44,517 matches
-
valori materiale și spirituale, elenii au adoptat unii zei fenicieni și nabatieni, în timp ce "Zeus" a devenit și stăpânul zeilor locali. De asemenea, grecii au fost șocați de practica semitică a circumciziei. Zona Decapolisului se distingea de împrejurimi, datorită culturii greco-semitice. Epoca elenistică se sfârșește odată cu supunerea Regatului Hasmonean de către Pompei în 63 î.Hr., populația Decapolisului întâmpinându-i cu mult fast pe romani. După cucerirea Iudeei și Siriei de către romani, Roma a dorit dezvoltarea culturii romane în cele mai îndepărtate regiuni din
Decapolis () [Corola-website/Science/326912_a_328241]
-
de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Călin Stănculescu scria în România liberă din 9 iunie 1994: "„Realizat după un scenariu semnat de Horia Lovinescu, filmul a indispus destul de mult cenzura epocii, care a pretins modificări substanțiale filmului realizat de Mircea Săucan. Autor profund original, Mircea Săucan aducea în cinematografia română din anii '70 nu doar ambițiile experimentalismului, ci și întrebările mult mai profunde datorate exprimării universului interior al unor personaje frustrate
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
directă a Hoardei de Aur. Întemeierea statului moldovenesc este precedată de preexistența inițială în zona de nord-vest a unei nucleu statal, dar care în final nu a reușit să-și asume rolul unificator. Acest rol a fost ulterior preluat în epoca angevină de al doilea nucleu, evoluția lui putând fi descrisă prin două etape: prima cea a formării unei structuri politico-militare (căpitănie) de apărare a hotarelor răsăritene ale regatului maghiar, iar cea de a doua exprimând formarea statului feudal independent consolidat
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
țara la ortodoxie și întemeiază o mitropolie ortodoxă la Suceava (1386/1387), instituție care va contribui la întăririea puterii centrale și va însemna recunoașterea in facto de către Polonia a autonomiei politice și bisericești. Moldova este recunoscută în spectrul politic al epocii ca o țară romaneasca. In unele izvoare ea este numită Valahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul romanesc dintre Carpați, Dunăre si Marea Neagră. În vremea lui Alexandru cel Bun, Patriarhia Ecumenică din Constantinopol după câțiva ani de
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
luat numele fluviului care se varsă în mare în locul unde orașul a fost construit. Teritoriul orașului Wimereux la originea să, aparținea comunei Wimille, care s-a despărțit în 1899. Wimereux constitue un ansamblu arhitectural remarcabil de case și clădiri tipice Epocii Frumoase ( Belle Époque) care continuă să fie întreținute. De la originea să, fiind casă a doua pentru familiile bogate din Lille și Paris, Wimereux în ultimii 20 ani, a devenit suburbie a orașului Boulogne-sur-Mer. Wimereuz atrage deasemenea Britanici, Belgieni și Ruși
Wimereux () [Corola-website/Science/326974_a_328303]
-
loc în comuna. O brînză locală poartă numele orașului: Drojdia de Wimereux. • Celebrarea plimbare cu barca • Weekend de aer • Sărbătoarea mucegaiului • Concerte de pe dig. Wimereux a primit trei flori la Concursul de orașe și sate în floare. Toate vilele din Epoca Frumoasă • Laboratoarele de cercetări științifice maritime (Station marine de Wimereux -Université Lille Nord de France) • Colecții de Charles Belart (unelte din Paleolitic) • Gară de-Wimille Wimereux.
Wimereux () [Corola-website/Science/326974_a_328303]
-
japonezii își impuneau dorița. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea naționalismului vietnamez. În acel moment vietnamezii luptau împotriva japonezilor de partea Aliaților. După Revoluția din august și capitularea Japoniei, în septembrie 1945 Ho Și Min a declarat independența Vietnamului. În epoca Armistițiului din 1940 și de la crearea Regimului de la Vichy, Indochina franceză a fost administrată de generalul Georges Catroux (numit în august 1939), care a încercat să rezolve problemele cu Siamul și Japonia, însă activitatea sa a nemulțumiți noul guvern - în
Primul Război din Indochina () [Corola-website/Science/326980_a_328309]
-
of Scotland” (din Castelul Edinburgh, Scoția) și „Bread of Heaven” (din Rhosilli Beach, Țara Galilor, dar cântat în engleză). Imnurile au fost întrerupte de imagini care prezentau încercări notabile ale Uniunii de rugby. Odată ce reprezentația a evoluat, mai multe diligențe de epocă aparținând London General Omnibus Company au intrat pe stadion, transportând bărbați îmbrăcați în stil victorian și purtând jobene. Conduși de Isambard Kingdom Brunel (jucat de Sir Kenneth Branagh), bărbații au ieșit din vagoane și au supravegheat terenul. După ce a urcat
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
neamului său”. Personajul principal este înfățișat idealizat, ca un conducător văzut de popor ca un om sfânt intrat în legendă prin numeroasele fapte bune și folositoare care i se atribuie. Portretul său este privit nu atât prin prisma cronicilor din epoca sa, ci mai ales prin legenda creată în jurul numelui său, aspect recunoscut chiar și de boierul cronicar Grigore Ureche („Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
lui Ștefan cel Mare. Cele două filme au fost realizate pentru a aniversa 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt (10 ianuarie 1475) și au dorit să prezinte o imagine a lui Ștefan cel Mare în conformitate cu discursul istoric al epocii. Istoricul Ciprian Plăiașu a considerat că filmul este plin de „clișeele și erorile istorice consacrate de discursul istoriografic aprobat de PCR”. El apreciază că ideea românismului, susținută de Ștefan cel Mare, este falsă și nu își are locul în contextul
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
o dragoste de pământ care-i face ostași de temut între popoarele de la Dunăre”) era puțin cunoscută în acele vremuri. Realizate în perioada afirmării naționalismului comunist, cele două filme dedicate lui Ștefan cel Mare s-au conformat ideologiei politice din epocă în scopul de a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. Moldovenii sunt prezentați ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
simpli stimulați de credința strămoșească. Cu toate aceste aspecte expuse mai sus, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, nu include filmul "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" între filmele cu conținut politic și propagandistic ale epocii comuniste prezentate în lucrarea sa "„Filmul surd în România mută”" (Iași, 2011). Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment prin realizarea
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
apreciată. Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475", considerându-l lung, plicticos și anormal. El a observat prezența unor elemente propagandistice caracteristice epocii comuniste: prezentarea țării ca „buricul pământului, un loc unic, mai izolat și mai expus ca oricare altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției”, evidențierea izolării țării între popoare dușmane, asemănarea ședinței din Sfatul Țării cu
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Mare să arate ca o păpușă Barbie cu mustață. Singurul element interesant i se pare distribuirea lui Gheorghe Dinică în rol de sultan. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ecranizare de epocă, vag inspirată de „Frații Jderi”, și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. În eseul „Filme de cinematograf” publicat în 1919 de revista „Însemnări literare”, Sadoveanu remarca cum trecând de la mișcarea și peripeția brutală, la sentimente și cugetare, cinematograful a dat filme
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
În primii ani de după război a apărut din nou la Budapesta, mai ales în spectacole de operetă, și în unele teatre de provincie. Noul regim în curs de consolidare sub ocupație sovietică nu o vedea bine, considerând-o vedetă a epocii lui Horthy. Ultimul ei mare succes pe scena Teatrului de operetă a fost în creația lui Paul Abraham, "Bal la Savoy" în anul 1948. Rareori a fost angajată în filme: un scurt metraj "Betlehemi királyok" („Magii de la Bethlehem”) și într-
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
persană, turcă, malaieză) de Marcel Devic. Dicționarul oglindește starea limbii franceze clasice și folosirea corectă a limbii literare între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Articolele prezintă o etimologie a fiecărui cuvânt (așa cum era cunoscută sau presupusă în epocă), diferențele semantice între mai multe sinonime, numeroase remarci gramaticale privitoare la corecta folosire a limbii, și numeroase citări literare, care sunt principala rațiune a reputației lucrării. O versiune prescurtată, cunoscută în Franța sub numele de "Le Petit Littré", iar în
Dictionnaire de la langue française (Littré) () [Corola-website/Science/327020_a_328349]
-
El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Roșu" din timpul dinastiilor Wei și Jin. A fost probabil compusă în perioada dinastiei nordice Song și transmisă pe plăcuțe de piatră în timpul dinastiei sudice Song, când împăratul Li Zhong se afla încă la putere. Perioada dinastiei Song este o epocă de tulburări și nesiguranță, în care China este amenințată de barbarii care, în cele din urmă, au învins oștile chineze și au ocupat tot nordul Chinei, rupând de acum înainte țara în două. „Aceste evenimente au suscitat o mișcare de
Gan ying bian () [Corola-website/Science/326455_a_327784]
-
cu tendință moralizatoare și naționalistă care a stat la baza unei reînnoiri a confucianismului, dar care s-a folosit și de daoism, depozitarul valorilor tradiționale și refugiu împotriva neliniștii crescânde”. În ciuda abuzurilor și șarlatanismului unora dintre reprezentanții săi, în această epocă daoismul a continuat să joace un rol important în păstrarea valorilor morale tradiționale și răspândirea lui a fost intensificată, în această perioadă de tulburări și mizerie populară, de acțiunea umanitară ce-i era proprie. "Cartea recompenselor", ca acțiune moralizatoare de
Gan ying bian () [Corola-website/Science/326455_a_327784]
-
de a judeca binele și răul; la sfârșit, insistă pe suprimarea faptelor rele și concentrarea pe cele bune, pentru că de ele depind răsplățile și pedepsele. Numeroasele mărturii prezentate la sfârșitul cărții fac dovada puternicei diseminări a acestei scrieri în toate epocile și în toate mediile sociale ale Chinei.
Gan ying bian () [Corola-website/Science/326455_a_327784]
-
treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia de la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soțului ei, Doamna Haricleea Hangerli vrea să ajungă la Stambul cu bijuteriile cumpărate cu banii furați de domnitor de la boieri pentru a unelti ca fiul ei să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
este primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de avere cunoscuți în istorie sub numele de fanarioți. În goana lor după o înavuțire grabnică, fanarioții supuneau țara unor biruri istovitoare. În acele vremuri grele, din rîndul poporului umilit și apăsat, se ridicau ca răzbunători ai nedreptății haiducii.”". În Epoca fanariotă (1716-1821), Amza (Ion Besoiu) este căpitanul unei cete de haiduci din Muntenia, care pradă și dau foc la conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga Barbu). În
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]