10,815 matches
-
câțiva prieteni. M-am uitat În sus și l-am văzut pe Davide aplecându-se În față, pentru ca masa să-i mascheze mâinile. Deschise cu Îndemânare geanta Dior, auriu cu alb, a Elisei, de pe jos, scoase o cheie de pe inel, turnă pudră albă dintr-un pachețel minuscul În șanțul cel mai adânc al cheii și o duse repede la nas. Acoperise cheia cu mâna și, dacă nu-l priveai de foarte aproape, nu ți s-ar fi părut altceva decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
drăgălășenie. Tata nu știa nimic despre Sammy, așa că m-am gândit că suntem În siguranță. Îmi pare bine, Sammy. Vino să stai aici și să-i ții de urât unui bătrân. Ești de pe aici? Ne-am așezat cu toții. Tata a turnat ceaiul egiptean Yogi de lemn dulce, pe care mama Îl fierbea cu gălețile, iar Sammy și-a instalat cu atenție trupul masiv pe una dintre pernele supradimensionate Împrăștiate În jurul mesei. M-am așezat Între el și mama, care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mănușile și am dus lemnul dintr-o parte În alta, câte un buștean odată. Mama m-a anunțat că intră la duș, dar că lăsase un ibric cu ceai egiptean Yogi de lemn dulce În bucătărie. Ne-am așezat, am turnat și am băut. — Deci spune-mi, Bettina. Ce relație ai cu tânărul ăla de treabă de aseară? Întrebă tata, Încercând să adopte un ton firesc. Tânărul de treabă? am spus, mai mult ca să câștig timp decât să fac mișto. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cravată neagră (amantul latin, probabil), care Îmbrățișa o femeie elegantă, Într-o rochie de seară, după câte se părea, pe puntea unui iaht. Avem aici o carafă de sangria și Încă una de margarita. Au aplaudat, au aclamat și au turnat. — În plus, am quesadillas de pui, mini burrito, niște chipsuri picante și sos mexican. Și, ca desert, prăjituri Magnolia. —Ce legătură au prăjiturile cu glazură roz cu seara noastră latină? Întrebă Courtney, luând una de pe tavă. — Asta a fost, recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
excesiv de amuzant și era să se rostogolească de pe canapea din cauza crizei de râs. —Ei, dacă ea nu vrea, atunci de ce nu vii tu aici să mă saluți așa cum trebuie? Ibricul Începuse să șuiere când m-am dus la aragaz ca să torn ceaiul. Am zărit-o În treacăt pe Millington care se făcuse mică pe podea, tremurând ușor. —Iubire, chiar nu trebuia să te deranjezi atât, strigă el, părând puțin mai coerent. —E ceai, Philip. E doar apă fiartă. Nu, iubire, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
curajul să mă uit În dreapta. Bineînțeles, era o fotografie a mea, făcută la Bungalow 8 În prima seară când Îl cunoscusem pe Philip, lipită sugestiv de el, cu capul dat pe spate Într-un extaz evident În timp ce-mi turnam pur și simplu șampanie pe gât, părând să nu fiu conștientă nici de aparatul de fotografiat, nici de mâinile lui Philip care-mi cuprindeau fundul. Dacă aș fi avut nevoie de ceva care să-mi dovedească cât de praf fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Hei, sigur, stai jos, am spus, Încercând să par nonșalantă. Chelnerul Îi aduse o cană și o farfurie. Ochii ei sticloși le fixară o clipă, ca și cum nu ar mai fi văzut niciodată nici una, nici alta, dar Își reveni și-și turnă niște cafea. Apoi mă privi bănuitoare. —Te-ai trezit devreme. Unde-i Philip? Întrebă ea, terminând toată cana dintr-o Înghițitură. —Philip? am Încercat să râd cu naturalețe, dar semăna mai degrabă cu un horcăit. O, doarme, cred. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
problema ta, ia și tu un Xanax. Mă simt ca dracu’. Uite, mănâncă ceva. Pari să ai nevoie de mâncare. Încă un fornăit. — Brioșa aia echivalează În grăsimi și carbohidrați cu cel puțin doi Big Mac. Nu, mulțumesc. Își mai turnă o cană de cafea neagră și-o dădu pe gât. —Davide e sus? am Întrebat, nu pentru că m-ar fi interesat cu adevărat, ci pentru că simțeam că trebuie să spun ceva. Nu știu unde e. I-am pierdut urma pe la trei dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Mi-am mestecat croasantul cu grijă și mi-am fixat privirea pe International Herald Tribune. —Hmm, nu, n-am auzit nimic. Ar trebui să-mi fac griji? Vreau să zic, nu vrem să transpire nimic Într-adevăr deranjant. Elisa Își turnă o a treia ceașcă de cafea și-și permise doar un singur pachețel de Equal de data asta. Mâinile Îi tremurau din cauza efortului. — Cred că nu putem decât să așteptăm și să vedem, nu-i așa? O să Încerc să dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
simplu și am plecat. M-a strigat o clipă și a Încercat să vină după mine, dar mi-am ridicat mâna dreaptă În aer În timp ce mergeam În direcția opusă, iar când am ajuns la masa Kelly & Company, dispăruse. Tocmai Îmi turnam liniștită un pahar cu șampanie când Sammy s-a apropiat de mine și mi-a făcut semn că putem pleca. Am mers cam zece cvartale până când am ajuns la o cafenea micuță, care mai avea Încă lumânări de Crăciun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu un aer total nepăsător față de toată scena. —Philip, nu te băga, nu e nimic, am spus, dorindu-mi ca amândoi să dispară. Ce-ar fi să-ți iei gorila de pe mine, Elisa? se miorlăi Avery după ce-și mai turnă o băutură. Dobitocu’ ăsta s-a băgat unde nu-i fierbe oala. Stăteam și eu de vorbă cu o veche prietenă și brusc tipul a Înnebunit. Lucrează pentru tine? Pierzându-și deja interesul pentru toată situația, Philip se prăbuși, beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În vedere situația În care eram la momentul ăla. Nu fi atât de dură cu tine. Ai făcut ceea ce trebuia aseară. Eu ar trebui să-mi cer scuze. Am desfăcut o pungă de plastic cu Red Hots și mi-am turnat câțiva În mână. —Ce tot spui? Ai fost minunat aseară. — Ar fi trebuit să-l pocnesc pe puștiul ăla, spuse el. Pur și simplu. —Pe care? Avery? —Avery, Philip, ce contează? Am avut nevoie de fiecare dram de voință ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
linii de început care stau la baza vieții noastre. Iar cântecul vă va fi un îndreptar. De nu veți putea cânta, să știți că este o boală care vă roade în adâncul ființei voastre sufletești sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat; iar dacă nu le veți putea vindeca, să vă dați deoparte și să lăsați locul vostru celor ce vor cânta... (Corneliu Zelea Codreanu „Pentru legionari”) Cântecul este treaptă ce înalță puterile omenești. Nu sugruma în tine
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim Ministru, patronați de un criminal purtător de coroană
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Doamne al neamului nostru românesc întru nădejdea învierii lui. Amin!” (Corneliu Zelea Codreanu). Căpitanul, Nicadorii și Decemvirii au fost înhumați la Mausoleul Ion Moța și Vasile Marin de la Casa Verde. În vara anului 1948 comuniștii au distrus mausoleul și au turnat un bloc, iar morții noștri se spune că au fost reînhumați la trei cimitire din capitală. Această versiune am primit-o de la camarazii studenți în noiembrie 1948 când, retras din munți în București, așteptam călăuza care să mă treacă frontiera
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Mihail, Căpitanul nostru, și a camarazilor săi, Nicadorii și Decemvirii, în pădurea Tâncăbești, apoi transportați la Jilava, Fortul 13, unde li se mai dă câte un glonte în tâmple, apoi trupurile lor aruncate într-o groapă comună peste care se toarnă multe damigene cu vitriol, pângărind chipul uman, chipul lui Hristos Dumnezeu, apoi totul se pecetluiește cu vagoane de beton. Pieptul nostru și sufletul nostru, al legionarilor, nu poate cuprinde imensa jale , iar mintea refuză orice comentariu și concluzie. Uciderea Căpitanului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor s a amestecat în crunte bătălii cu țărâna sfințită. Când se desfăcea pachetul cu țărână, înainte de a se turna pe masă, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o. ȚĂRÂNA de la TURDA (scrisoare) „Fraților! Am expediat țărâna ce mi-ați cerut. Asupra provenienței vă asigur, întrucât am ridicat-o personal de pe mormântul lui Mihai Viteazul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu dânșii în luna lui iulie 26, și cu voia lui Dumnezeu au fost biruiți creștinii de către păgâni și au căzut acolo mulțime mare dintre ostașii Moldovei.” (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185) S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Iar el încearcă din nou norocul armelor până când, fiind înconjurat din toate părțile și gata să cadă cu doi fii ai săi în mâinile vânătorilor romani, se străpunse cu sabia sa, lăsând învingătorilor un cadavru...”. ȚĂRÂNA de la CĂLUGĂRENI S-a turnat apoi țărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuși călare pe un cal alb în mijlocul turcilor cu barda în mână, zdrobindu-le oastea și punându-i pe fugă. Aici, la Călugăreni, a fost cea mai mare biruință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de soldat! Trăiască, înflorească, România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului strămoșesc, să scoatem din ea sângele viteaz și să-l turnăm în vinele noastre. (Cărticica Șefului de Cuib, punctul 83) Urmăriți permanent de crâncene prigoane, legionarii nu s-au mai putut bucura de această sacră solemnitate, depunerea legământului pe săcușorul cu țărână. Nici Frățiile de Cruce. Fratele de Cruce, după ce promova
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Dumnezeu din trup de om. Nu spune nimic uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor, a Decemvirilor, strangularea lor prin spate, apoi un glonte în ceafă pentru a simula evadarea și aruncarea „cadavrelor” în adânca groapă peste care s-au turnat multe damigene de vitriol, apoi vagoane de beton, straniu ascunziș? Dar legionarii sunt nemuritori și rămân lancea de fier în lupta cu dușmanul Crucii și al Neamului nostru. Legionarii rămân pe câmpul de luptă cu flamura ridicată și nedoborâtă. Ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
stat, jandarmieri, doctori și alți diriguitori, ca să constate dacă porunca de asasinare s-a executat. Aici victimelor li s-a mai tras un glonte în tâmple apoi au fost aruncați într-o groapă comună ca niște cadavre necuvântătoare, s-au turnat apoi damigene de vitriol și vagoane de beton. Este uimitor că nici azi, după 75 de ani de la asasinat, când avem o libertate relativă care permite publicarea unor acte și documente privitoare la istoria României, nimeni nu publică nimic despre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-am întâlnit de multe ori cu acest preot, ne-am salutat și, în cimitirul Central din Bacău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu corturile... Fiecare comandant de tun veghea ca totul să decurgă cât mai liniștit, fiindcă - vezi doamne - mergeam să ocupăm poziții în vederea unui atac prin surprindere asupra inamicului... Pe la o vreme a început să picure și încet-încet a pornit să toarne cu găleata. Ce mai? Eram în plină vară. Înaintam din ce în ce mai greu. După multă trudă și împins la tun, cu ultimele puteri ne-am văzut în cealaltă margine a pădurii, unde trebuia să punem tunurile pe poziție de tragere. Ploaia a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Doamne! Cât de mult am stat!...” Când a ajuns la fântâna de la Jdoghină, s-a oprit. A scos o găleată cu apă și a băut multă, deși nu-i era sete. Apoi și-a răcorit fața. Îi venea să-și toarne toată apa din găleată pe cap, ca să-și limpezească mintea... Abia acum simțea cât amar a adunat în toată vremea cât a stat în concentrare. Acolo, luat de valul milităriei, mai scăpa pentru scurtă vreme de gândurile negre. Acum, însă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]