89,525 matches
-
care s-a ajuns în urma discuțiilor purtate între experții ministerelor de externe din România și R.F. a Germaniei (7 17 ianuarie 1967), s-au reținut ca soluții, ce se vor aplica în problemele pe care le ridică stabilire relațiilor diplomatice, următoarele: * S-a constatat existența unui punct de vedere comun, potrivit căruia se poate trece cât mai curând la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state la nivel de ambasadori extraordinari și plenipotențiari. * Partea vest-germană a acceptat propunerea Părții române ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
viitoarei Ambasade a R.F.G. la București de a reprezenta interesele Berlinului de Vest și ale locuitorilor săi, dar s-a declarat gata să accepte și o soluție practică, care să respecte pozițiile celor două părți. * Delegația română va exprima verbal următoarele: "Guvernul român declară că nu recunoaște nici un drept al Ambasadei R.F.G. de a reprezenta interesele Berlinului Occidental sau ale locuitorilor săi în România. Locuitorii din Berlinul de Vest vor fi, însă, tratați pe teritoriul țării noastre cu toată atenția, conform
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
22,30, am fost chemat de urgență în audiență la Secția Relații Externe a Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, unde am fost primit de un adjunct de șef de secție care, în mod oficial, mi-a comunicat, textual, următoarele: "La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Muncii din Coreea a hotărât să trimită o delegație la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Delegația a plecat din Phenian la 3
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ministrului palestinian de justiție. 15. Sussemnatul, l-am cunoscut pe președintele Yasser Arafat, zic eu, bine, fiindcă i-am tradus de multe ori discuțiile purtate cu înalți oameni politici români din imediata apropriere a lui Nicolae Ceaușescu. Menționez din memorie, următoarele: "Voi, românii, îmi cereți mie să recunosc Statul Israel concomitent cu recunoașterea de către Israel a Organizației pentru Eliberarea Palestinei, să fie! Vă cred pe voi, românii, deoarece îmi sunteți prieteni; dar, ca palestinian, nu pot avea încredere deplină în partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
domeniul dezarmării, conțineau însă o serie cuprinzătoare de măsuri care făceau diferența între poziția României și cea pe care se situau Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste participante la lucrările organismului de negocieri. Între acestea, se distingeau în mod deosebit următoarele: reducerea substanțială a cheltuielilor militare ale statelor mari, puternic înarmate; asumarea, printr-un acord internațional cu forță obligatorie și vocație universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub nici o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unui tratat de neproliferare, în cadrul Comitetului de dezarmare. Proiectul de rezoluție al celor opt state a fost adoptat de Adunarea generală la 23 noiembrie 1965, devenind rezoluția 2028(XX). Cele cinci "principii principale", enunțate în par. 2 al rezoluției, erau următoarele: a) tratatul va trebui să nu conțină vreo portiță de scăpare care ar putea permite puterilor nucleare sau nenucleare să facă să prolifereze, direct sau indirect, armele nucleare, sub orice formă ar fi; b) el va trebui să stabilească un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arme. Două exemple sunt edificatoare în această privință. Astfel, la 14 martie 1967, ministrul afacerilor externe al Japoniei a declarat în Dieta japoneză că țara sa sprijină obiectivele tratatului de neproliferare, făcând însă o serie de precizări. Între acestea figurau următoarele: tratatul trebuie să fie însoțit de eforturi ale puterilor nucleare în direcția dezarmării nucleare și a dezarmării generale; să nu stânjenească în nici un fel utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice; să nu fie discriminatoriu între țările nucleare și cele nenucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neschimbate. Se impunea însă adaptarea tacticii de urmat la situația prevalentă în noua etapă. În acest sens, la ședința Prezidiului Permanent din 4 februarie 1968, la care șeful delegației române a fost convocat să participe, s-au stabilit în esență următoarele: a) A fost aprobată integral propunerea pe care șeful delegației a supus-o atenției de a adresa autorilor noii versiuni a proiectului de tratat delegațiile americană și sovietică -, în ședința din 6 februarie 1968 a Comitetului, un număr de 12
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Atenuarea exigențelor și adaptarea tacticii delegației române La încheierea sesiunii Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, atât din conținutul dezbaterilor, cât mai ales din contactele dintre delegațiile statelor membre, câteva tendințe și proiecții erau suficient de bine conturate. Dintre acestea, următoarele apăreau ca fiind de cel mai mare interes: * Determinarea Statelor Unite și Uniunii Sovietice, în colaborare cu Marea Britanie, de a face tot posibilul pentru finalizarea tratatului de neproliferare în cursul sesiunii reluate a Adunării generale a ONU. Temerea lor era că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
totuși, o asemenea legătură există, fiindcă PPC exprimă mai corect forța economică a unei țări și raporturile de putere economică dintre țări. O caracteristică a stării națiunilor în etapa actuală fondată pe coexistența țărilor dezvoltate cu țările în dezvoltare este următoarea: în țările dezvoltate, PIB exprimat la cursul pieței este mai mic decât același PIB exprimat la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce în țările în dezvoltare PIB la cursul pieței este mai mic decât exprimat prin PPC. Excepție fac SUA, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Adunării generale în materie de dezarmare conțineau recomandări ce nu erau obligatorii pentru Comitet, dar pe care acesta nu le putea ignora, îndeosebi din considerente politice. Compoziția Comitetului s-a extins în două rânduri: la 26 august 1969, prin includerea următoarelor opt state: Argentina, Iugoslavia, Japonia, Maroc, Mongolia, Olanda, Pakistan și Ungaria, noua denumire a organismului de negocieri fiind Conferința Comitetului de dezarmare, și la 1 ianuarie 1975, adăugându-se alte cinci state: RD Germană, RF a Germaniei, Iran, Peru și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reprezintă 13% din timpul de televizionare al copiilor. Procentul este deci important, ca situație mai generală; important este de a căuta și identifica factorii explicativi (doar ancheta generală este puțin relevantă în această chestiune). Explicațiile posibile ale acestui fenomen sunt următoarele: contextul masiv, federator al „orei televiziunii familiale” („mesa familială” de seară), când părinții și copiii se reunesc, deopotrivă, pentru cină și vizionarea jurnalelor de actualități; cotele ridicate de audiență specifice pentru prime time. Sigur, se poate considera că cei mici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de maximă audiență, în care sunt prezenți și copiii și instituțiile de reglementare a audiovizualului, care au adoptat un model de programare care plasează emisiunile violente la ore mai târzii). - Concluzia principalelor cercetări (supusă verificării și în studiul nostru) este următoarea: „gradul de expunere la violența mediatică depinde mai mult de politica editorială a media, a televiziunilor în special și de apartenența la anumite grupuri, decât de alegerile operate de telespectator” (deci, contrar unor idei susținute de industriile mediatice, violența nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
oferă o viziune completă, coerentă, organică despre lume, dar distorsionată (la articularea căreia contribuie în primul rând narațiunile TV); 2. publicul de televiziune acționează neselectiv, iar privitul la televizor se desfășoară mai curând ca un ritual. Ipoteza studiului a fost următoarea: expunerea la mesajele televizuale contribuie la adoptarea viziunii despre lume (stereotipă și deformată) oferită de către televiziune. Pentru testarea ipotezei, echipa de cercetători a combinat, în mod original, analiza de conținut a mesajelor TV (pentru evaluarea lumii simbolice, oferite de televiziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
surprinde mai bine diversele nuanțe, s-a ținut cont de tipul programelor TV monitorizate, de perioada săptămânii (zile lucrătoare/zile de week-end) și de particularitățile fiecărui canal TV în parte (public/privat, generalist/tematic etc.). Canalele TV monitorizate au fost următoarele: Acasă TV, Antena 1, Atomic TV, B1 TV, MTV, Național TV, Prima TV, PRO TV, TVR 1, TVR 2. Pentru că nu a difuzat programe TV semnalizate în timpul intervalului monitorizat, canalul TV muzical Atomic TV nu este prezent în analiză. Plasarea programelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mult numărul de implicanți primari suficienți pentru producerea unui fenomen. Procesul constă în crearea unei matrici în care pe linii avem implicanții primari iar pe coloane avem combinațiile cauzale inițiale, din care au rezultat implicanții primari. Să presupunem că avem următoarele matrice cu 5 implicanți primari (date preluate din Osa și Corduneanu-Huci, 2003): abCdE abCDE aBcDE aBCDE AbcdE AbCdE AbCDE ABcde ABcdE B x x x x D x x x x -E x x x x x x x x
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
într-un limbaj accesibil, a principalelor teme de sociologie generală, fundamentând fiecare capitol cu importante noțiuni teoretice. Preocuparea autorului pentru problemele sociologiei generației, a națiunii și a culturii s-a reflectat în această lucrare prin acordarea unui spațiu mai vast următoarelor trei capitole: „Grupurile de vârstă în societate” (capitolul VIII), „Relațiile interetnice, rasiale și naționale” (capitolul X), respectiv „Cultura” (capitolul XIV). Primul capitol menționat prezintă pe larg (acordându-se un spațiu poate prea vast) o problemă sociologică ce nu este tratată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aceste aspecte, sentimentele noastre constituie o importantă sursă de unitate a tuturor membriilor speciei umane, „probabil cea mai mare sursă de unitate” spunea Mihaela Roco într-o lucrare de specialitate. Cu siguranță, prin analiza istoriei și documentelor sociale putem constata următoarele: procesele cognitive, gândurile, convingerile noastre religiose, politice, culturale, nu ne-au unit, ci, de fapt, ne-au despărțit de prea multe ori, într-un mod tragic și uneori chiar fatal. Vorbind la modul general, sentimentele ne unesc, iar convingerile ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cel precedent, reluând, cu rigoare și finețe, demersul lecturii în grilă modernă nu numai a autorilor contemporani, ci și a celor clasici și „clasați” deja de istoriile literare. În ciuda aspectului aparent fragmentar al acestor volume, la care se adaugă și următoarele - chiar dacă mai specializate în domeniul stilului și al limbajului -, însumate, ele aspiră să devină o succintă istorie a limbii române literare, care să concilieze studiul filologic cu istoria și critica literară. Studiile cele mai substanțiale rămân cele consacrate romanelor lui
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
critică a modelelor utilizate tradițional în istoria literară și antropologia culturală, propune o metodă și oferă - cumva pe urmele lui Blaga, dar în dezacord cu modelul din Trilogia culturii - o tipologie (după A., modelele culturale ar fi, în succesiunea lor, următoarele: „modelul magic”, „modelul static-statuar”, „modelul beativ-dogmatic”, „modelul catastrofic”, „modelul static-gregar”, „modelul expansionist-dinamic”, „modelul expresionist-rebel”, „modelul fizic-descriptiv și termodinamic”), iar partea cealaltă a volumului tratează despre „modelul magic” în cultura română, cu consistente referiri la și exemplificări din cultura tradițională și
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
ispita intelectualismului greoi, și de aceea a ludicului facil. A. convinge de autenticitatea ei în versuri cel mai adesea libere, de o fluență discret tânguitoare, care îi reușesc bine. Poate cea mai izbutită poezie a primului volum, emblematică și pentru următoarele, este însă Drumul miriapodului, care, în prozodie similibaladescă, vorbește despre aceeași dramă a dez-identificării: „Pluteam în vis, pluteam în nori / Din carnea mea plecau popoare / Și un sânge negru sclipitor / Strălumina adânca mare...”. E o ambiguitate aici, deliberat creată și
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
-H. Millevoye (de M. Cristescu), acestea din urmă însoțite de un articol în care era discutată influență poeziei elegiace a acestui precursor al romanticilor asupra lui Lamartine. Heliade murind la câteva zile după apariția primului număr din A.r., în următoarele s-au publicat discursurile funebre rostite de B. P. Hașdeu, V. A. Urechia și C. Esarcu, precum și o emoționantă și documentata evocare. La fel s-a procedat și la moartea lui D. Bolintineanu, survenita după câteva luni. Deși nu este
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
etc. etc. Regele nu i-a divulgat nimic lui Lauzun; era delicat cu amândoi. Aceasta i-a dat speranțe Domnișoarei, când, Într-o seară la regină, Lauzun i s-a adresat dintr-o dată: „Nu mai trebuie să-i spuneți decât următoarele: Sire, cele mai frumoase nebunii sunt cele scurte. Aș vrea să-i mulțumesc Majestății Voastre pentru gândurile la care m-a Îndemnat. Nu mă mai gândesc la ceea ce v-am rugat”. Dar Domnișoara, indignată, exasperată, i-a vorbit regelui, Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]