425,743 matches
-
în ultimele zile de festival, cu Marek Janowski la pupitru. Primul program a cuprins opusuri de Brahms și Franck, alăturând lucrări marcate - în principiu - de monumentalitate și un romantism de factură (mai) sobră, determinată de dorinŃa creatorilor de a respecta formele clasice și rigoarea lor, dar și de aversiunea în faŃa exceselor, preferând introspecŃia, meditaŃia, anvergura și claritatea construcŃiei. Întâmplarea a făcut ca întreaga seară să se deruleze „în re”, pentru că Uvertura tragică op. 81 de Brahms a adus încărcătura puternică
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
versiune interpretativă poate să placă sau nu, dar cu siguranță spectatorii au apreciat, la unison sunetul său calitativ, suplețea, finețea și performanța tehnică, privind tentația de a „reciti” partitura ca pe un joc al experimentului și al căutării unor noi forme de expresie, ceea ce s-a confirmat și în Dansul de Ysaye oferit ca bis. Pentru Orchestra de cameră a Filarmonicii a fost, cu adevărat, o provocare, testând din plin maleabilitatea formației, capacitatea de a se plia și a răspunde celor
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
oboaie și doi corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur”, a fost executată de-a dreptul miraculos. În fine, Concertul în do major pentru violoncel l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, aflat în formă de zile mari. La îndreptățitele aplauze insistente ale publicului, domnii (de fapt își justifică apelativul de maeștri) Năsturică Herschcowici și Cazacu au oferit o parafrază a cunoscutei Passacaglii de Händel, cu (alte) variațiuni, extrem de spectaculoase. Să subliniem în încheierea notiței
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
Dorit nu doar de melomani, ci și de muzicieni, acest periodic muzical reflectă în egală măsură dinamica artei sunetelor de la noi pe toate palierele acesteia, de la arta academică la producțiile de mai amplă audiență. Mai ales din momentul adoptării unei forme atractive (tipar color, condiții grafice superioare, bogăție a ilustrațiilor etc.) Actualitatea muzicală și-a câștigat un loc binemeritat în publicistica românească, întrunind atât sufragiile unui public larg, cât și pe cele ale oamenilor de profesie, fie aceștia autori sau cititori
Un magazin muzical de succes by Gheorghe Firca () [Corola-other/Journalistic/83615_a_84940]
-
sunetelor. Este aici o victorie asupra spiritului de rutină, scepticismului și comodității în gândire și în acțiune. După prima serie a revistei, care câștigase bătălia prin diversificarea conținutului și prin creșterea efervescenței de idei, păstrând încă o anumită sobrietate a formei, seria pe care o aniversăm astăzi strălucește prin ingeniozitate conferind publicației atributele unor adevărate PAGINI AURII. Câtă pasiune, inventivitate, ce explozie de resurse în plan muzicologic, beletristic, grafic ne oferă astăzi revista fixând pentru viitor ACTUALITATEA MUZICALĂ. Felicit din inimă
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă Între coperțile colorate ale noului format - unele de rafinată compunere plastică, altele adecvate doar unor tendințe din showbiz-ul momentului(...) - s-au adunat contribuții jurnalistice de diferit calibru : de la simple informații culturale la cronică de concert sau eseu. Ajungând
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
Între coperțile colorate ale noului format - unele de rafinată compunere plastică, altele adecvate doar unor tendințe din showbiz-ul momentului(...) - s-au adunat contribuții jurnalistice de diferit calibru : de la simple informații culturale la cronică de concert sau eseu. Ajungând în forma nouă la rotunda cifră de 100 de numere, A.M. se prezintă ca o adevărată colecție cu teme și linii jurnalistice urmărite consecvent, care scrie/ compune în manieră proprie o istorie recentă a vieții muzicale, desigur rezumativ și neacoperindu-i toate
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
nu au cum să afle despre asemenea aspecte decât citind, eventual, prin alte publicații. Și este păcat, pentru că, repet, singura revistă de specialitate ar trebui să fie completă și (pe cât se poate) obiectivă. La cele 100 de numere în această formă doresc revistei viață lungă, renunțarea la „calupurile” ce poartă o singură semnătură, uneori pe pagini întregi, diversificarea paletei de informații și mai ales promovarea prin centrele de vânzare a presei, astfel încât să se bucure de un public numeros, care să
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
a lui Ceaikovski. În Caietul- program al Festivalului se reproduce însă o frază stupefiantă, preluată după vienezi, că « la 32 de ani este deja cel mai bun violonist al lumii »(sic !). Probabil că la București nu s-a aflat în forma artistică excepțională din Capitala Austriei, când presa locală a lansat acea apreciere surprinzătoare, fiindcă orchestra l-a acompaniat exemplar de suplu și nuanțat. Întâlnirea cu Filarmonica din Sankt-Petersburg a constituit un moment de încântare greu de uitat, iar revederea cu
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
spirituală. Ar mai fi de adăugat, ca o importată și frumoasă realizare, festivitatea de acordare anuală a premiilor „Actualității muzicale”. În concluzie, revista „Actualitatea Muzicală” a devenit o adevărată frescă a vieții muzicale românești. Ea este incitantă în conținut și formă și competitivă în esență, rezultantă a strădaniei a pasiunii conducătorilor ei Costin Aslam, Mihai Cosma, Octavian Ursulescu și editorialistul Adrian Iorgulescu. Irina ODĂGESCU
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
ajungând până la un iureș dezlănțuit la sfârșitul strălucitor al suitei, cu dragoste și respect față de muzica lui George Enescu. Numărul de maximă atractivitate l-a constituit Concertul nr. 2 în La major pentru pian și orchestră de Liszt. Aflat în formă foarte bună, renumitul solist francez Jean-Yves Thibaudet s-a impus ca un virtuoz de prestigiu chiar de la primele acorduri. El a reușit să aducă o linie de distincție materialului muzical, evitând capcanele banalității, prezente în unele pagini ale acestei lucrări
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
această extraordinară menținere a presiunii a motivat derularea „ondulată” a recitalului. Pentru că de pe creste se mai și coboară, bisul oferit a dezvăluit o altă fațetă a erotismului care se degaja din opera aceluiași genial autor al Bolero-ului. Piesa în formă de Habaneră, care evocă universul fierbinte - la propriu și la figurat - al nopților din sudul Spaniei, a făcut dovada măiestriei de care dă dovadă interpreta prin subordonarea și adaptarea tehnicii la procesul modelării sonore, pentru redarea fidelă a plasticității conținutului
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
Bufonul” cu tehnica și carisma lui recunoscută și, Adela Crăciun - REGINĂ atât la propriu, cât și la figurat. Ansamblul, la început confuz, apoi ceva mai adunat, nu a oferit spectaculosul de la premieră, parând deja obosit, iar orchestra, deși într-o formă acceptabilă, mai aducea pe ici pe colo cu câte o fanfară. Deh! O fi fost vacanța prea lungă. Dirijorului Tiberiu Soare, pe care sincer îl apreciez, i-aș aminti că nu e suficient să știi muzică ca să dirijezi balet. Trebuie
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
cântată datorită melodicii suple, ample, a oferit din nou orchestrei ocazia naturalizării sugestiilor - în care dealtfel se complace cu evidență. Ultima lucrare din ciclul londonez al simfoniilor, cea cu nr. 104, unitară, densă, a constituit prilejul unei construcții sonore solide, formele de lied (din Andante), de sonată (din final), fiind demonstrații de știință a redării travaliului contrapunctic. Sunt detalii care aduc satisfacții cronicarului, dar, emblematică pentru această orchestră, virtuoză „în exces”! este, dincolo de versatilitate, acuratețe, diversificare dinamică, extraordinara mobilizare a orchestranților
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
soția regretatului Horațiu Rădulescu. Dirijează de la pian, comunicarea este perfectă; așa cum și-a obișnuit și orchestra, se retrage în momentele cerute de expresivitate și frazare, în favoarea celorlalte instrumente. Urmărindu-i, ai senzația demonstrației pe viu a unei analize de formă, învăluită însă de poezie romantică (partea a doua) ori clasică ( finalul). În cea de a doua nocturnă, solistica a adus la rampă alt instrumentist de valoare: Marc- Olivier Broillet în Concertul pentru trompetă în Mi bemol major, impecabil pe tot
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
de către coordonatorul științific, compozitorul-pianist, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, prof. univ. dr. Dan Dediu. Teza de doctorat conține trei paliere tematice: a. o istorie a improvizației muzicale cu accent pe perioada barocului muzical (un ghid excelent fiind lucrarea Formele Muzicale ale Barocului în creația lui J.S. Bach a lui Sigismund Toduță); o istorie a jazz-ului prin prisma simbiozei classical-jazz (aici am realizat un subcapitol de istoria jazz-ului cu elemente inedite ale genului muzical) b. Îndreptarul de improvizație
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
umană - instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce ar pune meditatorul într-o discretă încurcătură. „UND GOTT SPRACH:” declamă GABRIEL în ariile sale din „Creațiunea” lui J. Haydn. Cuvântul, al cărui înțeles emană din însăși devenirea celestă, divină, atotcreatoare și atotstăpânitoare
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
sălbatice. Această necesitate fericită a visului, grecii au personificat-o în Apolo, Zeul Forțelor plastice, al profeției și luminii, care guvernează și frumusețea lumii interioare a imaginației, care înseamnă absența impulsurilor brutale, deci calmul și înțelepciunea; este un zeu al formelor armonioase și al euritmiei, al luminii intelectuale și al formei juste”. Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
în Apolo, Zeul Forțelor plastice, al profeției și luminii, care guvernează și frumusețea lumii interioare a imaginației, care înseamnă absența impulsurilor brutale, deci calmul și înțelepciunea; este un zeu al formelor armonioase și al euritmiei, al luminii intelectuale și al formei juste”. Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
momentele în care interpretul uita să se asculte, lăsând mâinile să meargă fără controlul auzului conștient. M-a necăjit nepăsarea manifestată uneori față de textul compozitorului și față de indicațiile acestuia. Alteori a lipsit voința de construcție a pieselor, fiind neclare contururile formei, a lipsit voința de stil și expresie. Am întâlnit și cazuri de supradimensionare a eului personal în dauna adevărului muzical, suficiență, emfază, manierism, rutină, oboseală sufletească sau mulțumirea cu o miză artistică minoră. Aroganța și limitarea intelectuală nu sunt atribute
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
fie mai bine asimilată de către viitorii competitori? Cred că ar fi potrivit să se organizeze un program internațional de masterclass, condus de maeștri reputați ai domeniului. Acesta ar trebui să cuprindă cursuri de interpretare, cursuri de analiză a structurilor și formelor, precum și crearea unui fond de înregistrări exemplare din discografia enesciană de referință. Pentru etapa finală juriul i-a ales pe Amir Tebenikhin, An Jong Do și Violeta Kacikian. Premiul pentru interpretarea lucrărilor de George Enescu a fost atribuit lui Ilia
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
a ales pe Amir Tebenikhin, An Jong Do și Violeta Kacikian. Premiul pentru interpretarea lucrărilor de George Enescu a fost atribuit lui Ilia Raskovski. Cei trei finaliști și-au susținut concertele în compania orchestrei Transilvania din Cluj Napoca, aflată într-o formă mult îmbunătățită față de finala ediției trecute. Dirijorul Florin Totan a făcut eforturi extraordinare ca să asigure cu promptitudine și eficiență parteneriatul orchestră-soliști. Un alt factor de disconfort a fost spațiul insuficient oferit de sala de concerte George Enescu a Universității Naționale
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]