47,905 matches
-
cazul acesteia, ea fiind o funcție de spațiu, masă și tensiune electrică. Un instantaneu asupra sforii (după ce a fost în mișcare) va arăta puncte având aceeași dispunere și mișcare, separate de o distanță numită "lungimea de unda". Aceasta este egală cu viteza undei raportată la frecvență.
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
grafician de web trebuie să știe că este preferabil să utilizeze fundaluri de tip "culoare indicată din cod" sau de tip "imagine repetată pe axa x sau y", decât fundaluri dintr-o singură imagine foarte mare, care ar reduce mult viteza de încărcare a sitului. După ce imaginea inițială a fost împărțită în mai multe imagini mici, acestea se introduc în tabele sau se poziționează cu ajutorul CSS, fie prin scrierea directă a codului HTML într-un program simplu de editare text, cum
Design web () [Corola-website/Science/302382_a_303711]
-
Germania pe front. Conceptul de bază din spatele ofensivei era tadiționala și de obicei încununată de succes manevră de dublă învăluire, numită de germani "Kesselschlacht" (bătălie cazan). Tacticile "Blitzkriegului" făceau aceste tipuri de învăluiri extrem de eficiente. "Blitzkriegul" depindea de efectivele numeroase, viteza atacului și surpinderea inamicului, care aveau mai degrabă ca scop distrugerea comenzii centrale și a liniilor de aprovizionare, iar nu anihilarea tuturor forțelor inamicului surprinse de învăluire. Străpungerile loviturilor de tip "Blitzkrieg" aveau un succes cu atât mai mare cu
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
puțin reactiv gaz nobil după neon și, astfel, al doilea cel mai puțin reactiv dintre elemente. Este inert și monoatomic, în toate condițiile standard. Datorită masei molare relativ scăzute a heliului, în faza de gaz, conductivitatea termică, căldura specifică și viteza sunetului sunt toate mai mari decât orice alt gaz, cu excepția hidrogenului. Din motive similare, si, de asemenea, din cauza dimensiunii reduse a atomi de heliu, rata de difuzie a heliului prin solide este de trei ori mai mare decât a aerului
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
din apropiere de Kansas, Oklahoma, si Texas.. Difuzarea de gaze naturale brute prin intermediul membranelor semipermeabile speciale și altor bariere este o altă metodă de a recupera și purifica heliul. Heliu poate fi sintetizat prin bombardament de litiu sau bor cu viteză ridicată a protonilor, dar acest lucru nu este o metodă de productie viabilă economic Heliul este folosit pentru mai multe scopuri, datorită proprietăților sale unice, cum ar fi punctul de fierbere scăzut, densitatea redusă, solubilitatea redusă, conductivitate termică maximă și
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
alegerea și dezvoltarea unei anumite frecvente fundamentale de vibrație sau armonica, în timpul producerii sunetului. Vocea unei persoane care a inhalat heliu suferă schimbări temporare ale timbrului într-un mod care face să sune strident, deoarece accentele mai mari sunt amplificate. Viteza sunetului în heliu este de aproape trei mai mare decât ori viteza sunetului în aer, căci frecvență fundamentală a unei cavități umplute cu gaz este proporțională cu viteza sunetului în gaz, atunci când este inhalat heliu există o creștere corespunzătoare a
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
producerii sunetului. Vocea unei persoane care a inhalat heliu suferă schimbări temporare ale timbrului într-un mod care face să sune strident, deoarece accentele mai mari sunt amplificate. Viteza sunetului în heliu este de aproape trei mai mare decât ori viteza sunetului în aer, căci frecvență fundamentală a unei cavități umplute cu gaz este proporțională cu viteza sunetului în gaz, atunci când este inhalat heliu există o creștere corespunzătoare a pasului frecvențelor de rezonanță a tractul vocal. ( Efectul opus, scăderea frecventei, poate
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
mod care face să sune strident, deoarece accentele mai mari sunt amplificate. Viteza sunetului în heliu este de aproape trei mai mare decât ori viteza sunetului în aer, căci frecvență fundamentală a unei cavități umplute cu gaz este proporțională cu viteza sunetului în gaz, atunci când este inhalat heliu există o creștere corespunzătoare a pasului frecvențelor de rezonanță a tractul vocal. ( Efectul opus, scăderea frecventei, poate fi obținută prin inhalarea unui gaz greu cum ar fi hexafluorura de sulf). Pentru a produce
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
frecvențelor de rezonanță a tractul vocal. ( Efectul opus, scăderea frecventei, poate fi obținută prin inhalarea unui gaz greu cum ar fi hexafluorura de sulf). Pentru a produce sunete, corzile vocale umane vibrează în aerul pe care il expiram din plămâni, viteza acestui proces determinând tonalitatea vocii (cu cat ele vibrează mai repede, cu atat tonalitatea este mai înaltă). Deoarece densitatea heliului este mai mică decât cea a mediului ambiant, corzile vocale vibrează mai rapid și astfel se schimbă tonalitatea, devenind mai
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
Accelerația liniară sau uzual: accelerație, notată de regulă prin simbolul formula 1, este în fizică o mărime vectorială care reprezintă variația vectorului viteză liniară în unitatea de timp. Este un vector legat, având punctul de aplicație în punctul material considerat. Ea are o componentă tangențială formula 2, numită accelerația tangențială și o componentă normală formula 3, numită accelerația centripetă. Mărimea fizică accelerație apare ca parametru
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
Mărimea fizică accelerație apare ca parametru al mișccării în ecuațiile diverselor tipuri de mișcări din cadrul cinematicii, dar și în expresia forței scrisă după legea a II-a a lui Newton.În cazul unei mișcări în care are loc scădera valorii vitezei, pentru accelerație se folosește denumirea alternativă de decelerație, uneori "întârziere" (expresie învechită). Accelerația se măsoară în SI în formula 4 (metru pe secundă la pătrat). În sistemul de unități de măsură CGS unitatea de măsură pentru accelerație este formula 5 (centimetru pe
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
pe secundă la pătrat), cunoscută și sub numele "gal" și folosită de exemplu în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie uniformă față de un sistem de referință inerțial sunt stări echivalente în acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă că un
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
una din aceste stări, atâta timp cât asupra lui nu acționează o forță externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de un sistem de referință inerțial se modifică prin aceea că are loc modificarea în timp a vectorului viteză. Intensitatea modificării valorii și direcției vitezei trebuie raportat la valoarea intervalului de timp în care ele se produc. Pentru caracterizarea acestei intensități se introduce în studiul mișcărilor mecanice noțiunea de accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce modificarea
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
lui nu acționează o forță externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de un sistem de referință inerțial se modifică prin aceea că are loc modificarea în timp a vectorului viteză. Intensitatea modificării valorii și direcției vitezei trebuie raportat la valoarea intervalului de timp în care ele se produc. Pentru caracterizarea acestei intensități se introduce în studiul mișcărilor mecanice noțiunea de accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce modificarea stării de mișcare prin legea a
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
aflat în mișcare, este efectul acțiunii forței, pentru un corp de masă determinată, valoarea ei este direct proporțională cu forța și are aceeași direcție cu aceasta. Din punct de vedere cinematic, accelerația se definește pe baza efectului de modificare a vitezei și se introduce în studiul mișcării mecanice pe baza modelului punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]