13,247 matches
-
bun și duceai la gură. Nu te puteai abține. Mai apoi, după ce erai sătul de-a binelea, îți legai oala la brâu și începeai să culegi de-adevăratelea. Unii pot crede că era doar o plăcere din cale afară să umbli prin pădure, să strângi și să mănânci zmeură dulce pe săturatelea. Și, pe deasupra, să câștigi bani. Puțini știu, însă, câtă trudă înseamnă un sezon de vară la cules de zmeură. Trebuia să te trezești dis de dimineață, să mergi drum
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
cules de zmeură. Trebuia să te trezești dis de dimineață, să mergi drum lung până la parchetul unde știai că e zmeură mai multă. Dimineața era rouă, iar la prânz ardea soarele. Veneau ploi, furtuni, te uda din cap până-n picioare, umblai restul zilei cu hainele ude. Mai sufla uneori și câte un vânt rece, mai ales după furtună sau ploaie. Mâinile se făceau sloi de la strâns recolta prin roua rece din iarbă, te stropeau crengile ude din tufiș. Iar după ce umpleai
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind pe sub copaci! Când era ziua caldă, în parchet era o gălăgie de nedescris: cântece, lălăituri, țiuituri, discuții la distanță. Era bine să nu stai prin preajma cetelor de culegători tuciurii, puteai avea surpriza să-ți dispară căldarea
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
-l descânte. - Nu mai plânge! O să-ți treacă! - Stai cu mine, mamă! Nu mă lăsa aici singur! Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Sat ecologic sau, dacă vreți, o Comunitate autosustenabilă, cu 100-500 maxim 5000 de familii, unde domnește disprețul față de aur și de consumul inutil și nimeni nu se va îmbrăca fălos, în ținute de gală sau în blănuri scumpe, sau să umble cu mașini de lux. Fiecare om va preda în depozitele publice rezultatul muncii sale și va lua în mod liber tot ceea cei lipsește, dar nimic mai mult decât îi este necesar. Arhitectura va fi sacră, locuibilă pentru toate persoanele
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VULTURUL ȘI COCOȘUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Când ciresu-i copt și triumfă roșul Umblă-n bătătură înfoiat cocoșul, Vulturul îi spune ce-a văzut în lume Că e viață asta, tainică minune! Nu pricepe însă mai nimic cocoșul... Cântă cucurigu e îmbrăcat în roșu, Creasta-i într-o parte și e mândru foc Are
VULTURUL ȘI COCOȘUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353253_a_354582]
-
iubirea marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
bine vocația pur războinicăa clasei conducătoare a evului mediu decât versurile cunoscutului trubadur Bertrand de Born[16]. Mobilul acțiunii războinice a fostîn realitate jaful: Acelea vor fi vremuri bune: Când vom lua toatăaverea cămătarilor, / Când pe drumuri nu vor mai umbla căruțele în timpul zilei, fărăsăse teamăde nimic, / Nici negustorul ce pornește spre Franța, / Acela va fi atunci bogat / Care va ști mai bine săse înfrupte.Conduși de un asemenea ideal în viață, cavalerii, nobili cu proprietăți reduse,au devenito masărătăcitoare de
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
pribegiei să gustăm din durerile lumii în siberii amare, să-mi spăl păcatele să-mi spăl mâinile murdare de sânge căci la izvoarele styxului spală mama și plânge cristosul coboară la mine-n celulă urlu de frică noaptea pe lună umblând prin zăpadă ucis în bătăi aici moartea e soră cu noi vântul lingău și gerul mă -ngheață ochiul nebuniei încă-mi mai joacă în față văd printre gene toporul cu care-am ucis nu știu de-i aeve sau vis
ROSCOLNIKOV ÎN SIBERIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352626_a_353955]
-
argintiu Cu un ton mai tuciuriu... Dar cu o mișcare bruscă Se ivii oul de gâscă Ce se băgă în pricină Salvând oul de găină... El cu grije recunoaște Că prin datină de Paște, Oul e prins de-o ispită Umblând cu cioara vopsită! Și gama fiind pestriță De la ou de prepeliță Pân'la cel de struț voinic Oul nu e antagonic! Și e savurat în speță, Mereu cu acurateță Fiert, prăjit sau mioneză Purtând rolul din geneză. Referință Bibliografică: Oul
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
artistul sau trupa, artiștii sau actorii mei preferați aveau programat un spectacol. Nu la TV, ci live, în sala de spectacole a orașului în care locuiesc, deoarece emoția aia pe care o aștept de la ei, până să ajungă la mine umblă singură, liberă, hai-hui prin sală sau pe oriunde; sentimentul și bucuria aia de a fi la grămadă cu alți spectatori la fel ca mine sau mai emoționați nu se pot compara cu nici o înregistrare sau filmare, indiferent cât de performant
CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ŞI CORTINA SE RIDICĂ... de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352616_a_353945]
-
plăcute când vorbeam despre viitor lasă-mi-le zăvor speranței că mai există ulterior păstreză ferestra deschisă și udă zilnic florile din pridvor anotimpul ce vine va fi mai rece și trecătorului nu-i va fi așa de ușor să umble din poartă în poartă întrebând dacă cineva a văzut o fată ce-și pierduse iubitul sub plapuma zorilor din tot ce-am avut mai rămâne odată din tot ce am vrut ne rămâne un vrem din tot ce-am visat
ÎNCEPUTUL POVEŞTII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352668_a_353997]
-
dorit să cânt Să nu îmi crească umbra, Degeaba pe pământ... Mai cânt printre cuvinte Și-n tril de ciocârlii Când sufletul adună În palme poezii... Și cânt la Litughie În șoaptă să nu doară... Când inima-i zdrobită Și umblă pe afară... Vin îngerii să-mi dea Un strop de apă vie Și înfloresc salcâmii În pietu-mi ca pe-o ie. Mi-e doină uneori, Când dorul mă apasă El mi-a ascuns cărarea Și s-a pitit în casă
CÂNT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352677_a_354006]
-
de Agronomie Craiova, iar între 1967-1972, cursurile Facultății de Biologie ale Universității din București. Romane publicate (în ediții restrânse); „Caruselul intențiilor” editura INTOL PRESS Râmnicu-Vâlcea; „Cărarea dintre secole” editura I.P.; „După-amiaza păsărilor cântătoare” editura I.P.; „Shakerul cu bragă” editura I.P.; „Umblă puțin la sonor - editura I.P.; „Rezervația Lacul Roșu să fie închisă la ora 3 a.m.!”, editura I.P.; „Aripa frântă”, vol. I, premiat, editat INTOL PRESS, Râmnicu-Vâlcea 2011; vol. II, sub titlul „Ieșirea din timpul nevăstuicilor”; „Cucuta lui Socrate”, editura I.P.
CĂRAREA DINTRE SECOLE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029]
-
că Roxana în lipsa lui avea un amant. La început crezu că totul nu era decât gura lumii și că nu era bine să plece urechea la astfel de bârfe. Însă persoane de încredere care nu aveau nici un interes pentru a umbla cu bârfeli îi spuseră că în lipsa lui venea la el acasă în unele seri un bărbat. Discută mai serios cu Roxana, și într-un moment de regret al ei, ea îi mărturisi totul spunându-i că are pe cineva de
POVESTEA UNUI ÎNVINS (8) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352696_a_354025]
-
faptul că lucrurile sfinte îi produceau o teamă sfântă și în acelaș timp plăcere, el spuse: Toată discuția din seara asta și întâlnirea cu acest tânăr mi-au răscolit anumite amintiri de pe vremea când eu aveam douăzeci de ani. Am umblat atunci un timp printre pocăiți, așa cum le spun oamenii din popor, și pot să spun că am avut în acea perioadă parte de o comuniune cu Dumnezeu extraordinară, de fapt am fost pe punctul de a mă boteza și eu
POVESTEA UNUI ÎNVINS (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352692_a_354021]
-
văzut niciodată un duel de rachete probabil că vei vedea acum! -Se vor încrucișa in cîteva minute domnule! -Văd Lup, prietene! -Lansez contramăsurile! -Nu încă spuse locotenentul! E o rachetă Beel Zebul semiartizanală. Deși e de ultimă generație i-au umblat sub placă și au dezactivat sistemele de ghidare și armarea. Dacă au calculat bine balista și au lansat-o sub un anumit unghi și probabil că așa au făcut atunci înseamnă că au un declanșator mecanic care pleacă odată cu momentul
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
liniște. Mă aștept la ce este mai rău în timp ce difuzorul începe să cârâie și o vocea răgușită, venită parcă din fundul Pământului, ni se adresează într-o engleză primitivă. - Toată lumea să predea de bunăvoie telefoanele, bijuteriile, banii și cardurile! Nu umblați cu prostii, fiindcă veți fi împușcați! Vom controla toate cabinele și fiecare om! Puneți cardurile într-un plic, pe care trebuie să indicati numele, disponibilul și codul PIN. În următorul sfert de oră sunt așteptați pasagerii din cabinele cu numărul
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
și cald nu-i trebuia nici măcar o pătură, mai ales că nu prea dormea el acasă. Își petrecea nopțile prin parcul General Dragalina din fața vechiului hotel Dierna sau pe insula parcului, în preajma restaurantului Pescăruș. Era mai tot timpul pe străzi, umbla de colo - colo, se plimba tot timpul și cine îi dădea mai multă atenție, repede se prezenta cu obișnuitul său salut: "Să trăiți, eu sunt căpitan Vasile Marinescu, raportați!", după care cerea o țigară, ceva de băut - berea era preferata
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
de la distanță, datorită mizeriei ce-o avea pe față și părul grizonat, puțin cârlionțat împreună cu întreaga-i fizonomie, parcă ieșeau brusc de sub chipiul cu care era atât de mândru când saluta. Dacă n-ar fi așa nebun, dacă nu ar umbla îmbrăcat așa și s-ar spăla, n-ar fi un om urât Căpitanul. Doamne, ai milă de el!”, gândi Monica. - Ce mult semeni cu Marioara mea, fată dragă. Iartă-mă, n-am vrut să te sperii, fata mea. Apoi își
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > EXPERIENȚĂ TERESTRĂ... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Experiență terestră... Ai umblat rotindu-ți clipa, pe tainice poteci depășite de propria existență. Ți-ai rotit apoi și visele prin multe galaxii... și aberativ, ai încercat oprirea clipei ce moare instantaneu. Te-ai reconfigurat până-n atomi colbuit de praf de stele, miruindu-ți
EXPERIENŢĂ TERESTRĂ... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353575_a_354904]
-
di ogni tempo abbracciato al tuo dolore Lentamente și dipinge sale îl soffio dell'immenso prende forma un nuovo cuore Lentamente nasce amore senti l'alba che ți avvolge sogno vola dal mio fiore... DRAGOSTEA DE MAMA Poate ... eu voi umblă încă printre ferigile fluxului, sau, poate, voi muri și renaște și voi vorbi încă cu broaștele și cu florile dar, dacă vreodată ar trebuit să să vorbesc de o Dragoste, va fi inima de mama, vocea să, căldură ei, ce
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
toate în condiții moderne. PMP își propune să le dea posibilitatea românilor de pretutindeni să poată spune că seninătate și mândrie că sunt cetățeni români. Nu e ușor, dar nu sunt lozinci. Noi suntem prea tineri ca și partidul ca să umblăm cu lozinci comuniste. Dar șrtim ce avem de făcut și avem putere de muncă să servim și interesele diasporei cu eficiență. Dan Boanță: Cum vedeti pe termen lung relația PMP cu românii din diaspora? Eugen Tomac: PMP este un partid
PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ O ALTERNATIVĂ PE SCENA POLITICĂ DIN ROMÂNIA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353559_a_354888]