43,474 matches
-
Moneda romană este, dintre toate monedele antice, cea care a cunoscut cea mai îndelungată și mai mare expansiune geografică, devenind, pentru mai multe secole, moneda comună a lumii occidentale și mediteraneene. După începuturi fruste bazate pe bronz, imitând greutatea și metoda de batere a monedelor grecești
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Moneda romană este, dintre toate monedele antice, cea care a cunoscut cea mai îndelungată și mai mare expansiune geografică, devenind, pentru mai multe secole, moneda comună a lumii occidentale și mediteraneene. După începuturi fruste bazate pe bronz, imitând greutatea și metoda de batere a monedelor grecești, ea s-a constituit, la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., într-un sistem monetar fondat pe bimetalismul argint
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
toate monedele antice, cea care a cunoscut cea mai îndelungată și mai mare expansiune geografică, devenind, pentru mai multe secole, moneda comună a lumii occidentale și mediteraneene. După începuturi fruste bazate pe bronz, imitând greutatea și metoda de batere a monedelor grecești, ea s-a constituit, la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., într-un sistem monetar fondat pe bimetalismul argint și bronz. La începutul Imperiului, sub Augustus se adaugă moneda de aur, creându-se un sistem cu trei metale, care
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
bazate pe bronz, imitând greutatea și metoda de batere a monedelor grecești, ea s-a constituit, la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., într-un sistem monetar fondat pe bimetalismul argint și bronz. La începutul Imperiului, sub Augustus se adaugă moneda de aur, creându-se un sistem cu trei metale, care rămâne stabil timp de aproape două secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala inflaționistă care o însoțește, văd prăbușirea monedelor de argint și
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Augustus se adaugă moneda de aur, creându-se un sistem cu trei metale, care rămâne stabil timp de aproape două secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala inflaționistă care o însoțește, văd prăbușirea monedelor de argint și de bronz. În secolul al IV-lea, reforma lui Dioclețian, care încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
aproape două secole și jumătate. Criza militară și economică din secolul al III-lea, precum și spirala inflaționistă care o însoțește, văd prăbușirea monedelor de argint și de bronz. În secolul al IV-lea, reforma lui Dioclețian, care încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe solidus, stabilizat la 4,5 grame de aur și fără paritate fixă față de celelalte monede care se devalorizau
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe solidus, stabilizat la 4,5 grame de aur și fără paritate fixă față de celelalte monede care se devalorizau. Solidus-ul cunoaște, în continuare, o excepțională stabilitate în Imperiul Roman de Răsărit, iar din secolul al VI-lea, prin succesoarea sa nomisma, până în secolul al XI-lea. Monedele romane sunt unul dintre martorii vieții economice antice
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de aur și fără paritate fixă față de celelalte monede care se devalorizau. Solidus-ul cunoaște, în continuare, o excepțională stabilitate în Imperiul Roman de Răsărit, iar din secolul al VI-lea, prin succesoarea sa nomisma, până în secolul al XI-lea. Monedele romane sunt unul dintre martorii vieții economice antice cel mai bine cunoscut, în cvasitotalitatea manifestărilor sale. Studiul fabricării monedelor romane datează de multe secole. Fiind obiecte a căror difuzare a fost abundentă și care sunt imputrescibile, monedele romane sunt descoperite
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
stabilitate în Imperiul Roman de Răsărit, iar din secolul al VI-lea, prin succesoarea sa nomisma, până în secolul al XI-lea. Monedele romane sunt unul dintre martorii vieții economice antice cel mai bine cunoscut, în cvasitotalitatea manifestărilor sale. Studiul fabricării monedelor romane datează de multe secole. Fiind obiecte a căror difuzare a fost abundentă și care sunt imputrescibile, monedele romane sunt descoperite în mod întâmplător de mult timp. Începând cu secolul al XVIII-lea, colecționarii erudiți au constituit cabinete de medalii
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
al XI-lea. Monedele romane sunt unul dintre martorii vieții economice antice cel mai bine cunoscut, în cvasitotalitatea manifestărilor sale. Studiul fabricării monedelor romane datează de multe secole. Fiind obiecte a căror difuzare a fost abundentă și care sunt imputrescibile, monedele romane sunt descoperite în mod întâmplător de mult timp. Începând cu secolul al XVIII-lea, colecționarii erudiți au constituit cabinete de medalii, numite așa de la denumirea care li se dădea monedelor antice, în care ei își acumulau și clasau achizițiile
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
căror difuzare a fost abundentă și care sunt imputrescibile, monedele romane sunt descoperite în mod întâmplător de mult timp. Începând cu secolul al XVIII-lea, colecționarii erudiți au constituit cabinete de medalii, numite așa de la denumirea care li se dădea monedelor antice, în care ei își acumulau și clasau achizițiile. La rândul lor, muzeele naționale își formează și ele colecțiile. Fuzionarea diverselor inventare ale acestor colecții a permis stabilirea unor cataloage numismatice, din ce în ce mai complete, care repertoriază monedele după tipul și după
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
care li se dădea monedelor antice, în care ei își acumulau și clasau achizițiile. La rândul lor, muzeele naționale își formează și ele colecțiile. Fuzionarea diverselor inventare ale acestor colecții a permis stabilirea unor cataloage numismatice, din ce în ce mai complete, care repertoriază monedele după tipul și după motivul lor. O ilustrare a acestui proces ne este oferită, la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Henry Cohen, autor al unui celebru catalog, care cuprindea mai multe zeci de mii de monede imperiale romane: în
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
complete, care repertoriază monedele după tipul și după motivul lor. O ilustrare a acestui proces ne este oferită, la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Henry Cohen, autor al unui celebru catalog, care cuprindea mai multe zeci de mii de monede imperiale romane: în prefața lucrării, el își descrie studiul dedicat cataloagelor muzeelor din Torino, din Danemarca, de la Viena, ale colecțiilor Muzeului Britanic și cele ale "Cabinetului de Medalii al Franței". Acest cabinet a fost îmbogățit prin dispozițiile testamentare ale unor
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
arheologice de la Herculaneum și de la Pompeii, la începutul secolului al XVIII-lea. Descoperirile din cursul secolului al XX-lea, cu tezaure monetare, uneori spectaculoase, cum a fost cea din 1929, cu tezaurul de la Marcianopolis (un lot de peste 80.000 de monede de argint a fost descoperit la Devnea, în Bulgaria), și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus la crearea celebrului catalog în zece volume, "Roman Imperial Coinage", încheiat în anul 1994. A doua jumătate a secolului al
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
vede diversificându-se cercetările numismatice: multiplicarea șantierelor arheologice, folosirea detectoarelor de metale în timpul săpăturilor oficiale și, din nefericire, și clandestine, îmbogățesc masa descoperirilor. Studiul se lărgește cu domenii uneori neglijate, precum sunt numeroasele și diversele emisiuni monetare locale ori fabricarea monedelor din cupru. Informatica oferă puternice mijloace de inventariere, în timp ce tehnicile spectrografice permit o analiză fină a aliajelor. Spre anul 400 î.Hr., romanii au înlocuit trocul bazat pe "capete de vite" sau folosirea monedelor grecești printr-un sistem monetar relativ arhaic
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
și diversele emisiuni monetare locale ori fabricarea monedelor din cupru. Informatica oferă puternice mijloace de inventariere, în timp ce tehnicile spectrografice permit o analiză fină a aliajelor. Spre anul 400 î.Hr., romanii au înlocuit trocul bazat pe "capete de vite" sau folosirea monedelor grecești printr-un sistem monetar relativ arhaic. Era vorba, la început, de « blocuri » de bronz sau de aramă numite "aes rude" sau "aes infectum", apoi, la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. de lingouri de bronz care reprezentau, pe una
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
sau "aes infectum", apoi, la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. de lingouri de bronz care reprezentau, pe una dintre fețe echivalentul lor în capete de vite. Sub Republica Romană, în anul 290 î.Hr., apare prima oficină de fabricare a monedelor, pe Capitoliul din Roma, în Templul Iunonei Moneta (În : literal, în română, "„Iunona care sfătuiește, care avertizează”"), de unde derivă, de altfel, cuvântul "monedă". Responsabili pentru confecționarea monedelor erau trei magistrați, numiți "Tresviri monetales". De-a lungul timpului, atelierul din Roma
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
în capete de vite. Sub Republica Romană, în anul 290 î.Hr., apare prima oficină de fabricare a monedelor, pe Capitoliul din Roma, în Templul Iunonei Moneta (În : literal, în română, "„Iunona care sfătuiește, care avertizează”"), de unde derivă, de altfel, cuvântul "monedă". Responsabili pentru confecționarea monedelor erau trei magistrați, numiți "Tresviri monetales". De-a lungul timpului, atelierul din Roma își va schimba locația, în numeroase rânduri. Spre anul 280 î.Hr., erau emise discuri de bronz sau de aramă denumite "aes grave" (în
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Sub Republica Romană, în anul 290 î.Hr., apare prima oficină de fabricare a monedelor, pe Capitoliul din Roma, în Templul Iunonei Moneta (În : literal, în română, "„Iunona care sfătuiește, care avertizează”"), de unde derivă, de altfel, cuvântul "monedă". Responsabili pentru confecționarea monedelor erau trei magistrați, numiți "Tresviri monetales". De-a lungul timpului, atelierul din Roma își va schimba locația, în numeroase rânduri. Spre anul 280 î.Hr., erau emise discuri de bronz sau de aramă denumite "aes grave" (în : „greu”), care cântăreau o
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
rânduri. Spre anul 280 î.Hr., erau emise discuri de bronz sau de aramă denumite "aes grave" (în : „greu”), care cântăreau o livră romană (cca 324 g) și valorau 1 as. Dubla față a lui Ianus este reprezentată pe "avers" (fața monedei). Submultipli normalizați au fost emiși pentru folosirea curentă, "semis" (1/2), "triens" (1/3), "quadrans" (1/4), "sextans" (1/6), "uncia" (1/12), "jumătate de uncie" (1/24). Uncia era un submultiplu al asului și valora a douăsprezecea parte din
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
era un submultiplu al asului și valora a douăsprezecea parte din acesta. Era din bronz și avea greutatea teoretică de circa 27 de grame. Valoarea unciei era dată de câte o globulă aflată atât pe aversul cât și pe reversul monedei. Greutatea unui "as" fiind fixată în funcție de valoarea sa, aceasta s-a diminuat în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290 - 280 de grame, scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr.
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr., apare, pe "reversul" discului "aes grave", o proră drept omagiu adus puternicei flote militare romane constituite câteva decenii mai devreme. Cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, asul a devenit o monedă fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea sa intrinsecă. În timpul celui de-Al Doilea Război Punic (218 - 201), care a impus Romei cheltuieli considerabile, "as"-ul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr., apare, pe "reversul" discului "aes grave", o proră drept omagiu adus puternicei flote militare romane constituite câteva decenii mai devreme. Cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, asul a devenit o monedă fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea sa intrinsecă. În timpul celui de-Al Doilea Război Punic (218 - 201), care a impus Romei cheltuieli considerabile, "as"-ul s-a prăbușit încât a devenit un
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
bronz de vreo 20 de grame. Are multipli, dintre care cei mai utilizați vor fi sesterțiul, care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]