4,976 matches
-
Leagă câinii de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru Stăncescu a publicat snoava Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos. Ajunsă la marginea unui sat, „oastea evreiască” a cerut primarului „să le dea vreo câțiva dorobanți, ca să-i apere de câini, până vor trece dincolo de sat”. La refuzul primarului, soldații evrei au luat hotărârea eroică de a traversa satul În vârful picioarelor, ca să nu Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor din România În date, volum Îngrijit de Hary Kuller, vol. I și II, Editura Hasefer, București, 2000. 613. John Felstiner, „«All Poets are Yids». The Voice of the «Other» in Paul Celan”, În 540, pp. 244-256. 614. În 1867, vreo 15 evrei săraci (bărbați și femei) au fost arestați la Iași sub acuzația de vagabondaj. După ce au fost transportați la Galați sub escortă, soldații români i-au aruncat În apele Dunării din ordinul superiorilor. Un evreu s-a Înecat, altul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1535, umanistul și episcopul polonez Ioannes Dantiscus (Jan Dantyszek) a compus un Poem despre evrei (Carmen de Iudaeis), o satiră care nu conține nimic altceva decât o sută de vicii ale evreilor, enumerate fără nici un comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
H.Făgădău vicepreședinte, Aizic Aron de la conducerea spitalului și alții care spuneau că președintele comunității Hoișie Moscovici s-a retras din această demnitate pe timpul guvernării Goga, lăsând conducerea avocatului Mureș, fără ca, președintele Hoișie Moscovici să aibă dreptul de a lua vreo asemenea hotărâre fără plenul membrilor comunității. La venirea actualului guvern, Hoișie Moscovici a revenit din nou ca președinte. Pe 4 martie 1938, I.Marcovici Mureș s-a dus la Prefectură declarând că membri comitetului comunității s-ar fi dizolvat în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pierd contactul cu viața literară. La aceasta se adaugă micile mizerii de pe aici care devin din ce în ce mai greu de suportat. Programul pentru zilele ce urmează: Pe 26 iulie vom fi la Eforie Sud, unde stăm pînă pe 6 august. După aceea vreo cinci zile la Soveja, vreo cinci la Viișoara și, pe 17 august, plecăm spre Iași. Poate ne-am putea vedea atunci, dacă sunteți în Bacău. (Peste vreo trei zile, plec la Soveja ca s-o iau pe Lăcrămioara și, poate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
respectivei lucrări, privindu-i pe cei doi. S-ar putea însă ca după 1 ian[uarie] să trebuiască să-i publicați mai ales pe aceia din redacție care au rămas fără salar (se pare că vor fi reduceri de personal: vreo 20 în toată țara), de aceea n-am să vă trimit nimic decît la cerere pentru că n-aș vrea să ocup spațiul ce li se cuvine acestora. Aici, la Timișoara, toate-s ca pînă acum. Corectasem, săptămîna trecută, cinci poeme
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
deoarece, fratele său mai mare, Dumitru, (născut la 23 octombrie 1924) fusese condamnat În 20 aprilie 1961 la 8 ani de Închisoare pentru ceea ce comuniștii numeau „uneltire asupra ordinei de stat” ce, de fapt, nu era nicio uneltire ci doar vreo vorbă-două spuse la necaz. La vremea arestării, Dumitru era căsătorit și avea doi copii lucru care În ochii călăilor Securității dar și ai celor din Procuratură sau din completele de judecată valora mai puțin decât o ceapă degerată. De precizat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spirit câștigător. Ajunsă în Ecuador, protagonista aventurii se hotărăște să facă voluntariat, pentru a putea intra în atmosfera unei familii din partea locului. După testarea ofertelor se hotărăște să meargă, pentru două săptămâni, la o familie din comuna Chiguilpe, „situată la vreo 15 Km de orașul Santo Domingo, undeva între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii aparțin tribului Tsachilla, oameni roșii (Colorado) numiți astfel deoarece își bărbieresc capul pe părți, apoi adună părul rămas ca într-un fel de coif și îl
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și acela pe punct de dispariție. Pe principiul că doar n-o să meargă vertical în jos, luăm decizia unanimă de a-i tăia calea și începem cu toții să săpăm în direcția dedusă după poziția cozii. Facem o groapă imensă la vreo 30 cm de punctul de intrare, apucăm să-i vedem trupul mișcându se rapid în altă direcție, mai săpăm o groapă mai încolo, apoi încă una, încă una și tot așa... Remarc în treacăt că armadillo este complet silențios, un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
coboare. Acum înțeleg. Remolino Grande este compus din case presărate de-a lungul râului, complet izolate și fără nicio altă posibilitate de a face o vizită la vecin decât cu barca pe râu. Ajungem într-un punct unde se văd vreo zece case la un loc și mi se spune că am ajuns în centru, unde este școala și trăiesc cam 15 familii. Continuăm pe râu, doar eu și încă două persoane rămase în canoe, apoi după încă un cot al
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bine aștept să ajung în Quito pentru a face următoarea baie decât să ies din apă cu trei urechi. Între timp, Carola are succes la pescuit: în farfuriuța pe care am adus-o cu noi se zbat patru peștișori de vreo 5-6 cm lungime. Operațiunea este declarată încheiată și revenim în casă cu trofeele, gata să le gătim. Masa constă în orez fiert acompaniat de peștișorii prăjiți până la a deveni crocanți și de o culoare maro închis. De băut, suc de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cuțite și prosoape. A doua zi către prânz pornim în două canoe către casa Mariei, înarmați cu tot echipamentul selectat cu o seară înainte. După vreo jumătate de oră de vâslit în susul râului ajungem lângă un mal unde sunt amarate vreo zece canoe și vedem o coloană de fum ridicându-se de pe mal. Sărim pe rând în noroiul de pe mal, luăm tot bagajul și urcăm panta pentru a ajunge lângă sursa fumului. Odată ce ajungem pe creastă, studiez scena din priviri: un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
începuturi, până la experiența acumulată. Niciunul nu vorbește engleză și, în mod evident, mulți dintre ei nu sunt relaxați vorbind unei mulțimi de gringos curioși. Translatorul traduce prezentările în engleză rotunjind pentru urechi vestice multe dintre exprimările directe ale șamanilor. Sunt vreo opt bărbați și o singură femeie, îmbrăcată în haine tradiționale tribului Shipibo. Numele femeii este Eliza (din nou!), este o Shipibo din zona Pucallpa, situată cam la o oră de zbor în sudul Iquitosului, întinsă de-a lungul râului Ucayali
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
țipe netulburat și mă întind într-un hamac la umbră să-mi continui reflecțiile. Un pic mai încolo, la o masă de lemn, văd un blond slab, concentrat în fața unui laptop. Intrăm în vorbă, ne prezentam blondul este german, are vreo patruzeci și ceva de ani și se prezintă drept Udita. „Este numele meu spiritual” adaugă, explicativ. „Înseamnă ascensionat sau treaz în limba sanscrita”. Udita trăiește în ashra mul lui Osho din India și a locuit acolo în ultimii douăzeci de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să comand în locul lui ceva mai rapid și mai sîngeros. Mare greșeală. Acum îl voiam înapoi. îl voiam așa cum nu mai voisem niciodată nimic. Le voiam pe toate. în momentul acela existau cu totul vreo 17 filme (și nu spun vreo 17 pentru că am uitat numărul exact, ci pentru că nu știu dacă să mă limitez sau nu la seria oficială căci există, da, și James Bond-uri neoficiale ; vă avertizez, nu vă puneți cu mine). în Romînia, la începutul anilor 90
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să semene teroare în inimile cele mai tari. Da, acea legendară pepinieră de mafioți și violatori ! Păi, de-aia e Petre atît de rău. Ca și altor capi ai lumii interlope, lui Petre îi place să țină pe lîngă el vreo două-trei violoniste. (Pița și Radu F. sînt primii romîni care s-au încumetat să denunțe conexiunea arhicunoscută, dar mereu trecută sub tăcere, dintre cele două medii.) De una dintre ele, Andreea (Alexandra Dinu), el este chiar îndrăgostit ; mai precis, e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acesta, mintea ei drăcească mai avea și alte gânduri legate de alte rude apropiate și pe care nu putea să-i sufere, dar care vor fi dezvăluite la timpul lor. Capitolul V Semnele lui Anticrist După ce au străbătut în trap vreo cîțiva kilometri, caii mergeau acum cu pasul domol. Costache era frânt de oboseală, plecase din Pungești după răsăritul lunii cu gândul să fie de dimineață în Vaslui, ca să încarce marfă pentru Kisel, Haim și Zisu Fălticineanu și să se întoarcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
orătănii de găini; − Da’ de ce spui că-s orătănii, că văd că-s frumoase și grase, spuse Tinca trăgând cu ochii spre Toader Axinte, bărbatu-său, care stătea lângă o căruță, unde era culcată o scroafă, din țâțele căreia sugeau vreo 11 purceluși, frumușei și buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să cadă cloște și să scoată pui. știu numai să se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în vechile clădiri. M. M.: Da, clădire veche. Inițial, doctor acolo era unul Diță. Mergeam cu el la tragere. Noi, tanchiștii, ca și artileria, trebuia să mergem la tragere, cum plecați și voi la Capul Midia. S. B.: Noi stăteam vreo trei săptămâni. M. M.: Noi mergeam în poligoane la Babadag la aplicații. Și doctorul ăsta, pentru orice boală le dădea câte o aspirină. După el a venit un doctor teribil și ăsta e un moment important: locotenentul-major Toma Augustin. Tatăl
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
serviciu la Regiment, nu mai țin minte cum se numea, unul cu ochi mari, albaștri, și i-a zis: "Băi, tu știi că ofițerul acesta era să moară din cauza ta? Ăsta are copil acasă". I-a mai tras și el vreo două bucăți și și-a stins țigara de obrazul ăluia. M. M.: Ei, mai erau și prostii din astea. S. B.: Erau și abuzuri. Treci și dă-i!", m-au îndemnat. Eu n-am vrut să dau, am stat deoparte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dau, am stat deoparte și asistam cu intermitență la ceea ce se întâmpla în celulă. Nu puteam suporta. Am încercat să le spun să-l lase în pace, dar au sărit cu gura pe mine, că îi iau partea etc. Erau vreo doi camarazi, atâta sete de bătaie aveau! Era unul din Constanța și unul din Mediaș. Ieșeau de acolo transpirați de efort, făceau cu rândul. M. M.: Dar nu vă dați seama că-și făceau rău lor? S. B.: Știți ce
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mergeau tiptil prin spatele formației și se mai așezau o dată la numărat. Săracul Müller era și mic de statură și nu vedea ce se întâmplă în spatele formației. Așa că, din 38 de militari câți avea în formație, lui îi ieșeau prezenți vreo 45. M. M.: Vai, săracul! S. B.: Dumneavoastră aveați patru cicluri pe an la Regiment, nu? Noi aveam două. M. M.: Nu, două cicluri aveam. Dar apăreau patru din cauza DLEN-ului. La noi DLEN-ul se schimba din două în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la două luni și ceva. M. M.: Se dădeau, se făceau antrenamente pe subunități, pe unitate. S. B.: Nu mai spun de o alarmă pe care am avut-o la Capul Midia, în aplicație. Erau alte condiții, era altceva. Dar, vreo patru alarme le-am avut în unitatea din București și am ieșit bine. Eu aveam și magazie în grijă, trebuia să mă duc până în poziții 14, să aduc lăzile cu echipamente, să le aliniez pe platou etc. Ne-am încadrat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aminte că pe 22 decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din unitate, după ce a început zarva, urale și țipete de la uzine. M. M.: Erau Republica, Antilopa... platformă industrială enormă pe șoseaua Cățelu. S. B.: Eu am prins în acea zi vreo 2 ore la Vigilența 22, drept la stația de autobuz, și se auzeau strigăte de dincolo de Lebăda. O altă notă interesantă, de pe 22 decembrie, de la ora 10.40, este aceasta că "toate unitățile parlamentează cu demonstranții că se întorc în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ne-a spus că este din Beirut), înarmați, pe care i-am predat la Marele Stat Major. Unul era student, am găsit asupra lui un pistol mitralieră de calibrul 5.62 seria UF 060866, cu cadența de ambreiaj, lung de vreo 40 cm, portabil pe sub haine: arma părea făcută dintr-un plastic foarte dur, cu excepția țevii și a mecanismului de dare a focului"29. M. M.: Dar el ce era, militar? S. B.: Așa reiese. E o declarație din presă. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]