43,337 matches
-
mai convenabile alternative) "Implementarea" (realizarea formei fizice a ideii) "Evaluarea" (analizarea și o nouă planificare a acțiunilor următoare). Se observă că ideația- focarul tradițional al instrumentelor de stimulare a gândirii creative, ca de exemplu brainstorming, este precedată și urmată de gândirea deliberată, analitică și practică. Modelul Geneplore. Ronald A. Finke et al (1992) au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforică, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Există însă și alte tehnici de creativitate, între care se includ "metoda gîndirii laterale" a lui Edward de Bono, "sinectica" (elaborată de William Gordon), "matricea descoperirilor" a lui Abraham Moles, metoda TRIZ (Teoria Reșenia Izobretatelskih Zadaci- în l. rusă), în traducere " Teoria rezolvării problemelor inventive", elaborată de Genrich S. Altshuller și colaboratorii și
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cel mai utilizat pentru stimularea creativității și este perceput ca fiind de cea mai mare valoare. Există multiple instrumente și metode de măsurare a creativității, însă nu a fost elaborată până acum o măsură standardizată, general acceptată. Metode bazate pe gândirea divergentă. John Houtz și Damon Krug (1995) au prezentat o trecere în revistă a diferitelor teste dezvoltate pentru evaluarea creativității. In categoria metodelor de gândire divergentă, Houtz și Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT),prezentate mai sus
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
însă nu a fost elaborată până acum o măsură standardizată, general acceptată. Metode bazate pe gândirea divergentă. John Houtz și Damon Krug (1995) au prezentat o trecere în revistă a diferitelor teste dezvoltate pentru evaluarea creativității. In categoria metodelor de gândire divergentă, Houtz și Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT),prezentate mai sus în secțiunea "Creativitate și inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
general acceptată. Metode bazate pe gândirea divergentă. John Houtz și Damon Krug (1995) au prezentat o trecere în revistă a diferitelor teste dezvoltate pentru evaluarea creativității. In categoria metodelor de gândire divergentă, Houtz și Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT),prezentate mai sus în secțiunea "Creativitate și inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
prezentate mai sus în secțiunea "Creativitate și inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea divergentă. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180 de tipuri diferite de gândire, incluzând multe forme de gândire divergentă. "Bateria Guilford" constă din zece teste individuale care măsoară diferite aspecte ale producției
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea divergentă. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180 de tipuri diferite de gândire, incluzând multe forme de gândire divergentă. "Bateria Guilford" constă din zece teste individuale care măsoară diferite aspecte ale producției divergente.Aceste teste sunt: 1) Titluri ale
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea divergentă. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180 de tipuri diferite de gândire, incluzând multe forme de gândire divergentă. "Bateria Guilford" constă din zece teste individuale care măsoară diferite aspecte ale producției divergente.Aceste teste sunt: 1) Titluri ale unor povestiri (producția divergentă de unități semantice); 2) Ce este de făcut cu aceasta
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea divergentă. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180 de tipuri diferite de gândire, incluzând multe forme de gândire divergentă. "Bateria Guilford" constă din zece teste individuale care măsoară diferite aspecte ale producției divergente.Aceste teste sunt: 1) Titluri ale unor povestiri (producția divergentă de unități semantice); 2) Ce este de făcut cu aceasta (producția divergentă de clase semantice
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
concentrate pe studiul creatorilor eminenți, care "au rămas" în istorie. Prin analiza cantitativă a înregistrărilor biografice și istorice referitoare la creatorii eminenți, istoriometria încearcă să măsoare creativitatea. Testele de creativitate la nivel individual necesită îndeosebi fie un anumit tip de gândire divergentă sau anumite trăsături de personalitate care au fost asociate cu comportarea creativă. Indicatori de creativitate. Florida, R.(2002) a creat un "indicator de creativitate" care nu măsoară creativitatea "per se", ci ține seama de factorii care sunt asociați cu
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
4. Un indice de creativitate utilizat în USA este "Indicele de creativitate MBTI" (Myers-Briggs Type Indicator) Studiile internaționale existente, de exemplu PISA ("Programme for International Student Assessment") sau TIMMS ("Trends in International Mathematics and Science Study") sunt îndeosebi teste de gândire convergentă, în care toate itemurile propuse reclamă numai un singur răspuns corect. Itemurile (în PISA) au fost construite nu pentru a măsura creativitatea ci pentru a evalua nivelul de competență într-un domeniu. Pare costisitor și probabil nu foarte eficient
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Mișcarea Gândirii Noi sau este o mișcare constând într-o grupare de autori, filosofi, organizații străvechi, idei religioase concrete și persoane care împărtășesc credința în efectele gândirii pozitive, legea atracției, vindecare, forța vieții, vizualizare creativă și putere personală. Este promovată ideea că
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
Mișcarea Gândirii Noi sau este o mișcare constând într-o grupare de autori, filosofi, organizații străvechi, idei religioase concrete și persoane care împărtășesc credința în efectele gândirii pozitive, legea atracției, vindecare, forța vieții, vizualizare creativă și putere personală. Este promovată ideea că "gândirea dreaptă" are efect vindecător și toate bolile își au originea în minte, "Inteligența Infinită" sau "Dumnezeu" este omniprezent(ă), duhul (sau spiritul) este totalitatea
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
Noi sau este o mișcare constând într-o grupare de autori, filosofi, organizații străvechi, idei religioase concrete și persoane care împărtășesc credința în efectele gândirii pozitive, legea atracției, vindecare, forța vieții, vizualizare creativă și putere personală. Este promovată ideea că "gândirea dreaptă" are efect vindecător și toate bolile își au originea în minte, "Inteligența Infinită" sau "Dumnezeu" este omniprezent(ă), duhul (sau spiritul) este totalitatea lucrurilor reale, individualitatea umană reală este divină, gândul divin este o forță a binelui. Cu toate că nu
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
minte, "Inteligența Infinită" sau "Dumnezeu" este omniprezent(ă), duhul (sau spiritul) este totalitatea lucrurilor reale, individualitatea umană reală este divină, gândul divin este o forță a binelui. Cu toate că nu este doctrinară și nici monolitică, în general cei care aderă la Gândirea Nouă în prezent cred că interpretarea lor a Lui "Dumnezeu" sau "Inteligența Infinită" este "supremă, universală și pentru totdeauna", că divinitatea sălășluiește în fiecare persoană și toți oamenii sunt ființe spirituale, și că "cel mai înalt principiu spiritual este iubirea
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
ființe spirituale, și că "cel mai înalt principiu spiritual este iubirea necondiționată față de semeni ... și învățarea și vindecarea reciprocă", și că "stările noastre mentale se manifestă în lumea fizică și devin experiențe reale în viața de zi cu zi". Principiile Gândirii Noi sunt: De asemeni, susținătorii în general sunt de părere că în timp ce omenirea înțelege tot mai mult lumea, Gândirea Nouă însăși va evolua să asimileze noi cunoașteri. Alan Anderson și Deb Whitehouse au descris Gândirea Nouă ca un "proces" în
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
și că "stările noastre mentale se manifestă în lumea fizică și devin experiențe reale în viața de zi cu zi". Principiile Gândirii Noi sunt: De asemeni, susținătorii în general sunt de părere că în timp ce omenirea înțelege tot mai mult lumea, Gândirea Nouă însăși va evolua să asimileze noi cunoașteri. Alan Anderson și Deb Whitehouse au descris Gândirea Nouă ca un "proces" în care fiecare individ și chiar Gândirea Nouă în sine este "nou(ă) în ficare clipă". Thomas McFaul a introdus
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
de zi cu zi". Principiile Gândirii Noi sunt: De asemeni, susținătorii în general sunt de părere că în timp ce omenirea înțelege tot mai mult lumea, Gândirea Nouă însăși va evolua să asimileze noi cunoașteri. Alan Anderson și Deb Whitehouse au descris Gândirea Nouă ca un "proces" în care fiecare individ și chiar Gândirea Nouă în sine este "nou(ă) în ficare clipă". Thomas McFaul a introdus ipoteza "revelației continue", cu noi dezvăluiri primite de persoane în mod continuu de-a lungul timpului
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
în general sunt de părere că în timp ce omenirea înțelege tot mai mult lumea, Gândirea Nouă însăși va evolua să asimileze noi cunoașteri. Alan Anderson și Deb Whitehouse au descris Gândirea Nouă ca un "proces" în care fiecare individ și chiar Gândirea Nouă în sine este "nou(ă) în ficare clipă". Thomas McFaul a introdus ipoteza "revelației continue", cu noi dezvăluiri primite de persoane în mod continuu de-a lungul timpului. Jean Houston a vorbit despre "omul posibil" sau ceea ce suntem capabili
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
McFaul a introdus ipoteza "revelației continue", cu noi dezvăluiri primite de persoane în mod continuu de-a lungul timpului. Jean Houston a vorbit despre "omul posibil" sau ceea ce suntem capabili să devenim. John Bovee Dods (1795-1862), un practicant timpuriu al Gândirii Noi, a scris câteva cărți bazate pe ideea că bolile își au originea în impulsurile electrice ale sistemului nervos și ca atare sunt tratabile prin schimbarea credințelor. Învățătorii Gândirii Noi de după el, cum ar fi autorul, editorul și directorul de
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
capabili să devenim. John Bovee Dods (1795-1862), un practicant timpuriu al Gândirii Noi, a scris câteva cărți bazate pe ideea că bolile își au originea în impulsurile electrice ale sistemului nervos și ca atare sunt tratabile prin schimbarea credințelor. Învățătorii Gândirii Noi de după el, cum ar fi autorul, editorul și directorul de ziar William Walker Atkinson, acceptă această premisă. El face legătura dintre ideea de stare mentală existențială cu înțelegerile descoperirilor științei moderne în electromagnetism și procese neurologice.
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
idea a avut de acum un caracter mai pronunțat cultural. Așadar, abordarea temei specificului național în istoriografie, literatură și filosofie au devenit un lucru obișnuit. Prima istorie a filosofiei românești a fost publicată în 1922 de Marin Ștefănescu, arătând că gândirea filosofică din România a atins nivelul autoreflexivității; cu alte cuvinte, ea a devenit conștientă de ea însăși. Concluzia generală a discuțiilor interbelice, în care a fost implicat aproape fiecare filosof notabil, a fost că există ceva propriu filosofiei românești, cu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
daci, prin folclor, spre autorii contemporani. Inutil de spus că caracterul „materialist” al filosofiei românești și alte pretenții de dogmă oficială erau inexistente sau extravagant exagerate. În orice caz, unii autori importanți nemarxiști, precum Noica, de asemenea au accentuat singularitatea gândirii filosofice românești. Noica chiar a scris o carte întitulată "Sentimentul românesc al ființei". După căderea regimului comunist în 1989, această discuție a reapărut. O opinie este că sunt filosofi români, dar nu și filosofie românească. Cu alte cuvinte, noțiunea „filosofie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosofi români erau de asemenea scriitori importanți; a arătat o preocupare excesivă în chestiunea identității românești; a fost implicată în dezbaterile istorice, politice și ideologice din România, stimulând atitudini în favoarea sau împotriva occidentalizării și modernizării; s-a sincronizat repede cu gândirea filosofică occidentală; și a avut (și încă are) lipsuri în gândirea etică”. (Marta Petreu, Mircea Flonta, Ioan Lucian Muntean, „România, Filosofia în” din "Enciclopedia Routledge de filosofie", 2004) Primele texte filosofice atestate pe teritoriul românesc sunt scrierile patristice. Din aceste
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
excesivă în chestiunea identității românești; a fost implicată în dezbaterile istorice, politice și ideologice din România, stimulând atitudini în favoarea sau împotriva occidentalizării și modernizării; s-a sincronizat repede cu gândirea filosofică occidentală; și a avut (și încă are) lipsuri în gândirea etică”. (Marta Petreu, Mircea Flonta, Ioan Lucian Muntean, „România, Filosofia în” din "Enciclopedia Routledge de filosofie", 2004) Primele texte filosofice atestate pe teritoriul românesc sunt scrierile patristice. Din aceste culegeri de texte, care sunt traduceri în slavona bisericească, cele mai
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]