44,063 matches
-
beneficieze de o nouă imagine, În primul rând În Occident. Firește, sociologia și istoria sociologiei practicată În comunism trebuie cercetate ca orice aspect al acestui regim sau ca orice perioadă a științei sociologice. Dar se impune o mare prudență, căci discursul marxist-leninist deseori camufla, acoperea dorința onestă de a repune În circulație o știință, un nume, o idee științifică izgonită din cetatea științei. Nu toți sociologii sau istoricii sociologiei au făcut apologia deșănțată a comunismului. Însă cercetarea sine irae et studio
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicit sau implicit, În contorsionata ei traiectorie postbelică. Există o serie de cărți tipărite atunci care sunt textul și pretextul a ceea ce voi spune În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată de intruziunile delirante ale discursului unic. Cu atât mai mare este meritul lor. Aceste cărți fac parte dintre acelea, nu multe, dar nici puține, care au marcat definitoriu discursul sociologic postbelic, marcând, concomitent, o breșă semnificativă În sistem. Mai mult, ele sugerează o manieră de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată de intruziunile delirante ale discursului unic. Cu atât mai mare este meritul lor. Aceste cărți fac parte dintre acelea, nu multe, dar nici puține, care au marcat definitoriu discursul sociologic postbelic, marcând, concomitent, o breșă semnificativă În sistem. Mai mult, ele sugerează o manieră de a scrie care, radiografiată cu atenție, capătă dimensiunile unei adevărate strategii culturale. În ambianța epocii, unele dintre textele sau cărțile unor Ilie Bădescu, Septimiu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu este explicitat cu atâta pregnanță de fiecare dată, acest sunet secund capătă alura unei strategii neostentative care lasă să se Întrevadă, deja, strategia culturală de care pomeneam: o așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin frondă, ci prin ocultare, prin relativizare, prin contabilizarea competentă a alternativelor. Spațiul nu ne Îngăduie dezvoltări masive, dar câteva elemente mai pot fi convocate aici. Totul degajă aceeași atitudine. Există În multe dintre cărțile acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
am voit să o degajăm. În definitiv, nu poți pretinde că declari dragostea unei femei, vorbindu-i laudativ și Încăpățânat despre colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe În mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe În mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltarea În noile condiții ale tranziției, problemele sociale, definirea identității etnice, geneza societății civile, construcția instituțională. Un volum substanțial de cercetări au fost consacrate unor noi abordări teoretice generale și specifice În sociologie care, de cele mai multe ori, valorifică experiența acumulată. Discursul modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie un semnal pentru sociologia de la noi. Mai mulți specialiști (Ross Koppel et al. - SUA; Thoma S. Eberle - Elveția; Marie Buscatto
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
investigațiilor au stat la baza reformei În justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
baza reformei În justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea caracterului impersonal al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea caracterului impersonal al relațiilor, pe de o parte, și rezistența culturilor particulare, pe de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de apropiații individului În cauză. Iar dacă este cunoscută de o a treia persoană proximă social (familie, prieteni, colegi), are toate șansele să fie dezaprobată. Atitudinile se pot schimba când relația devine ,,serioasă”, chiar dacă partenerul era considerat la Început nepotrivit. Discursul se referă și la Înțelesurile diferite ale statutului În contexte socioculturale diferite. Oamenii se așteaptă la un anumit comportament al catolicilor În New England și la relativ altceva În St. Louis, după cum a fi femeie Înseamnă un lucru În colegiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
abordare eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu, analiza lui Mary Jo Deegan
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
AJS of the Chicago School; The AJS in Transition to Professionalism; The AJS in Modern Form), conform premisei ,,a scrie istoria AJS nu Înseamnă o discuție despre o revistă, ci o discuție asupra constituirii departamentului și a disciplinei, precum și asupra discursului acestora” (Abbott, 1999, 80). AJS este, asemenea Departamentului, un social thing produs și localizat la intersecția unor contexte sociale și culturale. Istoria AJS urmează metodologia analizei de conținut. Pe de o parte, este vorba despre un content analysis cantitativist: statistici
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal” al jurnalului este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal” al jurnalului este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși a scris 10% din articole, restul contributorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În această perioadă este proprietatea Școlii de la Chicago (The AJS of the Chicago School). Academizarea AJS s-a produs În urma unor constrângeri. Abbott vede inevitabila transformare a revistei În diferențierea disciplinară: apar o serie de orientări subși interdisciplinare, ale căror discursuri Încep să meargă către reviste specifice: Journal of Educational Sociology, Journal of Social Psychology, Population, Rural Sociology, Public Opinion Quarterely, Journal of Marriage and the Family, Sociometry etc. Impactul major pentru Chicago În general și pentru AJS În particular este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
câștige cei mai buni autori, cele mei bune articole, cei mai mulți cititori și să nu realizeze deficite financiare care să ducă la sistarea publicării de către presa universității. Strategia aleasă de redactori a fost una caracteristică perioadelor de criză: reactualizarea statutului și discursului revistei. Cea mai spectaculoasă transformare a avut loc sub redacția lui Everett Hughes și Helen Hughes, În anii ’50. În locul practicilor editoriale care la Începuturile apariției jurnalului au fost prea puțin profesioniste, intervin politici editoriale - Începând din anii ’50 au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reconstrucție a duratei, așa cum au fost ele folosite de una sau alta. Efectiv, generația este o totalizare, o Însumare secundară, realizată prea târziu a unei durate concretizate prin evenimente, fapte sociale, realizări, Între care a fost stabilită o continuitate prin discursuri sociale, reprezentări sociale, ideologii. Ca urmare, ea are rezonanțe puternice și regăsiri parțiale În viețile individuale. Generația este simbolizată de grupuri, persoane, reprezentând tot atâtea repere-mediatoare care facilitează corespondentele dintre membrii săi, ca și dintre durata individuală și durata comună
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vreme, Înainte de invadarea Poloniei, ar fi salvat, poate, sute de mii de evrei, dar și numeroase popoare europene, ca și un sistem Întreg de alianțe ce ar fi frânat serios capacitatea expansivă a Germaniei? Modul În care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analizei empirice. Este ceea ce se cheamă o lucrare de analiză teoretico-empirică. În seria noutăților de aplicare metodologică se Înscrie și folosirea unui gen particular de analiză de conținut pe texte rezultate din transcrierea interviurilor. Este, În fapt, o analiză de discurs În care autorul convertește, prin reducții succesive, un text de 27 000 de cuvinte la un set de 260 de categorii de semnificanți (verbe la infinitiv sau substantive la singular). Lucrarea lui Silviu Totelecan Îmbogățește substanțial literatura română de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întrajutorarea Între vecini este mai slabă decât „Înainte”, dar la unii dintre intervievați apare ca fiind foarte puternică, iar la alții pare să fie absentă etc. În ce condiții se impune un comportament sau altul, În ce condiții ruptura dintre discurs și faptă În materie de participare comunitară se manifestă semnificativ rămâne de aflat. Desigur, lucrarea invită și la discutarea unor aspecte tehnice: cât de justificate sunt agregările de date pe două comunități rurale foarte diferite precum cele din Călățelele - județul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să ținem cont În orice Încercare de studiere și deci de definire a modelului cultural. Dimensiunea sociologică a modelului cultural ne propune perspectiva paradigmelor sociologice care ne atrag atenția atât asupra suportului empiric, cât și asupra conținutului teoretic al oricărui discurs sociologic cu pretenție de enunț științific. Capitolul al treilea este intitulat ,,Dimensiuni ale Înțelegerii modelului cultural”. Dezbateriile asupra problemei modelului cultural cunosc un curs destul de variat atât În extensia conceptului de model cultural - ceea ce presupune o Înțelegere și o definire
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]