43,011 matches
-
cele mai multe ori, unde își sorbea cafelele și întotdeauna un pahar de vin, ca să-i aprindă ziua, alături de o salată sau câteva felii de pâine prăjită cu unt și diverse marmelade. Dacă nu era cu un amic, cu te miri ce actor sau actriță, cu cineva din orchestră sau cu Titi Botez, cu Fernic sau Pribeagu, își răsfoia liniștit ziarul sau citea câteva pagini dintr-o carte pe care tocmai și-o cumpărase sau o primise cadou, după care o lua la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
curiozitate măcar ? — Deloc, dacă vă spun. — Ce interesant... Ce găsiți atât de interesant ? — Nimic, mă gândeam doar... Un mare dizeur, nu ? Date fiind reputația și celebritatea sa, incomparabilă cu a altui tip de artist, poate doar cu cea a unui actor, mă gândeam că genul acesta de om, cu iertare vă spun, căci nu vă judecam pe dumneavoastră, aș fi bănuit că dizeurul, în general, suferă de un egocentrism pe măsura gloriei dobândite. Și eu unul, prins de o curiozitate nebunească
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mea pare ușoară, dar, în realitate, necesită o educație care nu se capătă decât prin eforturi repetate, prin eforturi care, dacă nu sunt așezate pe un pic de talent și pe câteva calități fizice, nu duc la nimic. Așa cum un actor de teatru își studiază rolul, îl repetă, îl perfecționează, pentru a urca pe scenă, tot astfel am muncit și eu căutând nuanțele cele mai potrivite cuvintelor din melo- diile pe care le cântam. Nu de puține ori ele deveneau obiectul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca și cum tocmai ar urma să urce pe o scenă. — Doamnelor și domnilor, Cristiaaan Vaaaasile ! În primăvara lui 1935, Fernic își împlinește încă un vis, poate cel mai de preț vis al său, anume acela de a deveni în sfârșit aviator. Actor, terminând printre primii, în anii ’20, clasa de artă dramatică a Conservatorului din București, poet, autor al volumelor Misterele din Mizil și Prăștii, dar și autor de cărți pentru copii, gazetar și chiar fondator al revistei Să nu te superi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu doar că îi recomanda sau îi învăța arta cântatului, dar îi și ducea de mână la casele de discuri, așa cum a făcut, de exemplu, cu prietena lui, cântăreața de operă Viorica Vrioni. Și nu numai, am număra pe degete actorii sau interpreții lansați atunci cărora Cristi nu le-a pus o vorbă bună sau nu i-a îndrumat, ca junele Gică Petrescu, alt om care i-a fost drag, petrecând ore în șir, ca un maestru cu un ucenic, pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
țară, de promisiunile făgăduite între ei în urmă cu mai bine de un deceniu și mai ales s-au întristat de timpul care părea că a trecut atât de repede. — Dar eu întotdeauna am crezut că vei ajunge un mare actor, Bibi. Dincolo de vocea ta minunată, te vedeam jucând, interpretând, nicidecum un șansonetist. — Ei, dar teatrul a rămas în inima mea la fel ca atunci, e chiar pe același loc ca și muzica. În București, să știți, nu am ratat vreo
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
salveze. Batista a căzut însă pe mâinile revoluționarilor, spulberând orice speranță. Am plecat de acolo cu un gust amar... Seara au mers la Teatrul de revistă Olimpia, unde Cristi l-a revăzut, de data asta în plină acțiune, pe celebrul actor și cântăreț Maurice Chevalier, cu care se mai întâlnise pe la studiouri și de care se îndrăgostise încă din 1929, când îl văzuse în filmul Innocents of Paris. Și-a amintit și de The Love Parade și The Big Pond, pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
iubitoare și colecționară de artă, ea susținând tot timpul personalitățile artistice ale vremii, în special prin burse și bani, oferindu-le șansa și condițiile necesare pentru a-și da frâu liber imaginației. Întreaga lume artistică, de la scriitori la cântăreți și actori, de la sculptori la marii pictori care începeau să devină cunoscuți pe plan internațional, era în doliu. Teatrele erau închise, restaurantele nu aveau program de concerte, porțile expozițiilor aveau lacătul pus, iar în sălile școlilor, liceelor și facultăților, doar așezarea prafului
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și Jean Moscopol, au ridicat un pahar de vin în cinstea celui care le compusese mai bine de cinci sute de tangouri și romanțe. Instrumentiști, textieri, compozitori, Ion Vasilescu, Elly Roman, Bébé Altman, Puiu Maximilian, Mircea Alexe sau Eugen Mirea, actori și scriitori deopotrivă, oameni poli- tici însemnați, dar și mulți membri ai armatei și mai ales ai aviaței, care au hotărât să facă și un spectacol demonstrativ în amintirea lui, s-au adunat pe dealul crematoriului. Doliu după doliu în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sute și sute de oameni obișnuiți, oameni din public, care s-au bucurat de celebrele melodii ale celui care fusese în scurta sa viață de 37 de ani nu doar un compozitor și un textier talentat, dar și scriitor, poet, actor, gazetar, compozitor, dirijor, aviator, parașutist și, după cum scria pe ultima sa carte de vizită : membru al „Societății pentru protecția animalelor“, fost membru în „Biroul populației“, fost abonat la „Societatea de gaz și electricitate“. Odată cu fumul negru înălțat, au răsunat Îți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Nici măcar nu repeta, nu voia să mai audă de muzică. Nu-l mai interesa nici amorul, nedându-și nicio întâlnire pe-atunci, și nici să stea la vorbă cu vreun amic nu-l mai încânta. În loc de vreun cântăreț sau vreun actor cu care să pălă- vrăgească, ca de obicei, la Capșa sau la o masă în dreptul unei vitrine de pe Victoriei, prefera să se ascundă în birturi din periferii întunecate, să asculte în gol poveștile unor oameni pe care îi cunoștea într-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
doua zi murea de foame sau de vreo boală. Strivit sau spulberat pentru că nu i s-a deschis parașuta. Ce-i păsa lui ? A fost poet mai întâi, iar asta nu i-a ajuns. A venit în București să fie actor, a terminat Teatrul, s-a suit pe scenă, a jucat, a fost aplaudat, degeaba. S-a plictisit și de asta. S-a trezit într-o zi că tot ce vrea să facă e să meargă pe bicicletă și și-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o parte pe alta în somn și se trezea brusc, transpirat, după ce tocmai îl văzuse pe taică-su împușcat sau pe Fernic făcându-se praf, odată cu prăbușirea avionului. El, care ieșea seară de seară cu o gașcă de prieteni, de actori, de muzicanți sau de studenți, se plimba acum tot mai des singur, rătăcea buimac pe străzi ca un adolescent speriat care nu știa pe ce cale s-o apuce. Nici femeile nu-l mai impresionau ca altădată. Poftele carnale apăreau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fapt de nenoro- cirile lui. A numărat pe degete oamenii care chiar l-au ajutat, fie și cu un gând bun. Atât și nimic mai mult, iar nici acesta nu a venit de cele mai multe ori. Unde au fost zecile de actori cu care a stat la băute ? Unde au fost prietenii lui eterni de pahar, cântăreții, compozitorii, textierii și amicii care nu se mai desprindeau de la mesele sale ? Cum l-au văzut puțin tăvălit, s-au dezis de el, de parcă nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
evenimentele anului 1940 nu-l ajută nici ele prea mult, înfun- dându-l și făcându-l să nu-și mai găsească niciun sens. Este tot mai depresiv, pe zi ce trece, dar ascunde toate frămân- tările și temerile ca un actor profesionist, mimând mereu un zâmbet perfect, plin de viață. — Haide, iubitul meu, hai câteva zile la Sinaia cu mine, să te pui puțin pe picioare. Ai avut o perioadă agitată și se vede că nu ești în apele tale. Sunt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
căci nu știu dacă vreo dată corpul meu mă va mai lăsa să fiu ceea ce am fost. Aici nu e program, aici cântăm cât putem și cum putem, ne întrerupem când dorim și povestim sau le citim literatură. Suntem și actori, și povestitori, și clovni, dacă e nevoie. Orice numai să putem readuce un zâmbet pe chipurile lor ostenite și îngrozite. Orice să le putem alunga fricile și gândurile și imaginile care îi terorizează, și să poată dormi măcar o noapte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
peste noapte. Legionari erau găsiți fără suflare, mormane de trupuri arun- cate unele peste celelalte ca niște gunoaie, în vreo clădire părăsită sau pe câmpurile din jurul orașului, apoi incendi- ate și imposibil de recunoscut. Artiștii cu gura prea mare, cântăreți, actori sau scriitori, dacă nu reușesc să părăsească țara la timp, sfârșesc tragic. Bucuria încheierii războiului ia sfârșit astfel repede, moartea, frica, foamea și sărăcia luându-i imediat locul. În acest iad cuprins de nesiguranță și mizerie se întoarce Cristi, după
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o ciupercă, având capul acoperit de un material textil cu forme de flori. Aici călătorea cu mintea în cele mai frumoase lumi pe care le cunoscuse. Era la premierele pieselor sale preferate, era apoi la un pahar de vin cu actorii pe care îi iubea, povestind vrute și nevrute, și, din când în când, era întrerupt pentru a da un autograf unei femei frumoase sau unei puștoaice, căreia ochii îi sticleau, îndrăgostită pe loc de Cristi. Sau se plimba cu Tourtal pe străduțele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
doar că l-a mișcat puternic, dar l-a făcut să -și aducă aminte câți oameni ajutase de-a lungul carierei sale, fie cu bani, fie cu susținere, fie folosindu-se de faima sa pentru o simplă recomandare. Studenți, cântăreți, actori, scriitori, textieri și câte și mai câte categorii, oameni cărora nu le știa nici numele și poate și acum îl aminteau pentru bucuria pe care le-o adusese. Simțea deodată că existența sa capătă din nou sens și pentru câteva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vremurilor, se va auzi și va aminti întotdeauna de o epocă după care tânjim. Pariul a fost câștigat. Cântecul său a devenit nemuritor. Note și observații Pagina 60 - fragment aproximativ dintr-un monolog umoristic scris de Ion Pribeagu pentru celebrul actor Constantin Tănase. Pagina 76 - Beau, tango cu muzica și versurile de Ionel Fernic, înregistrat de Cristian Vasile la Columbia, în 1932. Pagina 127 - afirmație a lui André Breton din anii ’30, cu referire la explozia avangardei. Pagina 129 - extras din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Poetul, În pauza discursului său interminabil și irezistibil, Întinzându-și printre sticlele fraterne chipul Încă frumos și frenetic spre prada efemeră. În ziua despărțirii de Nichita Stănescu, marele public era preocupat de altă moarte, survenită În același timp, cea a actorului Amza Pellea, incomparabil mai popular, dar dispariția Sburătorului cu blonde plete care ne marcase tuturor tinerețea nu a scăpat totuși de omagierea festivă. Fracturată, firește. Partidul devenit, În sfârșit, prin oportunismul Înmulțiților, al celor mulți, Își sporea sinistrele paradoxuri. Partidul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât premiera. Exotica figurație din foaierul hotelului amesteca de-a valma foști ilegaliști comuniști și foști deținuți politici anticomuniști, bătrâni poeți proletcultiști și tineri scriitori „onirici”, respectabile cucoane de lume veche, lângă abia mascate cocote ale boemei culturale socialiste. Ziariști, actori, activiști de partid, muzicieni, bizari intruși cu identitate bizară, astrali vagabonzi ai subteranei artistice alcătuiau o adunătură „omagială”, pe măsura disponibilităților celui omagiat. Asta-i ciudat ar fi putut fi și titlul spectacolului din afara spectacolului, ca și salutul-parolă al participanților
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în cazul în care ar sancționa, fie și numai simbolic sau metaforic, comunismul. Lacrimile sale în legătură cu Holocaustul dovedesc, însă, fie că președintele Băsescu nu este insensibil la suferință și oroare (și la memorie, implicit), fie că știe să fie un actor aplicat doar în cadrul a ceea ce consideră că ar putea să-i avantajeze imaginea în străinătate. Or, condamnarea comunismului românesc ar fi strict o chestiune națională, nu una internațională: câștigul ar fi minim la nivel mediatic internațional, și atunci de ce să
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pentru noi nu se mai pune problema comunismului. Revoluția nu a fost un spectacol de iluzionism în care totul s-ar fi putut răsturna printr-o scamatorie. Nu este nici un film istoric de lung metraj, chiar dacă pe scenă a apărut actorul Caramitru, iar regizorul Sergiu Nicolaescu declară nonșalant că dumnealui s-a simțit la revoluție ca la filmare. De aceea nu cred că e bine că se fac astfel de afirmații care ne pot pune pe gânduri. Fiindcă nouă ne-ar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
drumul?! Și dacă a existat o rațiune pentru care li s-a dat drumul, de unde știu eu că nu vor scăpa încă o dată ca să fie filmați și la următorul complot legionar. Eu constat doar că au devenit un fel de actori care, cum se filmează un complot, cum apar și ei cu teancul de sute și de dolari în mână. În această privință minerii care ne-au salvat de la pieire și care n-au fost filmați în vreme ce-și desfășurau
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]