37,159 matches
-
copii sunt călcați în picioare în fiecare an de elefanți pe acest drum. Și tot atâția, răpiți de oameni înarmați și vânduți în Sudanul vecin. Regizorul filmului i-a întâlnit prima oară pe când filma girafe și a rămas uluit de voința acestor copii de a învăța în loc să ia arma în mână cum le pretindeau părinții. În Anzii Cordilieri, un băiat de aceeași vârstă face drumul către școală călare, cu surioara lui mai mică în spate, printre roci abrupte și alunecoase, pe
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
adică să ne păstrăm limba română, În familie și În scrieri și să păstrăm pentru noi, copiii și nepoții noștri - născuți departe de țară - tot ceea ce Înseamnă tradiție națională. Locul nașterii și părinții sunt niște repere care nu depind de voința noastră, dar care ne impregnează ființa pentru vecie, cu o vibrație anume, a zonei unde am apărut pe lume și a limbii vorbite În copilărie. Această vibrație specifică reprezintă de fapt suportul științific al cuvântului DOR. Mâncarea de la mama de
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
exclus de peste tot; emigrarea era de fapt singura mea șansă. Cu toate astea, simțeam că mi se taie rădăcinile, că eram despărțit de toate și de tot ce-mi era drag și cunoscut. Mi-am părăsit țara silit și împotriva voinței mele. Revederea cu mama era singura consolare a acestei emigrări. Totodată, eram apăsat și de "delictul" de a-mi fi trădat țara și de imposibilitatea de a mai reveni. Tata, în schimb, era în al șaptelea cer. La graniță, am
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
asupra avatarurilor omului și a naturii lui care se răzvrătește împotriva încercării de a fi redus la starea de robot, de marionetă fără reacții. Nesupușii din literatura lui Kesey erau duși în "prăvălia de șocuri" spre a li se ucide voința, erau "scurtcircuitați" sau reduși, pentru totdeauna, la starea de "legumă", prin lobotomie, precum Murphy, pedepsit pentru că era un "agitator", un "mugure al răzvrătirii", voind "să tragă oamenii afară din ceață." Resemnarea unui pacient inteligent, precum Harding, convins că avea nevoie
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
unui pacient inteligent, precum Harding, convins că avea nevoie de un "lup viguros" ca Sora șefă, îl îngrijorase și mai mult pe McMurphy. Își făcuse loc aici, ca și în finalul prozei lui Voiculescu, teoria dezvoltată de Dostoievski, a abandonării voinței din nevoia oamenilor de a se supune Marelui Inchizitor. Deși nu destina publicării imediate Lobocoagularea prefrontală, corect citită de Șerban Cioculescu drept "poveste de anticipație științifică" (dar cu ce sens?), Voiculescu o pune sub un motto cu valoare de trimitere
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
o etică eteronomă. Demnitatea individului uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în Întemeierea metafizicii moravurilor: ,,voința își este ei însăși lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în Întemeierea metafizicii moravurilor: ,,voința își este ei însăși lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric și de opoziția
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
asemenea definiție reia aproape textual definiția pe care Kant o dădea autonomiei voinței în Întemeierea metafizicii moravurilor: ,,voința își este ei însăși lege". Și nu este vorba de o determinare oarecare, ci de principiul însuși al moralei (Kant numea autonomia voinței ,,principiul suprem al moralității"). Ceea ce este specific lui Petru Creția, determinat de momentul istoric și de opoziția autorului Eseurilor morale față de colectivismul regimurilor totalitare este accentul pus pe ,,prerogativele suverane ale individualității" față de care orice ,,tribalism", orice ,,consimțire la valorile
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
om ceea ce e antrenamentul pentru sportiv: nu scop, ci mijloc. Începe prin a fi o curățire generală a trupsufletului (a se citi chiar așa, într-un cuvânt, ca și mai științificul spațiutimp) și sfârșește cu autocontrolul deplin oferit de școlirea voinței. E o mică jertfă care aduce imense beneficii, mai ales dacă o și dedici cuiva, așa cum vreau eu s-o închin însănătoșirii grabnice a lui Radu, ieșirii lui de sub jugularea asta atroce a torticolisului, păcătoasă boală insidioasă despre care știam
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
am pășit în mileniul III și nu îmi pare greu. Curiozitatea de a percepe tot ce se întîmplă la ora asta în lume și chiar de a absorbi, cu interes, evenimentele, care mă așteaptă încă în viitor, pune aripi noi voinței, de a nu mă lăsa copleșită de forța cu care viața mă îndeamnă să mă consider în putere, de a sorbi tot ceea ce îmi rezervă viitorul, a cărui dimensiune s-a micșorat. De aceea îmi vine să consemnez, ca pe
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
derealizării. Răul necesar al spiritului tolstoian se materializează în capacitatea de a adera, simultan, la mai multe convingeri contrarii". Nu întâmplător comentariul jurnalului lui Musil se intitulează Senzații de hârtie. Aici trăirea se învecinează până la contopire cu livrescul, notațiile traduc "voința, obligatoria dorință de a-și face din limbaj un instrument". Nu de puține ori, jurnalul lui Musil are aspectul unor colaje ce transcriu derizoriul cotidianului, devenind astfel un instrument gnoseologic, e drept, un instrument imperfect, la rândul lui derizoriu, lipsit
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
Musil are aspectul unor colaje ce transcriu derizoriul cotidianului, devenind astfel un instrument gnoseologic, e drept, un instrument imperfect, la rândul lui derizoriu, lipsit de prestigiu. Se observă, de asemenea, tonalitatea neutră din punct de vedere afectiv a scriiturii, o voință a imparțialității și a totalei obiectivări a eului așezat dinaintea oglinzii expresive: "Dar, cel mai adesea, jurnalul nu trădează nici o stare sufletească. Simplă mașină de transcris, el e martorul obiectiv, influențat numai de probele irefulabile, trecute prin filtrul neliniștei conștiinței
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
pare să-l scoți pe Alecsandri din sistemul de coordonate al timpului său - cu cât și le asumă voluntar. Reformele ortografice succesive prin care poezia sa a fost de fiecare dată "modernizată" au fost tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
vedea și din exemplele de mai sus, căderea unei vocale dar menținerea, totuși, a pauzei între cuvinte, adică formele disjuncte se păsterază chiar dacă ritmul sau situația gramaticală cere eliziunea. Această pauză specială nu are reguli ci se face strict după voința autorului, după ce anume vrea el să comunice. Este prepoderent o notație paragramaticală - și nu credem că ține de scrisul propriu-zis ci mai degrabă de scrierea expresivă a poeziei. În cazul special al lui Eminescu, pauzele pentru apostrof nu sunt vizibile
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
că dinamica scenariului pușcă numai bine cu modul de filmare: cadrele fixe scurte, camera mereu în mișcare și cel mai adesea pe umăr. Acum să vă povestesc și de DaKINO, la care am tras chiulul din greu dar independent de voința mea, ajungând doar la ultimele proiecții de la festivitatea de închidere. Iar mă vaiet că filmul Before dawn a colectat ceva distincții, prea puțin meritate pre gustul meu. Nu același lucru se poate spune despre Dezbrăcând-o pe mama, care își
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
rezistență a realismului clasic. E vorba de un realism fundamentat pe cel puțin trei credințe comune: 1) preferința pentru narațiunea lineară, derivată din concepția clasică asupra timpului obiectiv, ireversibil și fără subiectivitate psihologică; 2) construirea personajului pe axul esențial al voinței și integrarea unui caracter într-un context funciarmente social; 3) fundamentarea unei viziuni epice omnisciente, demiurgice, bazate pe obiectivitatea reflectării. Pentru fiecare dintre prozatorii realiști, la modul clasic, din secolul XX, opțiunea pentru un astfel de program își are o
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
Uniunea Scriitorilor, dar interzis de autoritățile comuniste, un an mai târziu. Și pe bună dreptate, cenzorii vremii nu s-au înșelat. Romanul lui Augustin Buzura conținea o radiografie drastică a degradării și înjosirii individului în lumea comunistă. Moartea psihică, anihilarea voinței, disoluția intelectuală, omogenizarea socială în primitivism erau, în Absenții, rezultatele opresiunii ideologice și ale terorii sistemului. Interzicerea cărții nu l-a demoralizat însă pe Augustin Buzura, următorul lui roman, Fețele tăcerii, având aspectul unui manifest insurgent îndreptat împotriva tăcerii axfisiante
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Atunci am descoperit, de fapt, că eu am vrut ceva și soarta a vrut altceva. Și din această confruntare între mine și soartă, sau împrejurări, sau cum vreți să le spuneți, a câștigat întotdeauna soarta. Am ajuns la medicină prin voința mamei. Eu am dorit să fac sculptură, visul meu era sculptura... M.I.: Și la literatură, tot prin voia soartei? A.B.: Da, tot prin voia soartei. Visam să fac sculptură, dar întâmplarea a făcut să se desființeze Școala de Arte
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Da, tot prin voia soartei. Visam să fac sculptură, dar întâmplarea a făcut să se desființeze Școala de Arte Plastice din Baia Mare, drept pentru care a trebuit să aleg alt drum. Mama l-a decis. Era o ființă nemaipomenită, o voință incredibilă... Datorită ei sunt aproape tot ce sunt azi. Ea a decis: medicină! Eu am zis ,filosofie", am și dat admiterea la București, la Filosofie, dar mama mi-a suspendat veniturile. Ea, o biată țărancă din Maramureș, a venit în
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
după absolvirea Facultății de Medicină din Cluj Augustin Buzura nu a devenit medic practician... A.B. : N-am devenit tot dintr-o întâmplare. Trebuie să spun că am scris literatură din nevoia de a scăpa de această obsesie, nu din voința de a continua să scriu. Eram într-o grupă strălucită, nu puteam coborî ștacheta. Prin urmare mi-am propus să termin cu literatura, să mă țin numai de medicină. N-am putut. După ce am absolvit facultatea, visul meu a fost
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Ion Simuț Aniversările clasicilor par să fi ieșit din datoria actualității literare. Nu mai creează un eveniment cultural, cât de mic, de publicistică literară. Pentru asta ar fi nevoie de o minimă voință de respect al marii tradiții. Nu aș zice că ea nu există, dar ea se manifestă local și formal - pe meleagurile de origine ale clasicului aniversat. E treaba istoriei literare vigilente și pioase să atragă atenția și să acopere o
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
silently block and censures the freedom of speech. Keywords: power, control, ideology, totalitarianism, freedom of speech, art, New Mân, mass-media scandals Introducere Devalorizarea valorilor supreme, despre care a vorbit Nietzsche, descrie procesul de reducere a valorilor la dimensiunea instinctelor, afectelor, voinței și dorințelor noastre, precum și la nivelul promisiunilor și speranțelor pe care oamenii și le fac lor înșiși și unii altora. Cu alte cuvinte, nu există valori supreme pentru că nu există nicio autoritate supraumana, ne-umană sau superioară omului la care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în sensul care se va dezvolta pe linia Sheller-Dilthey-Mannheim, ci în cel al spiritualismului, care susținea că realizează cercetarea societății doar analizând modul în care aceasta este concepută de către noi. În opinia sa, faptele sociale nu sunt un produs al voințelor noastre, ci "ele o determina dinafară; ele sunt ca niște forme în care suntem obligați să încadram acțiunile noastre. Foarte frecvent, nu ne putem sustrage deloc acestei necesități."4 De aceea, spune Durckheim, "când sociologul vrea să exploreze o ordine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
situația ei astăzi este una foarte complicată - în trezorerie nu sunt bani decât pentru a plăti salariile și pensiile, așa mizere cum sunt. Un respiro ar permite, cel putin, să se reia dialogul cu FMI-ul și, dacă există suficientă voința politică, am putea restabili dialogul politic și cu UE, pentru că pe langă sprijinul financiar de la București să obținem și sprijinul Comisiei Europene, ceea ce ar scoate țară din această situație catastrofală. Iată cum ar putea cei care au format majoritatea să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să relanseze procesul de reformare, să putem vorbi de o stabilitate constructivă și nu de una care să se asemene cu stagnarea. Atunci, cetățenii din Republică Moldova ar putea beneficia de anumite schimbări spre bine. Dar dacă nu există această voința, unica soluție, în cel mult jumătate de an, este de a se organiza alegerile anticipate. Partidul Comunist trebuia să dispară demult S-a constatat faptul că Uniunea Europeană s-a bucurat de cea mai mare încredere în rândul populației din Republică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]