47,058 matches
-
ținem seama de prezența sa continuă în posteritate. Tocmai acel sistem de argumentare al bătrînului tahitian va fi regăsit, de-a lungul secolelor și pînă în contemporaneitatea imediată, în formularea sa esențială, prin afirmarea principiilor celor mai simple, în același discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă dezvoltare. Întreținînd respectul sau cultul pentru omul "necivilizat", opunîndu-se moțiunii în general admise în Europa secolului nostru de către o ierarhie culturală, moțiune privind drepturile și îndatoririle popoarelor "superioare" față de cele "inferioare", acest discurs
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă dezvoltare. Întreținînd respectul sau cultul pentru omul "necivilizat", opunîndu-se moțiunii în general admise în Europa secolului nostru de către o ierarhie culturală, moțiune privind drepturile și îndatoririle popoarelor "superioare" față de cele "inferioare", acest discurs va asigura în mod constant legitimitatea apărării societăților așa-zis primitive împotriva dominației Occidentului, împotriva pătrunderii hegemonice a modului său de a trăi și de a gîndi. Același sistem de referințe va fi invocat și în favoarea a numeroase mișcări pînă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
impacturi demografice din ultimii ani, poate ea, în acest caz, să epuizeze realitatea mitică? Tonalitatea afectivă care domină majoritatea textelor prezentate în acest capitol, o anumită emoție, o agitație subiectivă ne îndeamnă să mergem mai departe. Astfel, în arierplanul unui discurs ce se vrea generalizator, sîntem cîteodată frapați de murmurul surd, dar aproape întotdeauna repede perceptibil, al referinței autobiografice, al mărturisirii, al trimiterii la sursele memoriei intime. În spațiul închis de la Clarens, sub copacii falnici și în văile de acolo, fericirea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vine totuși, de cîțiva ani, să pună la îndoială aceste date ce păreau incontestabile. E o carte care dovedește și evidențiază că e important ceea ce se consideră a fi o instituție, importanță atestată de numărul foarte mare de rapoarte, de discursuri, de planuri, de propuneri consacrate acestei instituții a sărbătorii, îndeosebi și tocmai de aceea contribuția sa interesează direct subiectul în discuție studiul Monei Ozouf s-a străduit să delimiteze semnificația principală pe care mentalitatea revoluționară a atribuit-o întotdeauna acestei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare în același timp. Faptul că necesitatea unității constituie axa povestirii, nucleul în jurul căruia aceasta se articulează, explică acel caracter în mod obligatoriu univoc, ca să nu spunem maniheist, al discursului. În ce privește naratorul, nu se poate spune că el face dovada unei neutralități, că justifică, atunci cîiid sînt, pozițiile adverse, că menționează justificările ce pot fi invocate de o parte sau de alta. Spre deosebire de învățămîntul britanic, Micul Lavisse, scrie Pierre Nora
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
etnopsihiatrie generală, Georges Devreux arată clar că, deși variază în funcție de contextul social în care se produc, tulburările psihice suit pretutindeni asociate unui același diagnostic clinic 91. De asemenea, trebuie să acceptăm ca evidență faptul că, în formularea lor, în redactarea discursului, marile mitologii politice din vremea noastră sînt strîns legate de aspectele politice, sociale și culturale specifice conjuncturii istorice. Și e un lucru deja constatat că înseși condițiile în care ele se manifestă sînt determinate de accidental, de crize, de tensiuni
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Danielopol, Jurnal parizian Dumitra G. Danielopol, Jurnal londonez Nichita Danilov, Apocalipsa de carton Andréi-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Adrian Marino, Evadare în lumea liberă Virgil Nemoianu, Simptome Luca Pițu, Fragmente dintr-un discurs (in?)comod Luca Pițu, Însem(i)nările Magistrului din Cajvana Dorin Popa, Convorbiri euharistice Dan Stanca, Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu William Thackeray, Rebecca și Rowena Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii Dumitru Țepeneag, Întoarcerea fiului la sînul mamei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
însoțit de creșterea revendicărilor politice care pornesc de la culturi sau de la tradiții etnice. Indivizi și instituții elaborează teorii sociale integrând mai mult sau mai puțin explicit vocabularul și ideile științelor umaniste și reconfigurându-le pentru nevoile cauzelor lor. Această proliferare a discursurilor identitare, adesea hibridă, uneori parodică, se constituie într-un nou obiect de studiu pentru antropologie. Bachelard ne atrăgea atenția asupra categoriilor simțului comun. În zilele noastre, aceste categorii sunt vehiculate cel mai adesea într-un mod necritic de către presă, care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dreptul la diferență și contestă valorile masculine; cealaltă, exemplificată de Judith Butler, care afirmă că nu există identități de gen în afara celor impuse din exterior de stat și de structurile de putere difuză. Calul de bătaie al filosofilor post-structuraliști studiul discursurilor ca formă a puterii a fost preluat din mers de toate științele sociale, inclusiv de antropologie. Începând din anii 1970, producerea discursurilor a devenit un loc privilegiat de studiu al relațiilor de putere: Cine spune adevărul? Cine are dreptul să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
impuse din exterior de stat și de structurile de putere difuză. Calul de bătaie al filosofilor post-structuraliști studiul discursurilor ca formă a puterii a fost preluat din mers de toate științele sociale, inclusiv de antropologie. Începând din anii 1970, producerea discursurilor a devenit un loc privilegiat de studiu al relațiilor de putere: Cine spune adevărul? Cine are dreptul să vorbească? Cine controlează cuvântul? Mult timp, etnografii au căutat să explice mecanismele puterii, ale politicii și ale dreptului societăților numite societăți "tradiționale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
între teatralitate și ritualuri. În cele două cazuri, evenimentul este destinat să producă efecte asupra audienței, care participă, de altfel, adesea la el. Comunicarea cu o altă lume lumea invizibilă a strămoșilor sau a zeilor se realizează mai puțin prin discursuri, cât prin puneri în scenă sugestive, care apropie ritualul de artă. Adeseori, antropologii nu au privit ritualurile decât din perspectiva efectelor lor sociale, ignorând dimensiunea estetică căreia i se datorează, totuși, în mod sigur, eficacitatea lor. Arta apare ca o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dar ei dețineau arta de a propune o perspectivă. Unii dintre ei se dedau la manipulări inacceptabile pentru niște cercetători, dar aveau meritul de a ști că realitatea nu vorbește de una singură, că observatorul decupează realitatea și construiește un discurs. Ei știau că evenimente de natură istorică, adică neinventate de un regizor și de niște actori, trebuie totuși să fie povestite și că, în mod obligatoriu, povestitorul face parte din poveste. Este ceea ce a înțeles Jean Rouch, care a realizat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
numai de conținuturi, ci și de sunete, imagini, tehnici și stil. Ca și scriitorul, documentaristul are grijă de sintaxă, caută expresia adecvată, lucrează la ritm, poveste, emoție pe scurt, la stil. Să realizezi un film documentar reprezintă o artă a discursului, care implică sute de opțiuni: să alegi din realitate detaliile semnificative, să le lași pe altele în umbră, să încadrezi, să tai, să asamblezi, să restructurezi, să calibrezi culorile, să mixezi sunetele etc. Realizatorul mobilizează o retorică proprie, reperează personajele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și culturale, rolul femeilor, studiul luării deciziilor la nivel local, cheltuieli de prestigiu, adâncirea inegalităților. La orice nivel s-ar plasa, în pofida eșecului multor programe și proiecte, ideologia tehnocrată rămâne foarte puternică. Raționalitatea este unul dintre marile mituri (în sensul discursului autorității) ale Occidentului, dar, în materie de dezvoltare economică, numeroși sunt experții care se raportează la rațiune, cunoaștere, știință, fără a se preocupa prea mult să o și demonstreze. Rezistența realului pare să demonstreze existența a prea mulți parametri în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
experiențe, informații pe care le aplică la situația lor personală. Metodele pe care le folosesc se situează așadar la joncțiunea dintre colectiv și individual. Programul antropologului pe teren constă în a încerca să înțeleagă aceste metode, observând comportamentele și analizând discursurile. Efortul său de comprehensiune nu este exact de aceeași natură ca acela al protagoniștilor înșiși, deoarece antropologul își confruntă notițele cu o cunoaștere acumulată din literatură, în legătură cu alte forme sociale, în timp și spațiu. Meseria de antropolog nu se limitează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că este vorba despre un mediu "transparent", care restituie evenimentele fără mediere. "Efectele realului", pentru a relua expresia lui Roland Barthes, nu sunt mai facil de realizat decât în literatură. În cele două cazuri, avem de-a face cu un discurs construit. Capitolul VI Depășirea alternativelor false Științele umane își reexaminează mereu ipotezele, conceptele, metodele și scriitura. Se pare că, în decursul istoriei, ele oscilează între doi poli: pe de o parte, o dorință de ancorare, de întemeiere și de ordine
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
existe date brute (naked data). Un număr mare de antropologi sunt de acord asupra faptului că semnificația este construită social, istoric și retoric. În schimb, ceea ce se numește textualism faptul de a asimila sensul pe care oamenii îl dau unui discurs, unui text, pe care ar fi suficient să-l citești a fost puternic criticat. O epistemologie relativistă foarte la modă, care nu mai face din adevărul științific un orizont reglator al practicilor științifice, incluzând aici și propria sa activitate de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai bine tema în discuție. O altă opțiune a acestui studiu a fost aceea de a nu prezenta cadrul teoretic și analizele pe date concrete în mod separat și distinct, pentru că acest lucru ar fi creat o aparentă ruptură în discurs. Am preferat în schimb ca fiecare capitol să aibă o componentă de analiză teoretică și una de explorare empirică a datelor relevante, ceea ce a făcut ca fiecare temă analizată să aibă parte de o tratare globală și unitară. Primul capitol
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și al revoluției în Țara Oltului, remarcă alte câteva forme de rezistență indirectă a oamenilor față de stat: deturnarea atenției interesului și preocupării spre familie și prieteni apropiați în detrimentul relațiilor sociale mai largi, manipularea relațiilor în muncă, instituții, economie secundară, disimularea discursului social și închiderea față de ceilalți determinată de teamă, rezistența la colectivizare (Kideckel, 1993). 5. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN RURAL DATE CONCRETE Subcapitolul de față se concentrează asupra schimbărilor survenite în aspectele demografice și socioeconomice ale ruralului românesc, perioada de referință luată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este considerat un alt aspect esențial al postmodernității și chiar o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interesate de semnele care însoțesc declinul comunității, de evoluția acesteia într-o lume globalizată și de modalități de reînviere a acesteia. În ce privește identitatea culturală, aceasta este plasată cel mai adesea în literatura de specialitate într-o relație dialectică față de globalizare. Discursul preferat în analiza globalizării diferă oarecum de cel referitor la identitate, deși cele două sunt fațete ale aceluiași fenomen. Astfel, interpretările și analizele fenomenului globalizării favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
considerabilă pe care nici unul din ei nu ar refuza-o, pentru că reprezintă o sursă de venit net superioară agriculturii. Prelucrarea interviurilor realizate în Tălmăcel arată că universul comunitar al satului gravitează în jurul a trei elemente esențiale, care revin în toate discursurile: munca, religia și obiceiurile unice. Ceea ce îi diferențiază pe tălmăceni de oamenii din alte sate este faptul că "muncesc de două ori" cum spune un sătean datorită faptului că pământul satului nu este foarte fertil și oamenii depun eforturi foarte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat special, în sensul că îl consideră diferit de alte sate și renumit datorită tradițiilor și obiceiurilor specifice care se mai păstrează încă. Oamenii invocă permanent în discursurile lor credința puternică, munca, obiceiurile și portul specific ca strategii de legitimare a caracterului special al oamenilor și al satului Tălmăcel. Ideea de coeziune apare și ea, sătenii considerând că oamenii din Tălmăcel sunt mai uniți decât în alte sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se exprimă prin bogăția de informații și prin propaganda transmisă prin media, computere, sisteme de comunicații satelitare, ce oferă o imagine ideală a procesului globalizării și a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și în utilizarea în discursul public a unor cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și calitative, provenite atât din studiul de caz pe cele două localități, cât și din analize secundare pe diverse baze de date, reprezentative la nivel național și european (vezi anexa 7). Tema identității este o temă extrem de actuală astăzi, în discursurile de factură socială sau politică. Cu precădere raportul identitate etnică/culturală globalizare este supus analizelor, interpretărilor și dezbaterilor în contexte din ce în ce mai variate. Deși ambele sunt concepte relativ noi în sociologie și utilizate adesea într-un mod necritic și ambiguu, fascinația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]