4,489 matches
-
Berlin, Liberty (Oxford University Press, Oxford, 2002), p. 168, Ramin Jahanbegloo, Conversations with Isaiah Berlin (Charles Scribner's Sons, New York, 1991), pp. 46-47, Robert Nozick, Anarchy, State, and Utopia (Blackwell, Oxford & Cambridge, 1974), pp. 4-6 (trad. rom, Anarhie, stat și utopie (Editura Humanitas, București, 1997), pp. 45-48), Will Kymlicka, Contemporary Political Philosophy: An Introduction, ediția a II-a (Oxford University Press, Oxford, 2002), p. 6, Daniel McDermott, "Analytical Political Philosophy", în Political Theory: Methods and Approaches, (ed.) David Leopold și Marc
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adus și argumente de natură morală pentru acel ideal. 19 Immanuel Kant, Critica rațiunii practice (Editura Științifică, București, 1972), p. 47 (subliniere în original). 20 Rawls, A Theory, pp. 153-159 (Rawls, O teorie, pp. 168-175). 21 Nozick, Anarchy, State, and Utopia. 22 Ronald Dworkin, Taking Rights Seriously (Harvard University Press, Cambridge, 1977) (trad. rom. Drepturile la modul serios (Editura ARC, Chișinău, 1998)), Ronald Dworkin, Sovereign Virtue: The Theory and Practice of Equality (Harvard University Press, Cambridge, 2000), Ronald Dworkin, Is Democracy
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau mai rea) a principiului egalității și libertății umane fundamentale sau/și a principiului tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali. 5 Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate (Editura Humanitas, București, 1996), p. 203. 6 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie (Editura Humanitas, București, 1997), p. 47. 7 Examinate exemplar în lucrări de referință precum Michael Walzer, Just and Unjust Wars: A Moral Argument with Historical Illustrations (Basic Books, New York, 1978), Joseph Raz, The Morality of Freedom (Clarendon Press, Oxford, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
stabilească un adevărat consens în privința numeroaselor definiții. Cititorul neavertizat, grăbit să asimileze niște cunoștințe, ar putea simți un soi de descumpănire, dar această incoerență aparentă se explică prin natura reflecției conceptuale. Marile teorii care conțineau adevăruri definitive nu erau decât utopii. Astăzi, se poate spune că imaginii unei chei care deschide toate ușile i s-a substituit imaginea unei cutii cu unelte, în care fiecare cercetător poate să caute în voie și să transforme fiecare instrument pentru a progresa prin aproximări
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lumină și o discută în spațiul public. Să încheiem printr-o remarcă asupra eticii cercetării: uneori, antropologia politicului experimentează unele probleme în a menține o atitudine descriptivă sau explicativă liberă de orice dimensiune normativă: critică socială, angajament politic, exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza din serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
El se află în vârful literaturii de rezistență și constă din: b) Publicarea, în condiții ilegale, de texte literare cu implicații direct și predominant politice. Le second messager, de Bujor Nedelcovici (1985) mi se pare exemplar pentru această categorie: o utopie critică a regimului totalitar românesc. Este, cred, prima denunțare literară de ansamblu a sistemului comunist-ceaușist și a modului său de funcționare. Poeziile Anei Blandiana, articolele și declarațiile lui Dorin Tudoran și Mircea Dinescu aparțin aceluiași tip de literatură de rezistență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu, acela care a refuzat, în trecut, doctoratul unei... foarte cunoscute chimiste (...). (1982, 1990) 7. O utopie politică Literatura română s-a îmbogățit de curând cu prima utopie politică de mare anvergură, scrisă cu o uimitoare stăpânire a scriiturii și a legilor genului. Alături de Insula frumoasă (Belle-île) a lui Bujor Nedelcovici, Insula Prosta, apărută cu un secol
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu, acela care a refuzat, în trecut, doctoratul unei... foarte cunoscute chimiste (...). (1982, 1990) 7. O utopie politică Literatura română s-a îmbogățit de curând cu prima utopie politică de mare anvergură, scrisă cu o uimitoare stăpânire a scriiturii și a legilor genului. Alături de Insula frumoasă (Belle-île) a lui Bujor Nedelcovici, Insula Prosta, apărută cu un secol în urmă (tot o insulă) de Ion Ghica (inserată ca din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-au schimbat. în ce sens? Al uniformizării, nivelării, minciunii organizate și coerente, al dresajului mental, constrângerii totale, răsturnării tuturor valorilor etc. Pe scurt, personajul învață să cunoască, pas cu pas, o societate de tip nou scenariul tipic al tuturor utopiilor unde, de această dată, domnesc mizeria, conformismul, teroarea morală, situație groaznică pe care cetățenii insulei o acceptă, realitate inevitabilă pentru unii, normală sau aproape normală pentru alții. Este ordinea totalitară împinsă la perfecțiune, care controlează, dirijează, știe, prevede totul. Mecanismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care și-a dat deja măsura (Bujor Nedelcovici a publicat 6 romane și numeroase scenarii). Nici o fisură sau sentimentalism ieftin, nimic dintr-o polemică naivă sau lungimi inutile. Și mereu perfecta legătură cu schema ideologică de bază (logica obligatorie a utopiei), de fapt esența romanului: mecanismul degradării, nivelării, încadrării rigide și al recuperării, instalat în insulă de iubitul său conducător... Tot ce se întâmplă era prevăzut mai înainte: mai întâi punerea în scenă, apoi stupoarea, urmată de revoltă și, la urmă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ce-ți taie răsuflarea. Pagini antologice ce descoperă în Bujor Nedelcovici, alături de romancier, și un ideolog și un politician raisonneur. încă o surpriză: acest roman poate fi citit în mai multe chei. Dar, deoarece el se prezintă ca o inocentă utopie (ceea ce ține de regula jocului) să-l urmărim în acest sens. Scenariul se desfășoară scenă cu scenă în mod implacabil, până la capăt. Conducătorul are nevoie de un scriitor celebru care să-i laude regimul și să i scrie discursurile; romancierul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
configurațiile occidentale și dincolo de neîmplinirile românescului... Dacă ar fi de luat o lecție de la el, la ora actuală, la nivelul filozofiei istoriei ar fi că noi trebuie să ieșim din infernul comunismului fără să intrăm în pseudo-paradisul Occidentului (super-sic !, n.n.). Utopia celei de a treia căi să recunoaștem, foarte tenace, dar rațional posibilă bate însă la ochi. Mișcarea lumii nealiniate a urmărit și ea același proiect himeric, realizabil cel mult pe mici porțiuni și numai prin compromisuri tactice tranzitorii. în cazul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
compromisuri tactice tranzitorii. în cazul specific al României, ea nu poate realiza în nici un caz o independență iluzorie, teză susținută de altfel și în multe cercuri ale puterii actuale, profund marcate de anti-capitalism și anti-occidentalism. Am arătat și anterior întreaga utopie a unui izolaționism spiritual-politic românesc, tipică gândirii lui Nae Ionescu, patronul spiritual al acestei orientări în care extrema dreaptă și stângă se întâlnesc 21. Că Noica gândea mereu în același sens este evident. Prilej de a reafirma încă o dată și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mult sau mai puțin politicianiste. El votează pentru drepturile omului, pentru democrație, pentru programe social-economice precise. El votează, pe scurt, din convingere. Idealizăm o anume situație? Se poate. Dar fără o anume doză de ideal, de adevăr pur teoretic, de utopie, dacă vreți, viața politică decade. Și România post-ceaușistă n-ar merita, n-ar trebui să decadă... 6. Don Quijote a greșit adresa Păstrez în dosarele mele (dau asigurări formale: nu fac nici o concurență neloială instituției specializate) copia xerox a unui text
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și proeuropean, cu o concepție socială și economică eliberată de orice stângisme. Nu de centru stânga, ci de centru dreapta. Sau, pur și simplu de centru. Trecerea de la iluziile intelectualiste ideologice la realități se va putea produce de abia atunci. Utopie? Vizionarism istoric pașoptist integral? Sau reverie, totuși, în sensul istoriei căreia i se opune din răsputeri și cu multă eficacitate, deocamdată s-o recunoaștem, clasa nomenclaturistă de la putere? Oricât ar minimaliza uneori politicii pe intelectuali, doar aceștia din urmă pot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
azi căpătând forme de-a dreptul incredibile, nu pot fi eradicate în plan social, dacă acest fenomen Gogu nu va dispare. Imaginea are toate șansele să rămână și să se popularizeze. Și eliminarea sa să fie, în continuare, încă o utopie a epocii... Din aceeași categorie de scriitori-ideologi politologi face parte, în sfârșit, și Varujan Vosganian. Aproape că este greu să-l imaginezi și în postură de prozator și chiar de poet, cu volume recent publicate. Stilul rece, abstract, pare să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de societate: dezvoltată, prin sedimentări organice, mult mai stabilă, cu o scară corespunzătoare de valori durabile, cu instituții serioase, concepute și finanțate în acest scop. Deocamdată, știm iarăși foarte bine, totul rămâne încă un deziderat pios, dacă nu chiar o utopie. Dar de un alt proiect cultural avem totuși nevoie. Măcar ca proiecție ideală. Nu lansăm un manifest. Consemnăm doar o situație de fapt. Efectele sale le resimțim la cea mai neînsemnată confruntare internațională. Nu mai vorbim de reprezentanții unor culturi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai competentă și exigentă. O conștiință literară pe cât posibil originală și cu puncte proprii de reper și referință. 9. O nouă istorie a ideilor Merită semnalată și încă din plin noua carte a lui Sorin Antohi Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) 1. în primul rând, pentru cum spune și, apoi, pentru ce spune: idei și analize nu mai puțin notabile. Se introduce și se cultivă cu toată claritatea, în forme declarat polemice, un nou stil în modul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
între conceptul străin și materialul corespunzător românesc. Lectură pentru specialiști, fără îndoială. Dar întreaga carte, de fapt o dublă carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românesc. Lectură pentru specialiști, fără îndoială. Dar întreaga carte, de fapt o dublă carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prea multe direcții. Evident, cele mai multe publicații nu pot fi, tocmai din această cauză, bune. Dar a te izola complet, absorbit numai în proiecte strict personale și de mare sinteză reprezintă, nu mai puțin, la noi, încă un gest de mare utopie... în orice caz, o imposibilitate culturală. Cazul Sorin Antohi pune deci din plin problema specializării, a sintezei personale și a fragmentului, a cărei apologie s-a și făcut, de altfel. Sofistic însă, după mine, fiindcă nu toți, nimeni de fapt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ici, o intervenție colo, săptămâna viitoare, și viața se scurge plăcut, public, în societate selectă, citat elogios adesea și în presă. Uneori te vezi chiar și la TV. Ceea ce, să recunoaștem, este foarte agreabil... Aflat la a doua carte despre utopie 2, ne putem întreba de ce această temă preocupă, obsedează chiar pe Sorin Antohi. Aș risca două ipoteze, fără urmă de maliție. Prima ar fi consecința directă chiar a condiției fragmentare a scrisului și activității sale. Autorul are nu mai puțin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fapt, irealizabile. Deci refuzate de istorie. Practic și iremediabil utopice. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi reține și ipoteza că doar istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie și ce este sau rămâne utopie (p. 19). Iar istoria nu ne-a fost și nu ne este favorabilă. Suntem deci condamnați la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie și ce este sau rămâne utopie (p. 19). Iar istoria nu ne-a fost și nu ne este favorabilă. Suntem deci condamnați la o eternă utopie ideologică melioristă, milenaristă sau cum vrem să-i spunem... Am recunoscut imediat un ecou (direct? indirect?) din E.M. Cioran, a cărui concepție integral negativă despre români Sorin Antohi o disecă atent, nu fără un rien de masochism intelectual (studiu scris
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Totul depinde de fapt de schimbarea regimului social și politic. într-un text recent, același E.M. Cioran crede că... Maniu nu lupta decât cu concepte pure, care nu au nici o șansă în Balcani... Nu poți să urmezi astfel de oameni, utopie încarnată în Balcani... 3. Chiar dacă democrația nu va fi niciodată perfectă în Balcani (dar unde este ea, de fapt, toute proportion gardăe?), chiar dacă democrația română, insuficient consolidată, n-a dat încă dovadă de o mare vitalitate, ea era totuși perfectibilă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]