10,305 matches
-
Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Săli (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o mică antologie în materie. Despre românele sale, altădată! Dar despre ele, s-a pronunțat încă din 2007, regretatul Otavian Paler, precum și despre poeziile prolifricei autoare din volumul Cu în-ce-ti-ni-to-rul: “Să fac mai
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
eficientul stil specific reporterilor de calitate. „Porționată” în capitole scurte, purtând titluri cu impact maxim, informația se succede în cascade care creează dependență, îndemnând la citirea mai departe: un text fluid. Deși sesizăm ades tragismul unor situații fără ieșire, atotprezentul umor relativizează impactul, punctând cu sare și piper și descrețind frunțile. Întregul volum e o mărturie de optimism și încredere în talentul înnăscut de supraviețuire al inimoșilor protagoniști. Nu-i de mirare că un irlandez din anturaj declară la un moment
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Surâsul a fost inventat de un om care nu voia sa se certe. Dany Laferrier DESPRE UMOR ȘI RÂS Umorul este definit în dicționare ca fiind: „Înclinare spre glume și ironii ascunse sub o aparență de seriozitate; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinații. (prin extindere: veselie, haz). Categorie estetică ce constă în sublinierea incompatibilității
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
Acasa > Manuscris > Studii > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Surâsul a fost inventat de un om care nu voia sa se certe. Dany Laferrier DESPRE UMOR ȘI RÂS Umorul este definit în dicționare ca fiind: „Înclinare spre glume și ironii ascunse sub o aparență de seriozitate; manifestare prin vorbe sau prin scris a acestei înclinații. (prin extindere: veselie, haz). Categorie estetică ce constă în sublinierea incompatibilității și absurdității laturilor
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
Categorie estetică ce constă în sublinierea incompatibilității și absurdității laturilor unor situații în general firești.” (D.E.X. Enciclopedia CARTIER) Desigur eforturile dicționarelor pentru definirea conceptului sunt admirabile, chiar dacă, foarte puțin încununate de succes, deoarece un fenomen atât de complex, precum umorul, este greu de cuprins într-o definiție oricât de amplă ar fi ea (amplitudinea fiind de altfel contrară spiritului unei definiții, caracterizată nu numai prin genul proxim și diferența specifică, ci și, prin conciziune, element indispensabil, cel puțin, reținerii). Ieșind
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
nu numai prin genul proxim și diferența specifică, ci și, prin conciziune, element indispensabil, cel puțin, reținerii). Ieșind însă din domeniul dicționarelor putem aprecia complexitatea abordării anterior definite, analizând-o prin formele de exprimare în vorbire. Apar astfel categoriile de umor: subțire, negru, facil, absurd, prostesc, fin, discret, elegant, subtil, grosolan și cine știe mai câte astfel de catalogări, toate vizând varietatea, diversitatea dar și unitatea fenomenului, considerat specific rasei umane (unele manifestări ale animalelor, oarecum asemănătoare umorului omenesc, sunt doar
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
astfel categoriile de umor: subțire, negru, facil, absurd, prostesc, fin, discret, elegant, subtil, grosolan și cine știe mai câte astfel de catalogări, toate vizând varietatea, diversitatea dar și unitatea fenomenului, considerat specific rasei umane (unele manifestări ale animalelor, oarecum asemănătoare umorului omenesc, sunt doar interpretări strict subiective, asociate jocului, prin urmare, de altă natură!). Și, nu cred că vom înțelege umorul dacă îl vom face eliptic de scopul său, râsul, acesta fiind de fapt elementul cheie al necesității umorului ca practică
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
de catalogări, toate vizând varietatea, diversitatea dar și unitatea fenomenului, considerat specific rasei umane (unele manifestări ale animalelor, oarecum asemănătoare umorului omenesc, sunt doar interpretări strict subiective, asociate jocului, prin urmare, de altă natură!). Și, nu cred că vom înțelege umorul dacă îl vom face eliptic de scopul său, râsul, acesta fiind de fapt elementul cheie al necesității umorului ca practică socială, pivotul (și al) unei întregi industrii de profil (inclusiv, profit). Râsul ca finalitate a actului umoristic poate defini, la
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
oarecum asemănătoare umorului omenesc, sunt doar interpretări strict subiective, asociate jocului, prin urmare, de altă natură!). Și, nu cred că vom înțelege umorul dacă îl vom face eliptic de scopul său, râsul, acesta fiind de fapt elementul cheie al necesității umorului ca practică socială, pivotul (și al) unei întregi industrii de profil (inclusiv, profit). Râsul ca finalitate a actului umoristic poate defini, la rândul său, un întreg univers emoțional, intelectual, atitudinal, relațional și comportamental făcând parte din ființa noastră biologică, psihică
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
și spirituala. Putem afirma de asemenea că relația umor-râs ne integrează complex și trainic într-o ordine cosmică superioară, noetică, a vieții conștiente de sine. Dar, pentru a nu părea deplasată formularea anterioară, să analizăm succint râsul, ca efect al umorului, în măsura în care, tot la nivelul cuvântului, poate exprima situații și stări extrem de diverse, într-un mod de asemenea foarte concis. Iată cum putem caracteriza sau chiar cataloga persoanele cu care venim în contact, doar constatând că: Râde: ca prostul, pe sub mustață
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
dacă nu pricepe ... etc; (se instituie ca un indicator al culturii sau nivelului de inteligența și educație); Iar râsul: nechezat, behăit, ca un tril, grohăit, lătrat ... etc; (caracterizează, eficient și drastic, prin valențe onomatopeice corespunzătoare). Nu putem vorbi însă de umor și râs fără să amintim de funcțiile și atributele sale sociale pentru că, din acest punct de vedere cele două manifestări au implicații profunde în procesul de formare și întreținere a grupului în limitele profund morale ale socialului uman. Putem aminti
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
nearticulat” , putem constata, din nou, că o simplă definiție nu poate, și consider că nici nu își propune, să cuprindă o atât de largă fenomenologie. Prin urmare, dincolo de definiții, putem afirma că râsul, ca fenomen complex și specific determinat de umor, definește un întreg univers emoțional, intelectual, atitudinal, relațional și comportamental și făcând parte din ființa noastră biologică, spirituală și psihică, o apropie, cel mai mult, de divinitate. Deoarece, nu degeaba se spune că atunci când râzi ești mai bun fiind mai
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
frica de Dumnezeu. Și, de la această carte ar putea pleca scânteia luciferică, cea care ar ațâța lumea întreagă într-un nou incendiu ... Omului simplu, care râde, în clipa aceea nu-i pasă că va muri ... Însă, pentru că vorbim totuși despre umor și râs, nu putem să nu luăm în considerație și modul în care aceste manifestări ne caracterizează. Asta fiindcă puțini dintre noi știu faptul că poți să-ți dai seama de caracterul omului, cu care stai de vorbă, urmărind doar
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
o „rătăcire a secundei”, iar „«moangele» au fost un pretext” pentru a evidenția „cu cine ne-am mâncat sau ne mâncăm moangele”, cândva și în zilele noastre. Stilul personal inconfundabil ne revelează același scriitor mucalit ale cărui proze abundă de umor, ironie, uneori pline de amărăciune, de râsu-plânsul care însoțesc prezentarea realităților societății românești de ieri și de astăzi. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: UN CICERONE INEDIT / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
care o poate fructifica altminteri spre a urni din loc viața culturală anchilozată a orașului său. Ești un june care nu pare să aibă timp de pierdut vremea! De când te-au acaparat farmecele Thaliei? În liceu am descoperit pasiunea pentru umor și pentru spectacole de umor și am înființat o trupă de acest profil. În perioada școlară ea a câștigat locul I la toate concursurile județene și naționale de umor la care a participat. Fiind pasionat de arte, fie ele vizuale
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
spre a urni din loc viața culturală anchilozată a orașului său. Ești un june care nu pare să aibă timp de pierdut vremea! De când te-au acaparat farmecele Thaliei? În liceu am descoperit pasiunea pentru umor și pentru spectacole de umor și am înființat o trupă de acest profil. În perioada școlară ea a câștigat locul I la toate concursurile județene și naționale de umor la care a participat. Fiind pasionat de arte, fie ele vizuale, actoricești, sau chiar pictură, am
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
te-au acaparat farmecele Thaliei? În liceu am descoperit pasiunea pentru umor și pentru spectacole de umor și am înființat o trupă de acest profil. În perioada școlară ea a câștigat locul I la toate concursurile județene și naționale de umor la care a participat. Fiind pasionat de arte, fie ele vizuale, actoricești, sau chiar pictură, am participat la concursuri de fotografie, pictură etc. Tot în liceu am descoperit pasiunea pentru competițiile de dezbateri preuniversitare, devenind campion regional la mai multe
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
ziceți Moș Virgulă!”. Preocuparea sa pentru cunoașterea limbii, mai cu seamă pentru respectarea punctuației, se vădea și în scrisori sau în intervențiile sale din cadrul cercului „Junimii”. Iată două aspecte grăitoare în această privință, vesele în aparență, dar care dovedesc, pe lângă umorul scriitorului, o perfectă cunoaștere a limbii, fie chiar și sub forma ei rebusistică. Într-o scrisoare către Negruzzi: „- Care e culmea greșelii de punctuație? Apoi, tot el răspunde: - Să treci o gârlă pe virgule, în loc să o treci pe punte (s.n.
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
femei de societate”. Un Epilog.O reverență ambasadoarelor Artiste concluzionează asupra felului în care marele nostru clasic și-a creat și și-a pus personajele să-și joace rolul, menționându-se că acesta „atacă vicii; vidul de personalitate privind cu umor femeile, având ac de cojocul lor” și, totodată, aduce un binemeritat omagiu marilor actrițe din teatrul românesc care au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru crearea (sau prelucrarea?) unor basme culte. Desigur că aceste basme culte sunt ,,inspirate din folclor”, românesc sau oriental, fiind caracterizate prin ,,ironie, fantezie, umor, expertiză antitetică, spirit ludic”, iar ȘVM le rezumă, poate, pentru a stârni curiozitatea cititorilor, fiind cunoscute mai puțin sau deloc, cele mai multe publicate în diverse periodice. Titlul de doctor în Teatrologie îl obligă (sau îi face plăcerea) să se ocupe și
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
contează lungimea biciului, ci usturimea loviturii. • Ploaia te spală, furtuna te mătură. • Mișcarea e benefică, dar benzina costă bani. • Ospiciile nu mai au locuri pentru câți nebuni așteaptă la rând. În doi e mai comod, dar singur e mai slobod! • Umorul deschide multe porți. • Femeia e vorbăreață... că are limba creață. • Bărbatul e mai tăcut pentru că are multe de făcut. • Traiul bun începe la dejun. • Mâna scotocește, capul ghicește. • Ziua și noaptea fac o pereche bună, deși nu locuiesc împreună. • Raiul
GÂNDURI REBELE (37) – AFORISME (14) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369533_a_370862]
-
Acasă > Cultural > Artistic > " HAI SĂ NE FACEM DE RÂS"- (SCENARIU) - SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRĂ ȘI UMOR! Autor: Daniel Ioniță Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului STATE LIBRARY OF NEW SOUTH WALES Dixson Room Duminică, 7 august 2016 HAI SĂ NE FACEM DE RÂS! Spectacol bilingv iterar-muzical de satiră și umor
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
UMOR! Autor: Daniel Ioniță Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului STATE LIBRARY OF NEW SOUTH WALES Dixson Room Duminică, 7 august 2016 HAI SĂ NE FACEM DE RÂS! Spectacol bilingv iterar-muzical de satiră și umor! Scenariu: George Rocă & Daniel Ioniță Interpretează: Daniel Ioniță & George Rocă Invitat special: Aliona Cigulea (voce, vioară) ***************************************************** Spectacolul începe cu un clip muzical melodia “ZÂMBIȚI VA ROG” (Silvia Chicoș) 2:30 min În acest timp interpreții urca pe scenă, arajează recuzita
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]