44,063 matches
-
Crema netezește tenul part. netezit, -ă nom. netezirea, netezitul A SE NEUTRALIZA Virusul gripei aviare se neutralizează în prezența anticorpilor umani tranz.: Anticorpii umani neutralizează virusul gripei aviare part. neutralizat, -ă nom. neutralizarea, neutralizatul A SE OBSCURIZA Pe măsură ce trece timpul, discursul anticomunist se obscurizează tranz.: Politicienii își obscurizează discursul anticomunist part. obscurizat, -ă nom. obscurizarea A SE OBTURA Furtunul se obturează din cauza unei pietre tranz.: O piatră obturează furtunul part. obturat, -ă nom. obturarea, obturatul A SE OFILI Florile se ofilesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
netezitul A SE NEUTRALIZA Virusul gripei aviare se neutralizează în prezența anticorpilor umani tranz.: Anticorpii umani neutralizează virusul gripei aviare part. neutralizat, -ă nom. neutralizarea, neutralizatul A SE OBSCURIZA Pe măsură ce trece timpul, discursul anticomunist se obscurizează tranz.: Politicienii își obscurizează discursul anticomunist part. obscurizat, -ă nom. obscurizarea A SE OBTURA Furtunul se obturează din cauza unei pietre tranz.: O piatră obturează furtunul part. obturat, -ă nom. obturarea, obturatul A SE OFILI Florile se ofilesc din cauza căldurii tranz.: Căldura ofilește florile part. ofilit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLI Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, "Inalienabilitate și topicalitate în limba română", în Gramatică, pragmasemantică și discurs, București, Editura Litera, p. 72−89. Manzini, M. Rita, Leonardo M. Savoia, 2007, A Unification of Morphology and Syntax. Inverstigations into Romance and Albanian Dialects, Londra, New York, Routledge. Marantz, Alec, 2005, "Rederived Generalizations", ms. Martinet, André, 1968, La linguistique synchronique
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
muzică (sărbători, banchete, ritualuri funebre ...) i-a determinat pe părinții bisericii să aprofundeze și să găsească fundamente raționale și spirituale pentru a justifica uzul ei, ceea ce a dus la o vigilență uneori moderată, alteori polemică. Preocuparea celebrativă și etică orientează discursul patristic, în general, spre versantul practic al muzicii, adică spre acel usus, care, între docți, nu era atât de apreciat, pentru aceștia muzica adevărată fiind scientia sau „speculație” filozofico-matematică. Sfinții părinții nu accentuează prea mult puterea educativă a muzicii, precum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
inserată într-o viziune misterico-sacramentală, textele care vorbesc despre muzică fiind în general de natură catehetică-omiletică și nu atât de natura unui tratat. Pe lângă inevitabilele probleme datorate impactului cultural, putem vorbi și de o autentică „modernitate” a sfinților părinți în discursul global asupra muzicii. Viziunea lor este amplă și articulată, ține cont de mai multe situații, reflectă o situație celebrativă care nu este departe de viața omului și nu este încă dominată de inflexibilitatea unor rubrici codificate și intangibile. 3. PERIOADA
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dramatică, dar fără reprezentare scenică: argumentul era biblic sau hagiografic. De obicei, un historicus cântă sub forma unui recitativ evenimentele și succesiunea faptelor, asemenea unui povestitor. Personajele, în schimb, intervin cântând sub formă solistică, în toate acele părți în care discursul este direct; corul intervine în acțiunile corale sau le comentează; instrumentele realizează acompaniamentul și, uneori, execută scurte refrene instrumentale. În mod normal, este structurat în două părți. În intervalul dintre cele două părți, în faza inițială a oratoriului, avea loc
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
întâmpinată cu mare bucurie și entuziasm. „Cu sosirea lui, atmosfera apăsătoare de griji zilnice, combinații, ambiții, mici uri, lupte de culise... s-a curățit pentru moment, s-a înseninat, s-a însănătoșit... Într-o serie de convorbiri, conferințe, discuții, interviuri, discursuri, toasturi - chestiunea unirii repede s-a pus pe bazele ei istorice, naționale și morale ale dreptului de viață politică și culturală națională a moldovenilor”. Partidul Național Moldovenesc a depus o stăruitoare activitate; în dezbateri prin viu grai și prin intermediul presei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai guvernului român s-au retras, pentru ca deputații Sfatului Țării să discute și să decidă nestingheriți. La propunerea Blocului Moldovenesc, a fost cooptat în Sfatul Țării C. Stere, care a rostit un discurs ce a produs o puternică impresie. El a insistat asupra misiunii și a răspunderilor ce reveneau Sfatului Țării: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ceea ce va avea o importanță hotărâtoare, extraordinară asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
hotărâm ceea ce va avea o importanță hotărâtoare, extraordinară asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noștri o răspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. În mod deosebit, discursul lui Stere a contribuit la atragerea unei părți a fracției țărănești de partea unirii. În cadrul dezbaterilor pe marginea declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Parlament al României întregite, rezultat din aplicarea, pentru prima oară, a votului universal, a trecut la dezbaterea proiectelor de legi respective în ziua de 29 decembrie 1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesitatea unei prelungiri (de termen) pentru câteva ore, atunci delegații sovietici sunt împuterniciți să admită prelungirea necesară a termenelor. Delegații sovietici sunt: generalul Koslov și generalul Boldin. Drept loc al întâlnirii, guvernul sovietic propune Odessa. Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 20-21. Din discursul Primului-ministru Gheorghe Tătărescu, ținut în fața Parlamentului. 2 iulie 1940 Basarabia este provincia ruptă din trupul Moldovei în anul 1812 și revenită la Patria-mamă în anul 1918 prin voința unei populații care, după un veac de aservire, nu-și uitase nici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi căutat, dacă nu am fi fost loviți și dacă nu ne-am fi simțit amenințați. Îmi îngădui să amintesc aceste fapte fiindcă am avut prilejul, ca ministru de Externe al țării mele, să atrag în mai multe rânduri, prin discursuri și declarații publice, atenția guvernului sovietic, față de care România a urmat totdeauna o politică leală de pace și de bună vecinătate, că: „o Românie independentă în cuprinsul hotarelor ei neatinse este o chezășie de siguranță pentru Uniunea Sovietică, ca pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de predare. Dintre regulile de factură pedagogică expuse în această lucrare putem reține: a) magistrul îi va învăța pe tineri cu prioritate adevărurile de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sincer cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unanim ca unul dintre clasicii sociologiei. b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1980), „Comparative race and ethnic relalions: Issues of theory and research”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Woodward, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
and ethnic relalions: Issues of theory and research”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Woodward, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoașterea comună are mecanismele ei specifice. Ea se caracterizează prin faptul că nu poate fi integral conștientă de ea însăși. În al doilea rând, presiunea intereselor sociale particulare. Cititorul poate găsi o analiză mai detaliată a acestui mecanism în studiul „Discursul normativ și discursul explicativ”. Ideea caracterului ideologic al conștiinței, distincția dintre conținutul propriu-zis al conștiinței și conștiința de sine, deschide o perspectivă metodologică foarte importantă. Istoricul, încercând să determine „ce s-a petrecut în mintea” actorului pe care îl analizează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanismele ei specifice. Ea se caracterizează prin faptul că nu poate fi integral conștientă de ea însăși. În al doilea rând, presiunea intereselor sociale particulare. Cititorul poate găsi o analiză mai detaliată a acestui mecanism în studiul „Discursul normativ și discursul explicativ”. Ideea caracterului ideologic al conștiinței, distincția dintre conținutul propriu-zis al conștiinței și conștiința de sine, deschide o perspectivă metodologică foarte importantă. Istoricul, încercând să determine „ce s-a petrecut în mintea” actorului pe care îl analizează, are acces direct
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
New York. Woodward, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista de filosofie, nr. 3. Zamfir, C. (1972), Metoda normativă în psihosociologia organizării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1977), Strategii ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții, „poze” nostalgice sau, la rigoare, bagatelizând idila, cu un vioi accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
1548, arhiepiscop de Strigoniu (1553) și - supremă recunoaștere a meritelor sale excepționale puse în serviciul casei de Habsburg - este numit regent al Ungariei (1562). Prinț al Bisericii, O. îl încoronează pe Maximilian ca rege al Ungariei și tot el rostește discursul funebru la moartea lui Ferdinand I. Diploma de reînnobilare ca baron imperial, în 1548, îi va reaminti originea și genealogia ilustră ce îl legau de vechi familii domnitoare românești.Detractorii și invidioșii nu au lipsit să se manifeste în fața acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
stolnicul Constantin Cantacuzino, de Samuil Micu și Timotei Cipariu. În Atila, lucrare de erudiție, specifică istoriografiei umaniste, se exaltă virtuțile războinice, cu scopul de a revigora curajul ungurilor, copleșiți de jugul otoman. Cărturarul îmbină componenta documentară și calitatea oratorică a discursului, vivacitatea portretelor și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană, consemnând cele mai importante evenimente ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558 (învestirea ca împărat a lui Ferdinand I). Decretat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
micilor întîmplări, iar stilul e neglijent. Ultima parte, având în centru epoca celor două căsătorii nefericite, împletește relatările Heliantei cu pasaje decupate din scrisorile celor doi. Procedeul, productiv în sine, dă greș aici. Textului i se refuză ficționalitatea, iar ca discurs confesiv i se impută nesinceritatea, manipularea „dovezilor”. Remarcabilă în Helianta este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]