43,006 matches
-
mai eram cea dintotdeauna. Șiroaie de lacrimi îmi curgeau pe obraz, nu știam cum pot să mă obișnuiesc cu gândul că cel ce era mereu alături de mine, acum nu mai există. Sufletul meu putea fi comparat cu o simfonie care cânta doar muzică melancolică, de moarte, în timp ce,cu doar câteva zile înainte era ca un mare teatru de păpuși, deși muzicalitatea și culoarea aceea se păstrase, deoarece simțeam că el trăiește alături de mine și veghează asupra mea, ajutându-mă să fac
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și muzică. Însă, cu toate acestea, mi-am dat seama de-a lungul timpului și chiar de pe acum că nu sunt decât un suflețel mic într-o lume atât de mare. Irena Mălășinc COLINDĂTORII În ajun de Anul Nou, mama cânta în timp ce frâmânta aluatul pentru cozonaci. În bucătărie, mirosea a vanilie și scorțișoară, iar afară ningea îndesat.Andrei privea la fereastră cum cădeau fulgii pe sania lui, rezemată de un salcâm gros. Culcă-te, i-a spus mama. Mâine trebuie să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
apă... Soții priveau În timp ce soțiile lor erau atinse de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o bună parte din zi cântând, dansând și bând27. Băile publice au fost disprețuite de reformatorii protestanți care se temeau că nuditatea publică aducea cu ea un comportament imoral. Îmbăiatul a devenit o activitate privată În multe părți ale Europei odată cu secolul al XVIII-lea. Urinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte ușor ariile muzicale? Reținea ușor ceea ce învăța în meșteșugul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte ușor ariile muzicale? Reținea ușor ceea ce învăța în meșteșugul său? Inteligența Judecata Avea bun simț? Judeca bine persoanele? Avea o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere aerul răcoros, cu un ușor miros de iod, care venea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
turnat-o pe nevastă-mea că ascultă Europa liberă și că-și face moațe din Scînteia?! Ce mai vrei? Gh. P. doi: Lasă tu turnătoriile astea de catifea..., vinovățiile astea de operetă...! Gh. P. unu: Da tu nu mi-ai cîntat ca un tenor liric, și inocent, aria cu fiul în America și cocoșeii de aur? Gh. P. doi: Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla care-ți duhnește a canal, a rușine... (îl apucă de gît) Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ajung să se miște în genunchi, în patru labe, tîrîndu-se, jalnici...; primul care se ridică e Gh. P. unu; îți reface cît de cît ținuta și se îndreaptă către public, într-o atitudine de solist de operă după ce și-a cîntat aria...) Gh. P. doi: (încă pe jos) Ei, ce dracu' faci?! Gh. P. unu: (parcă vindecat de febra de pînă acum) Cum ce fac?! Gh. P. doi: Păi... ce faci, ieși la aplauze?! Gh. P. unu: Păi nu?!, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică...; o spun; (înainte de a o spune, privește spre scenă; cei doi îl privesc și, între furie și stînjeneală, trag cortineta) (pe banda sonoră este bucata " Nimic nu e pierdut, dragul meu" cîntată de Nana Mouskouri) Doamnelor și domnilor spectacolul din această seară s-a terminat. Dacă după ce o să ieșiți din sală și vă veți opri în fața teatrului, și dacă o să tăceți peste puterile dvs., și dacă n-o să vă vină să rîdeți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu am nevoie de un securist..., mă rog, de un sereist! (se agață de doctor, care vrea să plece) De unul calificat... Matale... Doctorul: (debarasîndu-se de Octav) Hai, pleacă, de-aici! (pleacă) Octav: Da nu vreau să plec, dom' doctor! (cîntînd) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (încearcă să rîdă... apoi îngenunchează, se concentrează și pare că receptează un semn sonor..., o presiune acustică asupra spațiului spre care privește) Vezi, Ovidiu, deja ne-au încadrat la boli nervoase... Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a început să miroase a renunțare... Și tu știi ce înseamnă asta... Și eu nu vreau... mai bine să miros a glonț... (presiunea sonoră dispare; Octav își adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat cu un rîs și o voioșie suspectă; pe una din laterale, intră Mona) Octav: (către Mona) Ce spui, avem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să miros a glonț... (presiunea sonoră dispare; Octav își adîncește îngenuncherea; din cort, iese Groparul, îl privește cu înțelegere) Groparul: (ridicîndu-l și cîntînd foarte încet) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (apoi, înțelegînd situația în care se află, cîntă din ce în ce mai tare, amestecat cu un rîs și o voioșie suspectă; pe una din laterale, intră Mona) Octav: (către Mona) Ce spui, avem oleacă de talent, nu? Groparul: ... Eu nu prea am voce... Octav: Nu-i adevărat...! Hai că am putea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de sine... și de neputință... de neputința de a schimba... Octav: E adevărat ce spui... sigur... dar trebuie să faci un efort... Costache: Hm! Cînd trăiești timp de 20-30 de ani, muncind într-un fel, bînd într-un fel, dormind, cîntînd, iubind, certîndu-te și împăcîndu-te într-un anume fel, înseamnă că ți-ai construit un fel de a trăi... s-a cristalizat un stil de viață... Dacă pe omul ăsta îl muți în altă familie, în alt mediu uman, deci, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră...! Marieta: ...Părinte..., eu să vă spun drept... am amuțit... vă rog să ne iertați... dumneavoastră începuseți să cîntați deja... mi-a fost rușine să vă opresc... Preotul: Nu-i frumos, băiatule! Nu murim, așa, cînd vrem noi... Toate la timpul lor... Cu voia Domnului... Nu-i voie să glumim cu... Octav: Știu, părinte... de fapt... eu sper că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cap chestii ca demnitatea, cinstea, curajul... Octav: Bătrîne, spune-mi și mie cum pot oamenii să uite o asemenea grozăvie! Groparul: Uită, domnule, uită pentru că omul nu poate trăi amintindu-și mereu că e vinovat... Și-atunci uită. Gata. Octav: (cîntă) "...căci și uitarea e scrisă-n legile-omenești..." Mai bine hai să-ți vînd ceva... M-am plictisit cu tine... Hai să facem un pic de comerț! Spune, ce să-ți vînd? Groparul: (privind spre o parte a scenei) Lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori acest vers... îmbunătățit...; din ce în ce mai atenți...; Octav pune casetofonul în funcție și pe muzica asurzitoare cîntă refrenul lor, mișcîndu-se în stil brigadă artistică...; intră Marieta, Costache și Matei; incomodat de gălăgie și de comportamentul celor doi, Matei oprește casetofonul) Matei: Păi ce dracu' faceți voi aicea?! Comerț sau program artistic?! Octav: Și una și alta... Amîndouă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
antipasivului în limba franceză, deoarece obiectul direct poate fi omis (în același tip de construcții cum sunt cele din limba engleză, de tipul (a), discutate mai sus), dar fără vreo modificare a formei verbului: Michel chante (un air connu) ' Mihai cântă (o arie cunoscută)', dar arată (Creissels 1995: 286) că nu e adevărat că antipasivul caracterizează numai limbile ergative, aducând contraexemple din limbi neergative care au antipasiv: nahuatl, soninke. Și în limba română există construcții similare celor din engleză și din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
similare celor din engleză și din franceză, discutate în bibliografie, care corespund atât tipului (a) − ștergerea obiectelor nespecifice −, cât și tipului (b) − alternanța conativă (obiect direct − obiect prepozițional): (a) Ion bea țuică > Ion bea Ion mănâncă sarmale > Ion mănâncă Ion cântă la pian > Ion cântă (b) Ion lovește sacul de box/în sacul de box Câinele roade osul/la os Maria tricotează puloverul/la pulover. Construcțiile etichetate drept forme de antipasiv în limbile acuzative răspund numai parțial definiției date de Dixon
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și din franceză, discutate în bibliografie, care corespund atât tipului (a) − ștergerea obiectelor nespecifice −, cât și tipului (b) − alternanța conativă (obiect direct − obiect prepozițional): (a) Ion bea țuică > Ion bea Ion mănâncă sarmale > Ion mănâncă Ion cântă la pian > Ion cântă (b) Ion lovește sacul de box/în sacul de box Câinele roade osul/la os Maria tricotează puloverul/la pulover. Construcțiile etichetate drept forme de antipasiv în limbile acuzative răspund numai parțial definiției date de Dixon (vezi supra, 6.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
situația normală este ca un verb să nu poată figura decât în construcții tranzitive sau decât în construcții intranzitive. Rousseau (1998: 85) se întreabă dacă faptul că numeroase verbe sunt înregistrate atât ca tranzitive, cât și ca intranzitive (chanter 'a cânta', courir 'a alerga') este o problemă de uz contextual sau are o semnificație mai profundă. Pornind de la această situație − tranzitivitatea are un rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra, 4.3.1. și Capitolul 4, 4.: Ion dansează cu plăcere > Ion dansează rock'n-roll cu plăcere Ion cântă în corul școlii > Ion cântă cântece patriotice în corul școlii; ● treceri între tranzitive și inergative, prin ștergerea obiectului nespecific: Ion mănâncă sarmale toată ziua > Ion mănâncă toată ziua Ion scrie romane polițiste > Ion scrie. Hill și Roberge (2006: 5−6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra, 4.3.1. și Capitolul 4, 4.: Ion dansează cu plăcere > Ion dansează rock'n-roll cu plăcere Ion cântă în corul școlii > Ion cântă cântece patriotice în corul școlii; ● treceri între tranzitive și inergative, prin ștergerea obiectului nespecific: Ion mănâncă sarmale toată ziua > Ion mănâncă toată ziua Ion scrie romane polițiste > Ion scrie. Hill și Roberge (2006: 5−6) observă că este posibilă trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este explicită, deci participă la alternanța cauzativă. Un eveniment cu cauză internă este conceptualizat ca fiind determinat de proprietățile inerente ale entității care participă la eveniment, fără intervenția unei forțe externe (verbe prototipice cu cauză internă sunt inergativele sing 'a cânta', dance 'a dansa'). Verbele care denotă evenimente cu cauză internă implicând un singur argument, care nu poate fi controlat din exterior, sunt verbe intranzitive care nu participă la alternanța cauzativă. Verbele cromatice, verbele de comunicare, verbele de emisie de sunete
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1988: 569) este de părere că se impersonal este diferit de it. si: în română nu există se nonargumental, chiar dacă e limbă pro-drop. Se apare în română cu tranzitive (Piesa asta s-a jucat anul trecut), cu inergative ( S-a cântat bine) și cu ergative (Ieri s-a ajuns târziu acasă), autorul subliniind că această ultimă situație nu e predictibilă. Preluând date de la Dobrovie-Sorin (1987: 495)152, Cinque (1988: 572) arată că, în română, nu toate verbele ergative acceptă construcția cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativele, distribuția asimetrică a obiectului direct. ● Inergativele tranzitivizate acceptă cu ușurință obiectul direct (exemplele sunt preluate din articolul citat): și-a trăit traiul și-a vorbit vorba a muncit muncă grea. Tranzitivele acceptă rar obiectul intern: a scris scrierea a cântat cântecul *a creat creația. ● Inacuzativele nu acceptă obiectul intern: *a coborât coborârea 19 *a sosit sosirea. Hill și Roberge (2006: 17) arată că identitatea semantică dintre V și O este suficientă pentru ca aceste nume să fie considerate obiecte din punct
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]