43,474 matches
-
împăratului Henric al II-lea. Împăratul era tocmai pe punctul de a-l executa pe Pandulf al IV-lea, însă arhiepiscopul a intervenit la timp pentru a salva viața principelui. Pilgrim a obținut pentru arhiepiscopia sa dreptul de a bate monedă pentru Köln și Andernach. Este înmormântat în Bazilica Sfinții Apostoli din Köln, una din cele 12 bazilici romanice din Köln.
Pilgrim de Köln () [Corola-website/Science/324498_a_325827]
-
Constans al II-lea dreptul de a fi condus de către un localnic, un anume Vasile, a cărui supunere față de împăratul de la Constantinopol a devenit curând pur nominală. Pe de altă parte, el avea titluri bizantine, precum "patrikios" sau "hypatos" ("consul"), monedele bătute în ducat purtau efigia împăratului grec, iar greaca era limba oficială. Totodată, ducele avea autoritate asupra porturilor vecine Gaeta, Amalfi și Sorrento, deși fiecare dintre acestea se bucura de o largă autonomie, în special în perioada târzie a ducatului
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
îndepărtat Orientul iconoclast și s-a îndreptat către Occidentul papal. Grecii bizantini începeau să fie percepuți ca reprezentând o amenințare la fel de mare pentru napolitani precum longobarzii. Cândva către începutul secolului al IX-lea, ducele de Neapole a început să inscripționeze monedele în latină, latina înlocuind totodată limba greacă din uzul oficial. Chipul împăratul de la Constantinopol a fost treptat înlocuit de pe monede cu cel al Sfântului Januarius. Actele încă erau datate în funcție de domnia împăratului din răsărit, însă acesta din urmă nu avea
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
la fel de mare pentru napolitani precum longobarzii. Cândva către începutul secolului al IX-lea, ducele de Neapole a început să inscripționeze monedele în latină, latina înlocuind totodată limba greacă din uzul oficial. Chipul împăratul de la Constantinopol a fost treptat înlocuit de pe monede cu cel al Sfântului Januarius. Actele încă erau datate în funcție de domnia împăratului din răsărit, însă acesta din urmă nu avea nicio influență asupra chestiunilor legate de ducatul de Neapole. În 812, atunci când împăratul Leon al III-lea Isaurianul a lansat
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK (în numele Kosovei) în 2007. În 2013, Croația a ieșit din CEFTA și a aderat la UE. Elveția și Liechtenstein fac parte dintr-o uniune vamală din 1924, ambele folosesind francul elvețian ca monedă națională. Următoarele organizații politice și/sau economice au fost în Regiunea Baltică în era postmodernită: Adunarea Baltică are ca scop promovarea cooperării între parlamentele statelor baltice, și anume republicile Estonia, Letonia și Lituania. Organizația a fost planificată în Vilnius la
Integrare europeană () [Corola-website/Science/327474_a_328803]
-
de artistul italian Pisanello în anul 1447 și are diametrul de 10,1 cm. După ce a creat celebra medalie a lui Ioan al VIII-lea Paleologul (1438), restabilind tradiția așezării unor efigii ale unor persoane în viață, ca și pe monedele romane, Pisanello a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Din 1446, Pisanello a trăit la Mantova, unde a devenit pictor al curții și a creat unele medalii pentru familia Gonzaga și pentru cei mai înalți
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
de artistul italian Pisanello prin anii 1439-1440, și are diametrul de 8,85 cm. După ce a creat celebra medalie a lui Ioan al VIII-lea Paleologul (1438), restabilind tradiția așezării unor efigii ale unor persoane în viață, ca și pe monedele romane, Pisanello a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Între primii care l-au solicitat a fost ducele de Mantova, Gianfrancesco I Gonzaga, la putere din 1433. Lucrarea i-a fost solicitată în 1439-1440, când
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
3. La articolul 3, litera B, punctul b. se stipula că masa unei medalii este de 6,55 de grame, cu o toleranță de +/- 2 ‰, adică poate varia între 6.5369 și 6.5631 grame. Însă, potrivit Uniunii Monetare Latine, monedele de aur, cu valoare nominală de 20 de franci francezi / 20 de lei românești, aveau titlul de 900‰ aur fin, masa de 6,45 grame și un diametru de 21 mm. Observăm că masa medaliilor Ardealul Nostru este de 6
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
titlu și același diametru. Numismatul Octavian Iliescua emis ipoteza că « diferența de masă dintre medalie și piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie; piesele ar fi trebuit să aibă aceleași caracteristici ca monedele de aur de 20 de lei obișnuite. Inițial Banca Națională ar fi furnizat atât aur cât ar fi fost necesar pentru 1.000.000 de piese de 20 de lei. Deoarece monetăria a bătut piesele un pic mai grele, încă
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
băncii. » Însă, dacă citim cu atenție legea nr. 656, publicată în Monitorul Oficial din 23 decembrie 1944, articolul 3, litera B. punctul b., observăm că prin lege se stipula masa de 6,55 grame, pentru fiecare piesă emisă. Spre deosebire de alte monede moderne românești și străine, pe această piesă nu a fost gravată nicio valoare nominală. Din cauza inflației existente în epocă, s-a considerat că nu avea sens să fie gravată o valoare nominală. Însă "piesa Ardealul Nostru" prezintă aproape toate caracteristicile
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
gravată nicio valoare nominală. Din cauza inflației existente în epocă, s-a considerat că nu avea sens să fie gravată o valoare nominală. Însă "piesa Ardealul Nostru" prezintă aproape toate caracteristicile standardizate de Uniunea Monetară Latină, pe care le întâlnim la monedele de aur românești, cu valoare nominală de 20 de lei, emise în secolul al XIX-lea și al XX-lea și cunoscute și sub denumirea de « "cocoșei" », întrucât au aceleași caracteristici (diametru, greutate, titlu, ...) cu monedele franceze, din aceeași epocă
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
care le întâlnim la monedele de aur românești, cu valoare nominală de 20 de lei, emise în secolul al XIX-lea și al XX-lea și cunoscute și sub denumirea de « "cocoșei" », întrucât au aceleași caracteristici (diametru, greutate, titlu, ...) cu monedele franceze, din aceeași epocă, cu valoare nominală de 20 de franci, care au gravat câte un "cocoș [galic]", spre stânga. Deși nu avea curs legal, piesa Ardealul Nostru a circulat și în calitate de monedă, datorită valorii sale intrinsece. Piesa de aur
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
au aceleași caracteristici (diametru, greutate, titlu, ...) cu monedele franceze, din aceeași epocă, cu valoare nominală de 20 de franci, care au gravat câte un "cocoș [galic]", spre stânga. Deși nu avea curs legal, piesa Ardealul Nostru a circulat și în calitate de monedă, datorită valorii sale intrinsece. Piesa de aur jubiliară Ardealul Nostru a fost emisă și pusă în circulație în baza legii nr. 656, publicate în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944. „Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naționale
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
După cucerirea Iudeei și Siriei de către romani, Roma a dorit dezvoltarea culturii romane în cele mai îndepărtate regiuni din sfera sa de influență (inclusiv, Decapolis). Imperiul Roman le-a permis acestor orașe o autonomie regională, funcționând ca niște orașe-stat. Pe monezile proprii bătute de membrele Decapolisului, erau inscripționate cuvinte ca "autonomă", "liber", "suveran", dovadă a autoguvernării permisă de împărat. Romanii și-au lăsat puternic amprenta asupra regiunii, orașele au fost reconstruite după modelul celor romane, tiparul străzilor, templelor și clădirilor era
Decapolis () [Corola-website/Science/326912_a_328241]
-
asemenea „Muiz al Aksab” și Abd al Ghaffar Qirimi ,Hadji Ghirai ar fi fost fiul lui Ghiasaddin Han, care era fiu al lui Taș Timur sau Baș Timur (Baș Temür), o rudă mai îndepărtată a lui Tohtamâș. Într-adevăr, pe monedele emise mai târziu de Hadj Ghirai, numele său apare ca „al-Sulțăn Hadji Kerey ibn Ghias ad Din””. Cronicarul Khandemir leagă cele două ipoteze, când susține că Devlet Berdi nu ar fi fost fiu sau nepot al lui lui Tohtamâș, ci
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
marelui cneaz al Lituaniei Cazimir Jagiello (1440-1492), cerându-i să sprijine urcarea lui Hadji Ghirai pe tronul Hanatului Crimeii. Și în adevăr Hadji Ghirai s-a întors în Crimeea, cu întăriri lituaniene sub comanda mareșalului Radziwill. După unii specialiști, primele monede (sikke sau țechini) de argint- - pe care le-a bătut datează din anii de după 1441. Surse genoveze de după 1441 menționează aflarea lui Hadji Ghirai în fruntea statului independent (Yurt) al tătarilor din Crimeea, care nu se mai recunoștea vasal al
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
de Muntenia. Consolidarea statului și formarea instituțiilor are loc în timpul urmașilor lui Bogdan: Lațcu, Petru I Mușat, Roman I Mușat, iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Mușat, Roman I Mușat, iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de vasalitate al domnitorului către suzeranul Poloniei, acesta pentru a fi sigur ca va
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de vasalitate al domnitorului către suzeranul Poloniei, acesta pentru a fi sigur ca va fi ascultat cerea și
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
în vigoare”. Într-un interviu acordat "Spiegel Online", ministrul luxemburghez de externe, socialistul Jean Asselborn, a declarat că în România au loc „încălcări grave ale principiilor de drept european care sunt inacceptabile”.. Criza politică a avut un impact major asupra monedei naționale. Leul a cunoscut o devalorizare continuă în fața euro, a dolarului american și francului elvețian. Un euro a ajuns la 4.64 RON, 1 USD la 3.79 RON, iar 1 CHF la 3.81 RON. Anumiți oficiali ai statelor
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
Écu este o monedă franceză din Evul Mediu, apărută în 1263 și din Epoca Modernă. Valora 3 livre. Écu are o etimologie similară "escudo-ului portughez", scudului italian, precum și armei de apărare denumit scut, ori elementului, cu același nume, din heraldică. Cuvântul din provine
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
denumit scut, ori elementului, cu același nume, din heraldică. Cuvântul din provine din , „scut”. În secolul al XI-lea, a fost atestat cuvântul „escut”(în română, „scut”), formă intermediară, în evoluția formei cuvântului francez. Inițial, numele de "écu" era atribuit monedelor de aur, apoi, începând de la domnia lui Ludovic al XIII-lea, termenul écu blanc desemna cea mai mare monedă de argint, care valora 60 de sols. Revoluția monetară de la 1795, a păstrat aproape același modul pentru moneda de argint de
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
a fost atestat cuvântul „escut”(în română, „scut”), formă intermediară, în evoluția formei cuvântului francez. Inițial, numele de "écu" era atribuit monedelor de aur, apoi, începând de la domnia lui Ludovic al XIII-lea, termenul écu blanc desemna cea mai mare monedă de argint, care valora 60 de sols. Revoluția monetară de la 1795, a păstrat aproape același modul pentru moneda de argint de 5 franci. Pornind de aici, termenul écu reprezintă denumirea comună a monedei de 5 franci, până în 1878. Când s-
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
écu" era atribuit monedelor de aur, apoi, începând de la domnia lui Ludovic al XIII-lea, termenul écu blanc desemna cea mai mare monedă de argint, care valora 60 de sols. Revoluția monetară de la 1795, a păstrat aproape același modul pentru moneda de argint de 5 franci. Pornind de aici, termenul écu reprezintă denumirea comună a monedei de 5 franci, până în 1878. Când s-a luat decizia creerii unei monede fiduciare comune europene, în 1979, primul termen ales, "European Currency Unit", ale
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
termenul écu blanc desemna cea mai mare monedă de argint, care valora 60 de sols. Revoluția monetară de la 1795, a păstrat aproape același modul pentru moneda de argint de 5 franci. Pornind de aici, termenul écu reprezintă denumirea comună a monedei de 5 franci, până în 1878. Când s-a luat decizia creerii unei monede fiduciare comune europene, în 1979, primul termen ales, "European Currency Unit", ale cărui inițiale erau ECU, au reamintit francofonilor de vechea monedă, dar, până la urmă, la inițiativa
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]