42,660 matches
-
expression " renfermer l'hiver ", quand on parle d'animaux, n'existe pas en français ; on dit plutôt " hiberner ". On peut comparer cette variante à la traduction de Paul Miclău (" [...] car șes yeux se șont fermés comme leș escargots hibernants ", în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, op. cît., p. 199), ou à celle de Jean Poncet (" [...] șes yeux se șont cloș tels des escargots sur l'hiver ", în Lucian Blaga ou le chant..., p. 58). Ces deux solutions de traduction n
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
inutilement). Parfois une telle décision s'avère être inexplicable. Par exemple, le vers " Privea cum tainele amurgului se vindecau pe bolta " est traduit par " Elle regardait leș mystères du crépuscule qui/*guérisaient sur la voûte " (Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85). On ne peut pas expliquer pourquoi le traducteur a coupé en deux le vers du poème source. Să traduction contient, en plus, une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le besoin d'ajouter la virgule avânt la conjonction " mais " dans son texte-traduction : " [...] je ne dois plus à la vie aucune pensée,/mais c'est toute la vie que je lui dois. " (V. Lucian Blaga, Fum căzut (Fumée basse), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 319.) Leș virgules manquent parfois dans des situations où leur emploi serait normalement incontournable, comme dans des phrases exclamatives ou pour encadrer des interjections. V. Lucian Blaga, Gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
diferența între două feluri de pauze în vorbire : punctele de suspensie = pauză scurtă, linioara = pauză lungă. Aceste grafeme au fost adoptate ulterior în mod deliberat de unii expresioniști. Așadar, frecvență mare a ambelor semne de punctuație în ediția princeps a Poemelor luminii ne pune în fața unui fenomen de adopțiune și de integrare [...] în mișcarea expresionista. " (" Richard Dehmel [...], dans șes notes de régie à son drame Der Mitmensch (1895) souligne la différence entre deux types de pauses dans le discours : leș points
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. 145-146 : " Luna reprezintă elementul feminin, e drept, dar totodată, să nu uităm, "L" este chiar inițială lui "Lucian". Codul general se îmbină cu cel personal : memoria culturală vine în atingere cu concretul subiectivității, mitul arhaic traversează în textura poemelor dramă modernă a identității. Act de omagiu la adresa "eternului feminin", majuscula "L" nu este mai puțin un semn al "eternului narcisism" al poetului. Această coincidență prin care se ambiguizează o literă îi conferă o valoare specială, care depășește retorica grafiei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430 V. à titre d'exemple, Lucian Blaga, Cântecul somnului (La chanson du sommeil), în Poemele luminii/Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430 V. à titre d'exemple, Lucian Blaga, Cântecul somnului (La chanson du sommeil), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 477. Le vers " Le sommeil est bien doux ", traduction littérale du vers " Plăcut e somnul ", est à retrouver trois fois dans la traduction, respectant le découpage du poème
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
477. Le vers " Le sommeil est bien doux ", traduction littérale du vers " Plăcut e somnul ", est à retrouver trois fois dans la traduction, respectant le découpage du poème de départ. 1431 V. par exemple Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 127. 1432 V. Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 49. 1433 V. Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 127. 1432 V. Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 49. 1433 V. Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 127. 1434 V. Lucian Blaga, Noi și pământul (Nous et la terre), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 145. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 49. 1433 V. Lucian Blaga, Lumina (La lumière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 127. 1434 V. Lucian Blaga, Noi și pământul (Nous et la terre), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 145. Le traducteur ajoute une virgule dans le texte cible pour signaler une pause avânt le complément circonstanciel de temps : " À l'aube, quand le jour va enflammer
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
circonstanciel de temps : " À l'aube, quand le jour va enflammer la nuit [...]. " Texte source : " În zori când ziua va aprinde noaptea [...]. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 27. 1435 V. Lucian Blaga, Pax magna (Pax magna), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 187. 1436 Leș modifications au niveau de la ponctuation dans la version de Sanda Stolojan șont dues, à notre sens, soit à une faute d'inattention de la traductrice, soit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1441 Dans ce recueil, le tiret est très souvent remplacé par une simple virgule ou par des points de suspension. V. l'Annexe 6. 1442 V. Lucian Blaga, Canele din Pompei (Le chien de Pompéi), traduit par Alain Caumette, în Poeme alese, op. cît., p. 239. On peut lire " Venant jadis sur moi, par *laporte [...]. " En plus, le traducteur fait commencer parfois des vers qui ne représentent pas des débuts de phrases par une majuscule, fait qui montre qu'il n
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît., p. 13.) 1470 V. Philippe Loubière, " Traduire la poésie du roumain en français. L'exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în loc cît., p. 180. 1471 Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 11. 1477 C'est le cas du nom " Sfânto " (" Sainte "), qui désigne la bien-aimée. Paul Villard banalise cette appellation, donnant comme équivalent dans să traduction le syntagme " mă sainte ". V. Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
hétérométriques. On doit penser aussi à de nombreux modèles étrangers, de Goethe aux symbolistes français. " 1493 V. I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967, p. 55-56 : " [...] este adevărat că unii mi-au adus acuzarea că în Poemele luminii se simte influență germană, mai ales [a lui] Arno Holz. Dacă amintesc acest lucru este pentru că nu văd decât o asemănare schematica, mai mult tipografica. În fond, eu n-am avut nicio admirație pentru acest poet. El reprezintă impresionismul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
creație și receptare ", în Viața românească, LXXIX, no. 3, martie 1984, p. 66 : " Versul liber al lui Blaga nu apare astfel că o reacție directă de "deformare" revoluționară a celui tradițional, ci prin urcarea în vers (în versul liber) a poemului în proza, în genere a prozei poetice. Le vers libre de Blaga n'apparaît pas comme une réaction directe de "déformation" révolutionnaire du vers traditionnel ; îl apparaît grace à l'introduction du vers libre dans le poème en prose et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 113. 1512 Lucian Blaga, Printre lacurile de munte (Parmi leș lacs de la montagne), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 273. 1513 V. Lucian Blaga, Pasărea sfântă (L'oiseau saint), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 321. 1514 V. http://www.centrepompidou.fr/education/ressources/ens-brancusi/ens-brancusi.htm, consulté le 9 novembre 2011. 1515 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 243
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
définie comme un " procédé par lequel un signifié change de catégorie grammaticale. Ex. : "He soon realized." : "Îl ne tarda pas à se rendre compte." " Leș mots soulignés șont des auteurs. 1517 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage d'antan), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 347 : le texte source " Zăbovește prin rostul/grădinilor pajul./ Un zbor de lăstun/iscălește peisajul. " (Blaga 2010 : 153) est traduit par : " Dans l'aura des jardins/s'attarde
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signe enfin le paysage. " À part la rime " page "/" paysage ", facilitée par la parenté des langues, on remarque également l'ambition du traducteur de garder le rythme et la mesure des vers source. V. aussi Lucian Blaga, Portret (Portrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 521 : leș couples de rimes " veșmânt "/" vânt " et " planetă "/" paletă " șont traduits par " vêtement "/" vent " et, respectivement, " planète "/" palette ". 1518 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 134, Poeții (Leș poètes), p. 186, Supremă ardere (Suprême combustion), p. 190. 1527 V. Lucian Blaga, Leagănul (Le berceau), traduction par Claude Sernet, în Poeme alese (Poèmes choisis), op. cît., p. 65. 1528 V. Lucian Blaga, De profundis (De profundis), et Câinele din Pompei (Le chien de Pompéi), traduction par Alain Caumette, în Poeme alese (Poèmes choisis), op. cît., p. 237 et respectivement 239. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Lucian Blaga, Leagănul (Le berceau), traduction par Claude Sernet, în Poeme alese (Poèmes choisis), op. cît., p. 65. 1528 V. Lucian Blaga, De profundis (De profundis), et Câinele din Pompei (Le chien de Pompéi), traduction par Alain Caumette, în Poeme alese (Poèmes choisis), op. cît., p. 237 et respectivement 239. Le premier est un poème à résonances folkloriques, le deuxième est un sonnet. Îl n'y a aucune recherche de recréer la rime en français. 1529 Le terme roumain " alean
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la poésie du roumain en français. L'exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în op. cît., p. 181. 1554 Fidèle à son choix traductif, Paul Miclău traduit le moț " trecere " par " passage ". V. Lucian Blaga, Hotar (Frontière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 383 : le texte " Acum ah de trecere cine va-ncepe cântarea ? " est traduit par " Qui commence maintenant le chant de passage ? " 1555 Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în inimă prin ochelari”, dar și adevăruri mai grave: „Cine-o să spună împăratului cât e de gol? / Împăratul e gol și se crispează de frig...” Alteori replica este o trimitere directă la un text anterior, în speță la un poem al Ninei Cassian - model al autoarei în etapa de început - despre caișii înfloriți prea devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
model al autoarei în etapa de început - despre caișii înfloriți prea devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
etapa de început - despre caișii înfloriți prea devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]