremura, dar ea stătea fără să se miște. Când i-a atins sfârcurile cu buzele, a tresărit de parcă ar fi simțit un șoc electric. Cum putuse să uite cât de incredibil poate fi? Sărutările au început să coboare din ce în ce mai mult. A pupat-o ușor pe stomac, atât de fragil, încât abia a ridicat firele subțiri de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]