43,803 matches
-
ci doar interpretări; fiind vizibil contaminat de cotitura hermenutică și fenomenologică germană. Această idee l-a determinat pe Foucault să creadă că evenimentele istorice, provenite dintr-un concret al acțiunii umane, pot fi echivalente cu evenimentele de discurs prin instanța limbajului, prin faptul că oamenii vorbesc despre ele, lăsând pe planul al doilea faptul în sine, dinamica umană și istorică. Profesorul francez nu a fost preocupat de empirismul istoriei (de cine, ce a făcut? întrebări responsabile de o întreagă urzeală a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al cunoașterii, despre care am scris mai sus, Foucault este angrenat în dinamica istoriei, în istoria-trăire, considerând relele istoriei ca fiind derivate nu din acțiuni sau din fapte infame, cât dintr-o prezență excesivă, abuzivă a acestor fapte infame în limbaj, în discursul cotidian. Negativizarea istoriei e produsă de interpretări, de instrumentalizări ideologic-lingvistice. Istoria, pentru că se ocupă de un acțional al omului, are în ea relații de putere, astfel că nu este deloc întâmplătoare încercarea utopică și niciodată pe deplin reușită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui, în exteriorul spuselor sale, istoria nu poate deveni mai reală decât este. Ea nu se află între adevăr și ficțiune, cum spune profesorul Lucian Boia, ci concomitent în adevăr și în ficțiune. Adevărul și ficțiunea sunt interferate atât prin limbajul folosit, cât și prin insolitul gândirii (adică propensitatea de a crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adecvare a cuvântului la evidența istorică. Comentariul dislocă și izolează timpii și evidențele din istorie. Prin analize, comentarii, interpretări, toată dinamica istoriei este transpusă într-un limbaj-reprezentare, unde spusul devine primordial în raport cu faptul istoric. Istoria poate fi o muncă de limbaje și de interpretări, dar nu este menirea istoricului să reducă studiul trecutului la un sistem de interpretări și de reprezentări lingvistice. Nu știu în ce măsură istoria scrisă se complace într-un sistem de reprezentări/interpretări, în loc să-i ajute pe oameni să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o manieră personală. Discursul este o formă sau o îmbrăcăminte mentală pe masa datelor, faptelor, evenimentelor și activităților din trecut. Ceea ce contează sunt faptele și utilizările publice ale acestora. Aceste utilizări, instrumentalizări ne arată relații de putere și de cunoaștere. Limbajul intelectual, întotdeauna, mistifică aceste date ale istoriei prin propensitatea sa de a interpreta versus a analiza datele din trecut. Interpretările devin un ersatz de la un autentic al înțelegerii lucrurilor și oamenilor, care, de fapt, compun realitățile trecute. Cercetarea istorică, pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea au invadat totul: literatura, arta, până și creația metafizică. Totul este funcționalitate. Mai ales fucționalitatea limbajului, care exclude semnificațiile și pune semnul egalității între rațiune și fapte, adevăr și adevăr stabilit idee și ideologie, principiu și dogmă, esență și existent, lucru și funcție 217". Alexandru Duțu definea presa și televiziunea ca fiind "canale privilegiate ale stereotipurilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituție anticivică este creatoare de istorie și de un nou discurs social-politic și istoric o întâlnim și la rafinatul filosof Giorgio Agamben, atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu societatea spectacolului, formată în epoca modernă, unde limbajul însuși a devenit o formă de spectacular. În lumea contemporană, show-ul cuvintelor se intersectează cu cel al imaginilor într-o suverană reprezentare, de tip virtual. În acest mod serii de stigmate și clișee sunt "lipite" pe oameni, de la cei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu le înțelegeți în contextul lor social-politic! Ce a spus Heidegger la un moment dat al existenței sale profund politice, profund național-socialiste și ceea ce au spus interpreții săi sunt instanțe diferite de cunoaștere. Pentru că istoria, ca domeniu al cunoașterii, vorbește limbajul acțiunilor și al faptelor, puterea-cunoaștere încearcă monopolul pe discursul despre ele și controlul politic al discursului istoriografic. Este doar o iluzie că un anume regim politic ar putea deține un control total asupra discursului istoriografic, deși nu este deloc o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
the representation of the order of things in the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic de constituire a disciplinelor moderne, arătând astfel politica din interiorul cunoașterii moderne. Acest "antiistoric"237
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de intelectuali". Prea mulți intelectuali cu sensuri, dar fără rost... Schemele binare din cunoașterea modernă ajută mai mult fantezia divizării istoriografice și teoretice, dar cu atât mai puțin un mod coerent și transparent de a percepe realitatea prin și din limbaje. Ele sunt mai mult efecte de analitică a cunoașterii moderne și ale unui mimesis științific prin tradiția de filosofie analitică anglo-saxonă. Putem diviza la infinit cunoașterea la modul duplicitar (A și B pentru un C), dar această "analitică" nu ne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
University Press, Middletown, Connecticut,1983 Jenkins, K., Refiguring History: New Thoughts on an Old Discipline, Routledge, Londra/New York, 2003. Koselleck, R., Conceptul de istorie, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2005. Koselleck, R., Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. LaCapra, D., History, Politics, and the Novel, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 1987. LaCapra, D., Soundings in Critical Theory, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 1989. Lorenz, K., Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Humanitas, București
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2005, p. 144. 112 Idem, Biopolitică și medicină socială, Cluj, 2003, p. 83. 113 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 233. 114 Ibidem, p. 264. 115 Idem, Securitate..., op. cit., p. 277. 116 R. Koselleck, Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. p. 283. 117 M. Foucault, Securitate, teritoriu, populație: Cursuri rostite la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009, pp. 261-266. 118 Ibidem, p. 240. 119 Ibidem, p. 245. 120 Idem, Puterea psihiatrică, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
antipod al criticii oficiale, de factură tematico-sociologizantă, dominantă în epocă (de altfel, în 1973 lui C. i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de orice fel, criticul refuză din capul locului ideologizarea și mânuiește un limbaj suplu și radicalizat (uneori excesiv căutat și voit complicat), care pune un deosebit preț pe neologism, dar și pe metafora fulgurantă, pe paradox, dar și pe expresia sagace, bine aleasă. În accepția lui C., una dintre funcțiile fundamentale ale criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
numeroase ediții ale scriitorilor români clasici și contemporani, precum și pe cele ale unor reprezentanți ai literaturii universale. Ea [O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia] mi se pare serioasă, credibilă, cu multe judecăți drepte. „Plusează”, cum se zice în limbajul boemei literare, și este firesc să fie așa, pentru că de multe ori destinul scriitorului este mai puternic decât opera lui. Nu-i grav, cine știe să citească își dă seama de proporțiile reale ale operei. Criticul nu-și ascunde rezervele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
un doctorat „troisième cycle” la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1971), cu o disertație intitulată Recherches sur les variations isotopiques, sub conducerea lui A.-J. Greimas. Ideea de bază a cărții - izotopia ca manifestare a flexibilității limbajului - revine în cartea Inflexions de voix, publicată în 1976. În această perioadă, de orientare preponderent poetică și semiotică, participă la activitățile Asociației canadiene și a celei internaționale de semiotică; se simte apropiat de Claude Bremond, Dorrit Cohn, Lubomír Dolezel, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
empiric Toma Pavel, ci la temele profunde ale scrisului său. Supratema microromanului este meditația scriitorului asupra forței ontologice a cuvintelor. În reflecțiile sistematice ale poeticianului P., chestiunea este formulată nu ca răspuns, ci mai curând ca o întrebare: ce poate limbajul? Soluția ar putea fi descoperită în primul rând în Le Mirage linguistique. Essai sur la modernisation intellectuelle (1988), în versiunea românească - Mirajul lingvistic (1993), carte reluată într-o variantă engleză cu titlul The Feud of Language. A History of Structuralist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
exclusivitate. Structuralismul și poststructuralismul francez din decadele a șaptea și a opta ale secolului trecut sunt tratate în primul rând ca aspecte ale unui fenomen de fascinație (mirage). Conform demonstrației lui P., structuralismul trădează nu atât o fascinație exemplară a limbajului, cât un caz de autoritate intelectuală, de comportament discreționar, în termenii autorului. Anexele incluse în versiunea românească probează că P. merge mai departe, concepând destinul spectaculos al structuralismului în relație cu mecanismul mutației paradigmelor intelectuale și cu efectele lui. Carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
riscurile de rigoare. De reținut este și ținuta retorică adoptată de P.: un polemism bine temperat, care ascunde, sub aparențe bonome, maliții subțiri și provocatoare. Ficțiunea este abordată topologic, în economia complexă a culturii, împreună cu alte sisteme de sens și limbaje (științele, filosofia, mitologiile ș.a.). În evaluarea statutului ei se reintroduce reperul atât de contestat o vreme al existentului - deci al referinței, în termeni semiotici. Printre tehnicile de lucru se numără exploatarea eficientă a unor metafore gnoseologice - precum noțiunea „lume”, instrument
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
și un premiu al Societății Poeților Britanici (1986). Lirica publicată de U. este extrem de unitară, poeta descoperindu-și încă de la volumul Viața deasupra orașului temele și motivele predilecte - solitudinea, melancolia intelectualizată, orașul tentacular, dar și propria modalitate stilistică - mixaj de limbaj prozaic și metafore neașteptate, care dilată suprarealist coaja lucrurilor sau a imaginilor. Totuși, în această primă scriere figurația rămâne una previzibilă: U. inventează un spațiu urban coșmaresc, artificial, cu „râuri de benzină” sau de neon, cu „ceruri de ciment”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
când se evaluează Îndeplinirea sarcinilor individuale), redactarea finală, asamblarea părților componente... Un element esențial În realizarea proiectului este prezentarea rezultatelor muncii: a) În formă scrisă, după toate rigorile muncii intelectuale; b) În formă orală, comprimat, dar logic, clar, utilizând un limbaj adecvat ... important este faptul că, la aprecierea PROIECTULUI, valorizarea pentru notă are și o componentă holistică și astfel elevii cu C.E.S. care s-au achitat de sarcini În mod conștiincios, au cooperat ... vor obține un scor bun. Considerăm că metoda
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu în cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate. La normali elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]