43,803 matches
-
critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți în învățarea gramaticii din cauză că în limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
succes. Elevul surd învață topica în propoziție după reguli, căci el nu și-a însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, în general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, în formulări de tipul
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
folosesc, în general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, în formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (în mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai recunosc verbul în respectiva formă flexionară. De exemplu în forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
se sania.; Lung are părul mea păpușă.; Păpușa are părul mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor însușite. Aceste achiziții sunt inactive în afara școlii unde folosesc exclusiv limbajul mimico-gestual, lucru care îi îndepărtează de topica însușită prin exerciții în școală. Cuvântul semafor, deși cunoscut și folosit de elevi, în varianta scrisă nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
introducere, cuprins și încheiere. “Producțiile” copiilor surzi oferă o tratare foarte la obiect a problemei, fără introducere, fără concluzie. Ele sunt enunțuri care formal sunt împreună, nerespectând o unitate logică, neputându- se desprinde de concret. Explicația stă în faptul că limbajul verbal nu este folosit decât în anumite situații, foarte puțini copii surzi fac eforturi să și-l însușească bine și îl exersează în viața cotidiană. Părinții acestor copii nu-i solicită să vorbească, atunci când sunt auzitori, din motive diverse, iar
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
surzi fac eforturi să și-l însușească bine și îl exersează în viața cotidiană. Părinții acestor copii nu-i solicită să vorbească, atunci când sunt auzitori, din motive diverse, iar copiii cu părinți surzi se înțeleg mai bine cu aceștia folosind limbajul mimico-gestual. În ciuda tuturor celor observate în lucrul cu elevii deficienți de auz, ora de limba română poate fi interesantă, atractivă și efeicientă prin îmbinarea explicațiilor verbale sau scrise cu limbajul mimico-gestual, cu dactilemele, cu un bogat suport imagistic, folosind deci
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
cu părinți surzi se înțeleg mai bine cu aceștia folosind limbajul mimico-gestual. În ciuda tuturor celor observate în lucrul cu elevii deficienți de auz, ora de limba română poate fi interesantă, atractivă și efeicientă prin îmbinarea explicațiilor verbale sau scrise cu limbajul mimico-gestual, cu dactilemele, cu un bogat suport imagistic, folosind deci comunicarea totală. Lucrul cu elevii deficienți de auz este eficient în condițiile în care ei au de rezolvat exerciții propuse de metodicile de predare a limbilor străine, adică cele de
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
un enunț, găsește literele lipsă din cuvintele textului, completează punctele cu cuvinte din text (se referă la textul suport al lecției la orele de lectură/literatură), exerciții care le stimulează vorbirea, îi obligă să gândescă sarcinile ca vorbitori activi, dincolo de limbajul mimico-gestual. Aceste tipuri de exerciții suscită interesul copiilor surzi, mai ales dacă ora e concepută ca joc ce stimulează competiția. Ele pot avea grade de dificultate diferite, în funcție de nivelul și de vârsta colectivului de elevi cu care se lucrează. Cele
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
mediile creștine, deoarece creștinii se raportau la Isus cu titluri diferite. Importanța acestui titulus derivă din aceea că el confirmă conștiința mesianică a lui Isus, care și-a încurajat ucenicii să-l considere regele uns al lui Israel sau, în limbajul Romei, „Regele iudeilor”. Conform uzanței, autoritățile romane amplasau crucile de-a lungul celor mai umblate drumuri, pe vârful colinelor și la poarta cetăților. De obicei, condamnatul își ducea bârna pentru cruce sau patibulum (cf. Plautus, Carbonaria 2; Miles gloriosus 2
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cruce: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis” (Lc 23,43). Luca însă ne precizează că Isus a înviat abia duminică. Prin urmare, „paradisul” se referă obligatoriu la un loc sau o stare de fericire deplină în așteptarea învierii trupești. Limbajul „învierii” în lumea antică Lumea păgână nega învierea, deși mulți păgâni credeau în tot felul de teorii despre viața de după moarte. Unicul lucru de care erau siguri că nu se putea întâmpla era că nimeni, după moarte, nu se mai
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
canonice de la care deviază. În realitate, aceasta este opinia majorității cercetătorilor Noului Testament din întreaga lume, oricare ar fi părerea actuală în America de Nord. În sfârșit, aceste scrieri se cataloghează cel mai bine ca expresie a încercării ulterioare de a utiliza limbajul creștin inițial, în acest caz, cu privire la viața de după moarte, cu scopul de a formula o viziune asupra lumii radical diferită. Viziunea creștinilor de la început asupra lumii era în acel timp, fără îndoială, mai degrabă ebraică, decât păgână. Dacă ne întrebăm
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
primii creștini au dezvoltat o nouă utilizare metaforică a termenului „înviere”. Deja începând cu Ez 37 și cu povestirea văii oaselor uscate- viziunea impresionantă în care oasele se adună, se ridică în picioare și suflarea lui Dumnezeu intră în ele - limbajul învierii a putut fi întrebuințat ca metaforă a restaurării lui Israel, a reîntoarcerii din exil, a noului exod. Acesta era un mijloc prin care se afirma că Dumnezeu era pe cale să împlinească o surprinzătoare acțiune, dând o nouă șansă poporului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
restaurării lui Israel, a reîntoarcerii din exil, a noului exod. Acesta era un mijloc prin care se afirma că Dumnezeu era pe cale să împlinească o surprinzătoare acțiune, dând o nouă șansă poporului său. Trebuie să notăm că evreii care utilizau limbajul învierii în sens metaforic au continuat să folosească termenul de „înviere” și în sens literal, prin care se referă la noua întrupare de care va avea parte poporul lui Dumnezeu la sfârșitul timpurilor. Același lucru poate fi afirmat pornind din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
creștinismului, cu o unică excepție într-un verset din Rm 11,15, ce ar putea fi un ecou al său. Locul său, începând cu Paul și trecând prin tradiția creștină de la început, este luat de o întrebuințare metaforică diferită a limbajului învierii la care se recurge pentru a descrie botezul și sfințenia. Acest sens metaforic specific nu dăuna sensului literal deplin, deoarece primii creștini credeau literalmente în învierea finală, pe baza învierii literalmente trupești a lui Isus. În afară de aceasta, noul sens
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
la un anumit tip de spiritualitate. Faptul că este un sens metaforic nu-l împiedică să se refere la evenimente concrete: în definitiv, botezul și sfințenia survin în mod concret în trupul nostru. În acest fel a avut loc transformarea limbajului metaforic ebraic cu privire la înviere. A șasea modificare a crezului ebraic despre înviere privește legătura sa cu concepția mesianică. Pe atunci nimeni nu se aștepta ca Mesia să învie din morți, pentru simplul motiv că nimeni nu se aștepta ca Mesia
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
părți, dacă această cale ar face parte dintr-un pachet „conservator” care ar susține status quo-ul în politică sau teologie. Cu siguranță, nu aceasta era situația în iudaism sau în creștinismul de la început. Gnosticii au fost cei care au tradus limbajul învierii într-o spiritualitate privată și o cosmologie dualistă și de aceea au scăpat de persecuții; în schimb, creștinii au fost persecutați mereu. Învierea înseamnă a da mărturie în public despre Isus, ceea ce constituie un afront la adresa altor construcții publice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
că ceea ce Isus a început nu s-a terminat. În a treia fază, pornind de la noua experiență religioasă, în mod progresiv, a început să cerceteze Scripturile. După aceea (și doar după aceea), în a patra etapă, a început să utilizeze limbajul învierii cu scopul de a-și sistematiza experiența. În final, spre sfârșitul primului secol, unii au început să inventeze povestiri despre o înviere concretă, pe care Biserica de la început nu o preconizase. La capătul acestui progres de reflecție stă ideea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și, în final, se înalță la ceruri. Aceste povestiri sunt extrem de neobișnuite și particularitatea pe care o au nu poate să fi fost inventată. E ca și cum scriitorii evangheliilor s-ar sforța să descrie o realitate fără să dispună de un limbaj adecvat acesteia. A patra și ultima însușire stranie a narațiunilor învierii, care ar putea pune sub semnul întrebării multe din predicile de Paște pe care eu și alții în mod obișnuit, le rostim, este absența oricărei mențiuni a speranței creștine
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o persoană care abia a murit, pentru scurt timp poate avea impresia că i-a apărut cel dispărut. Nu e o invenție sau o descoperire modernă; astfel de cazuri se întâlnesc deseori în literatura antică, ce avea la îndemână un limbaj propriu pentru a descrie acel tip de fenomene, dar nu se folosea de imaginea „învierii”. Aceste situații erau înfățișate ca un fel de experiență angelică. Fap 12 exemplifică această situație. Petru se afla în închisoare, iar ucenicii au petrecut toată
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
simplu să raționeze istoric despre primul secol și a devenit un autor de scrieri fantastice din secolul al XX-lea. Oamenii simpli din primul secol știau o grămadă de lucruri despre mințile umplute de lumină și aveau la îndemână un limbaj pentru a vorbi despre asta: psalmii, tradițiile de spiritualitate. Dar toate acestea nu aveau nimic de a face cu cineva care a înviat din morți. Deseori unii se lamentează spunând că felul acesta de discuții se preocupă prea mult de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
despre asta: psalmii, tradițiile de spiritualitate. Dar toate acestea nu aveau nimic de a face cu cineva care a înviat din morți. Deseori unii se lamentează spunând că felul acesta de discuții se preocupă prea mult de „evenimente”, în timp ce în limbajul religios predomină metafora și credința. E foarte adevărat că limbajul religios se folosește în mod necesar metaforă, iar credința este un element central. Însă ideea care definește iudaismul și creștinismul este atenția asupra creației; adică credința într-un Dumnezeu care
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
aveau nimic de a face cu cineva care a înviat din morți. Deseori unii se lamentează spunând că felul acesta de discuții se preocupă prea mult de „evenimente”, în timp ce în limbajul religios predomină metafora și credința. E foarte adevărat că limbajul religios se folosește în mod necesar metaforă, iar credința este un element central. Însă ideea care definește iudaismul și creștinismul este atenția asupra creației; adică credința într-un Dumnezeu care a creat universul spațial, temporal și material și care îl
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
contradicțiilor între cele două partide liberale 740. Scopul declarat al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului de violență și de denigrare, [fără a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]