4,511 matches
-
tocmai În numele conștiinței că n-o poate atinge nimic. „Adevărat, spune ea, mâine e o altă zi În drumul spre moarte (dar asta nu mi se poate Întâmpla mie, pentru că eu sunt eu)!” Ignorarea cu superbie a primejdiilor e doar versantul luminos al unui teren accidentat. În rarele ei momente detensionate, Sylvia Plath se amuză să relativizeze până și obsedanta mască a morții, care se colorează și ea În funcție de micile bucurii ale vieții. O propoziție aparent banală („Sucul de portocale și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
firească, în situații dificile de viață. (Vezi „Dicționar de Psihologie”, Paul Popescu Neveanu, pag. 187 și „Elemente de Psihoterapie”, Irina Holdevici, Ed. All, București). Încărcarea afectiv-negativă se întâlnește mai rar în copilărie și frecvent în viața adultă, ea fiind apanajul versantului descendent al existenței. Apare la adulți. Deseori ea nu apare pură, ci marcată de un sentiment de oboseală sau greutate fizică și psihică (dispropexie). Uneori copiii depresivi sunt considerați capricioși, dezinteresați, hipersensibili sau labili-afectiv. Din contra, posibilitățile reduse de verbalizare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ventriculului stâng, imediat sub valva aortică. Firele separate sunt trecute prin componentele fibroase ale tractului de ejecție al ventriculului stâng dinăuntru în afară și apoi prin banda de Teflon. În mod obișnuit, dilatarea inelului aortic se produce, mai ales către versantul corespunzând sinusului non-coronar. De aceea, gradul cel mai mare de reducere a diametrului anular aortic trebuie să fie realizat în această direcție. Ținta este obținerea unui inel valvular aortic având un diametru cu aproximativ 20% mai mic decât lungimea medie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
poate fi realizată în acest moment pe cale axilară dreaptă. Este de reținut că în mod special cazul în care substratul patologic este o diminuare a rezistenței de origine non-aterosclerotică a aortei și în mod particular în cazul disecției de aortă, versantul aortic al anastomozelor aortă-proteză este bine să fie întărit cu atele de Teflon. Acestea interpun peretele aortic (eventual disecat) între atelă și proteză, întărind și asigurând sutura. Suturile între protezele vasculare trebuie realizate cu fir de polipropilenă monofilament gros, 3
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
riscantă (se poate mobiliza material ateromatos sau trombi) și este bine ca această manevră să fie evitată pe cât posibil. În continuare se realizează anastomoza între proteză și aorta descendentă. Aceasta se realizează cu fir de polipropilenă monofilament 3.0, iar versantul aortic este întărit cu o atelă de Teflon. Anastomozele pot fi realizate și cu fire separate sprijinite pe petece de Teflon, dar anastomoza cu fir continuu este mai rapidă, iar dacă este realizată cu grijă este sigură. După terminarea acestei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
anastomoza proximală cu fir de polipropilenă monofilament 3.0 (sau 4.0 la pacienț cu țesuturi mai fragile, precum cei cu sindrom Marfan), sutură continuă, într-un singur strat, eventual în dublu strat, utilizând o atelă de Teflon pentru stabilizarea versantului aortic. Unii chirurgi (Crawford, Coselli) recomandă evitarea utilizării atelelor de Teflon în aceste situații. După realizarea anastomozei proximale, clampul aortic poate fi mobilizat mai jos pe aortă, imediat inferior de locul unde ne propunem realizarea anastomozei distale. Anevrismul este apoi
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
și libere, și al unor convingeri consolidate pe parcusul dezbaterii. Cu alte cuvinte, conform lui Elster (1998), democrația "deliberativă" e caracterizată de un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la Federalist Papers, la Mill și Hume, înainte de a-l aminti pe Rawls (1971) și Habermas (1996). În această lucrare nu este relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
romanescă se înscrie tot mai mult în ceea ce se numește deja "tradiția francofonă" și putem vorbi despre o formulă hibridă, care conciliază universuri simbolice distincte, aspirînd la o sinteză ce garantează bogăția interacțiunii culturilor. Astfel, stereotipurile etnice ale celor doi versanți se împle tesc pentru a contribui la edificarea unei lumi singulare, autonome, reprezentativă pentru un no man's land și o no man's langue care dobîndesc existență și își afirmă statutul diferit, dar recognoscibil. Iată, într-un rezumat în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia alunecărilor) și prin suprafețe cu alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
3 rezervații. Există, de asemenea, un număr de 22 Situri Natura 2000 (4 SPA 47.289 ha, respectiv 18 SCI 33.028,5 ha), cu suprapuneri parțiale, 32 parcuri dendrologice și 8 perimetre forestiere speciale, cu rol de consolidare a versanților și purificare a atmosferei municipiului Iași, care au fost trecute în regim de protecție prin adoptarea Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași. A. Rezervații forestiere = 765,7 ha 1. Pădurea Gheorghițoaia, comuna Sinești: 202,3 ha 2. Pădurea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrânduse aspectul peisagistic inițial. Perimetre speciale forestiere protejate (în jurul municipiului Iași) = 960,5 ha Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c) Aspecte hidrologice: rezervația este străbătută de pârâul Sacovăț, care colectează apele de pe raza rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro orientalis Carpinetum (stejăreto-șleau teizat) pe versanți. Structura și compoziția floristică: Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Asarum europaeum, Asperula odorata, Carex pilosa, Carex remota, Carex sylvatica, papucul doamnei Cypripedium calceolus, Carex strigosa, Cephalantera rubra, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Epipactis helleborine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se încadrează în Podișul Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sânt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficiala este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare Hârlău. Este situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: face parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platformă cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sunt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]