5,858 matches
-
competența sa lingvistică și presupunînd că textul este coerent, nu are dificultăți în a interpreta expresiile nominale care se referă la actorii faptului divers: "o locuitoare de 82 de ani" și "doi indivizi". Ei apar sub denumiri care aparțin unui vocabular accesibil tuturor ("individ", "locuitor") și mobilizează determinanți cu articol nehotărît ce permit introducerea unor referenți presupuși a fi necunoscuți de către destinatar. Pentru a identifica referentul lui "această octogenară" este suficient să știm că în franceză "octogenar" desemnează un individ care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o librărie nu sînt identice cu cele ale librarilor, ale criticilor literari din ziare sau cu ale teoreticienilor literari. Există denumiri care nu aparțin lexicului curent, ci sînt specifice unor anumite meserii: ziariștii din presa scrisă, de exemplu, utilizează un vocabular specific, predat în școlile de specialitate: "prima pagină", "șapou" etc. Asemenea categorii sînt adaptate nevoilor vieții cotidiene și analiza discursului nu le poate ignora. Dar nu se poate mulțumi doar cu ele pentru definirea unor criterii riguroase. Putem, însă, accepta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Appareils idéologiques d'État"] Interpretarea ghilimelelor care delimitează grupul "în serviciul claselor dominante" nu este prea dificilă pentru cititorul din 1970, care are mari șanse să recunoască aici o expresie marxistă stereotipă; interpretarea nu mai este atît de ușoară astăzi, vocabularul marxist fiind mult mai puțin difuzat. Cît despre ghilimelele utilizate pentru "teorie" și "funcție", ele sînt destul de dificil de interpretat pentru cineva care nu cunoaște bine gîndirea lui Althusser. Putem spune chiar că, în acest tip de discurs, a-ți
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru persoanele care nu pot vorbi sau nu pot folosi limbajul semnelor în mod fluent și de aceea toate eforturile vor fi orientate spre îmbunătățirea literară. Copiii și indivizii care au probleme de achiziție verbală trebuie să-și consolideze un vocabular, cât mai mare posibil, bazat pe imagini și simboluri. Pentru cei care manifestă tulburări ale funcționalității membrului superior, se face o evaluare în acest sens și se vor prescrie orteze sau exerciții zilnice. Indiferent de strategiile reprezentative folosite, toți utilizatorii
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
majoritatea au trecut de la învățământul special la cel de masă fără nici un ajutor, ca urmare a acestei nintervenții. 4.14. Logopedia Indivizii cu autism întâmpină tulburări de vorbire și limbaj. Acestea pot fi reprezentate de: incapacitatea de a comunica, un vocabular limitat în mod semnificativ, ecolalie, tendința de a repeta și eco-verbalizare (rostirea a ceea ce spun alții fără a înțelege sensul). Logopezii care lucrează cu autiștii non-verbali folosesc permanent alternative de înlocuire a limbajului verbal ca: scrierea, dactilografierea sau cartonașe ce
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
săptămână datorită unor programe aglomerate. 4.15. Programe computerizate Există o multitudine de programe educaționale computerizate și pentru copii autiști. Sistemul lingvistic Laureat furnizează o serie de soft-uri ce au ca obiect de studiu: îmbunătățirea procesului cauză-efect, turn-taking, a vocabularului inițial și a conceptelor cognitive, a proceselor auditorii și de citire (www.llsys.com). Poate fi folosit de asemenea în evaluarea nivelului lingvistic funcțional al copiilor sau adulților cu tulburări de vorbire, de dezvoltare și chiar în cazul afaziei, a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
pozitive cu terapeutul în cadrul intervenție. Arta și muzica au un efect particular și benefic în stimularea senzorială, determinând percepția tactilă, vizuală, auditivă. Terapia prin muzică este favorabilă în dezvoltarea vorbirii și înțelegerii limbajului. Cântecele pot fi folosite pentru a îmbogăți vocabularul și a crește abilitatea de a lega cuvintele între ele. Intervenția prin artă facilitează exprimarea non-verbală și simbolistică. În terapia cu animale pot fi incluse călăria și jocul cu delfini. Călăria are atât efecte fizice, cât și emoționale, îmbunătățind coordonarea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și manageri ale propriilor programe, utilizând casa ca cel mai adecvat mediu de creștere în cadrul căruia să-și ajute copiii. Înainte ca aceștia să fie luați în evidență există o serie de aspecte simptomatologice de care se ține seama: 1. vocabularul limitat sau nonverbal; 2. afișarea comportamentelor repetitive și ritualiste, de auto-stimulare (țipă, plânge, se lovește, arunca obiecte, etc.); 3. imposibilitatea folosirii limbajului în situații speciale, chiar dacă copilul are capacitatea de procesare a vocabularului sau vorbește în propoziții; 4. incapacitatea sau
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
simptomatologice de care se ține seama: 1. vocabularul limitat sau nonverbal; 2. afișarea comportamentelor repetitive și ritualiste, de auto-stimulare (țipă, plânge, se lovește, arunca obiecte, etc.); 3. imposibilitatea folosirii limbajului în situații speciale, chiar dacă copilul are capacitatea de procesare a vocabularului sau vorbește în propoziții; 4. incapacitatea sau indiferența participării la activitățile de zi cu zi (spălatul pe dinți, folosirea toaletei, igiena personală, gătirea mâncării proprii, îmbrăcarea etc.). Autorii sugerează că respectul și grija profundă față de copii ar fi cel mai
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
pozitiv este: - să fie prietenos, indiferent de starea afectivă a elevilor - să-i asculte pe elevi cu multă răbdare în problemele ce-i frământă - să nu-i contrazică, să nu adopte o atitudine de opoziție - să folosească în discuții un vocabular adecvat înțelegerii elevului - să-i furnizeze informații pe măsura caracteristicilor sale pentru prevenirea actelor de indisciplină, pentru alegerea unui model comportamental - să-l îndrume și să-l ajute să alcătuiască un plan de acțiune - să stabilesc concluziile discuției și să
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la vârsta de 3 ani și 9 luni la examenul complex al limbajului, posibilități comunicative verbale insuficiente pentru integrarea contextuală în mediul normal de vorbitori. Fonetism extrem de redus, vocabularul activ fiind apreciat la 8-10 cuvinte. La examenul psihologic prezintă dezvoltare în limite normale, rezultatele la probele BoreliOlléron fiind net superioare celor verbale. Copilul a dat dovadă de o mare abilitate manuală în activitățile practice - desen, modelaj - de care este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și dacă există legate de aceasta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
preverbială sărăcită de elemente consonantice explosive. Primele cuvinte cu sens apar în jurul vârstei de 15 luni, iar primele holofraze în jur de 2 ani. Dezvoltarea limbajului rostic se face neconcordant cu vârsta. De la 4 ani - 4 ani și 6 luni, vocabularul este în creștere și învelișul acestuia în plină restructurare. La 4 ani vorbirea este profund rhinolalică cu dislalie poliformă, fonație de tip C (compensații faringo-laringiene, suflu răgușit cu mare deperdiție nasală). La vârsta de 5 ani, se aplică probele de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
5. Examenul complex al limbajului Dezvoltarea activității preverbale și verbale până la 2 ani se realizează deficitar și cu o întârziere de circa 1 an față de indicii normali. Primul cuvânt cu sens - la 15 luni. Holofrazele în jurul vârstei de 2 ani. Vocabular de 4-5 cuvinte până la 2 ani și 6 luni - marcând spre vârsta de 4 ani-4 ani și 6 luni - o dislalie polimorfă universală, cu rhinolalie apperta, cu aspect de neinteligibilitate la nivelul comunicării. Dezvoltarea limbajului rostic: vocabular, organizare sintactică, povestire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 2 ani. Vocabular de 4-5 cuvinte până la 2 ani și 6 luni - marcând spre vârsta de 4 ani-4 ani și 6 luni - o dislalie polimorfă universală, cu rhinolalie apperta, cu aspect de neinteligibilitate la nivelul comunicării. Dezvoltarea limbajului rostic: vocabular, organizare sintactică, povestire, rămân permanent sub vârstă. Probele Borel-Maisonny indică o dezvoltare lingvistică întârziată cu 2 ani, recuperare ce are loc în cadrul terapiei logopedice intensive până la vârsta de 7 ani și 4 luni când fetița poate fi școlarizată în clasa
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
precum și a relației care există între dezvoltarea fono-articulatorie și celelalte aspecte ale psihicului și limbajului. 4.1.1. Stadiul achiziției limbajului la copil (J. Piaget). Studiul dezvoltării limbajului la copil a început prin observații accidentale, consacrate perioadei prelingvistice și achiziției vocabularului, pe care le găsim raportate în literatura biografică. Feldsman, Sikorsky, Lindner, Tracy, Doran, citați de Mac Carty, publică studii cu privire la limbajul copilului până la 2 ani. Bateman, în 1917, rezumă toate lucrările publicate până atunci asupra apariției primului cuvânt, iar Grégoire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ce vor fi amplu discutate în urma experimentelor efectuate. Așadar, este clar că dezvoltarea tuturor acestor tipuri de conduită descrise pe scurt constituie un ansamblu de condiții necesare învățării limbajului și că este dificil a evalua diversele aspecte disociate în pronunție, vocabular și gramatică, disociere posibilă în scop didactic și științific. Cu toate că studiul achiziției limbajului a făcut progrese în timpul ultimelor decenii (a se vedea de exemplu cercetările echipei Brown (37); Bastoul (11); Saxman J., Bless D. (163); studiile lui Mc Neill și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau „a-a”; cuvântul „apă” este pronunțat „aha”, „ana”, „aca” sau „a-a”. Urmează apoi o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea consoanelor oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Afectarea în mai mică măsură a vocalelor, conferă vorbirii rhinolalice un cuantum de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și în vorbirea normală procentul mare al sunetelor vocale dă o sonoritate bună limbii române, dar dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și în vorbirea normală procentul mare al sunetelor vocale dă o sonoritate bună limbii române, dar dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după M. E. Smith (1926)4. Deoarece a avut aspectul unui sondaj și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după M. E. Smith (1926)4. Deoarece a avut aspectul unui sondaj și nu al unei cercetări de profunzime, datele consemnate în fișele logopedice ne-au permis evaluarea vocabularului până la vârsta de 3 ani (tabel 7). Reiese
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după M. E. Smith (1926)4. Deoarece a avut aspectul unui sondaj și nu al unei cercetări de profunzime, datele consemnate în fișele logopedice ne-au permis evaluarea vocabularului până la vârsta de 3 ani (tabel 7). Reiese pentru copilul rhinolalic un câștig de cuvinte cu mult sub cifrele înregistrate de copiii normali. Tabelul lui Smith (1926) arată că vocabularul crește lent la început apoi, brusc înregistrează o dezvoltare rapidă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
profunzime, datele consemnate în fișele logopedice ne-au permis evaluarea vocabularului până la vârsta de 3 ani (tabel 7). Reiese pentru copilul rhinolalic un câștig de cuvinte cu mult sub cifrele înregistrate de copiii normali. Tabelul lui Smith (1926) arată că vocabularul crește lent la început apoi, brusc înregistrează o dezvoltare rapidă, ceea ce la copilul rhinolalic nu se realizează decât în cadrul terapiei complexe. Mac Carty sintetizând studiile lui Jersild Ritzman și Fischer - consideră creșterea bruscă a întinderii vocabularului ca o dovadă evidentă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Smith (1926) arată că vocabularul crește lent la început apoi, brusc înregistrează o dezvoltare rapidă, ceea ce la copilul rhinolalic nu se realizează decât în cadrul terapiei complexe. Mac Carty sintetizând studiile lui Jersild Ritzman și Fischer - consideră creșterea bruscă a întinderii vocabularului ca o dovadă evidentă a rapidității dezvoltării limbajului în primii ani ai copilăriei (43; p.814), ceea ce ne determină să dăm o importanță deosebită activității de reeducare a vorbirii în această etapă, cu accent pe formarea și îmbunătățirea vocabularului. 4
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]