43,475 matches
-
Graham's Magazine" a fost aruncat într-un coș de gunoi. Un ucenic de la birou, J. M. Johnston, l-a găsit și l-a lăsat tatălui său pentru păstrare. Acesta a fost ținut într-o carte muzicală, supraviețuind la trei incendii ale casei înainte de a fi cumpărat de George William Childs. În 1891, Childs a prezentat public manuscrisul achiziționat, împreună cu o scrisoare care explica istoria ei, la Drexel University. Childs a donat, de asemenea, 650 de dolari pentru finalizarea noului monument
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
fost realizat. El mereu i-a învățat pe copii să aibă curaj în pictură și să își caute originalitatea în tradiția și obiceiurile românești numai așa vor reuși să realizeze capodopere europene. Între anii 60 și 61 trece prin două incendii care i-au distrus o mare parte din tablouri, partituri și sculpturi. În perioada 64-65 locuiește la București pentru a urma cursurile de animație ale profesorului Gopo de la Buftea. Mircea deși avea ocazii să plece în alte orașe universitare a
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
Anglia de cinci ani și cumpăraase Casa Manor din Birlstone. Casa Manor data din perioada primei cruciade, când Hugo de Capus a construit o fortăreață în mijlocul proprietății ce îi fusese dată de Regele cel Roșu. Aceasta a ars într-un incendiu în 1543, fiind reconstruită din cărămidă. Clădirea era înconjurată de un șanț cu o lățime de 12 m și adâncime de maxim 1 m, alimentat de un mic izvor care curgea prin apropiere. În casă se intra pe un pod
Valea terorii () [Corola-website/Science/324886_a_326215]
-
se căsători cu Petronilla de Aquitania, sora reginei Franței. Războiul, care a durat doi ani (1142-1144), a fost marcat de ocuparea provinciei Champagne de către armata regală și de asaltul și capturarea Vitry-le-François, eveniment în care multe persoane au murit în incendiul pus la cale de către Ludovic al VII-lea. Filosoful Pierre Abélard a obținut azil în Champagne în timpul domniei lui Theobald și a încetat din viață în abația Cluny din Burgundia, o mănăstire susținută financiar de strămoșii lui Theobald de mai
Theobald al II-lea de Champagne () [Corola-website/Science/324406_a_325735]
-
glacis și de un șanț, care au conferit colinei formă dreptunghiulara cu margini abrupte, pe care o are până astăzi, iar în centrul sau a fost înălțat un palat, probabil, al conducătorului cetății, si care a ars ulterior într-un incendiu. Între tăblițele egiptene din epoca bronzului târziu, cunoscute ca "Scrisorile de la Țel al Amarna" se află câteva care au fost trimise faraonului de către conducătorii orașului în secolul al XIV-lea î.e.n., ca, de pildă, corespondență regilor Zimredda (EA 329), Yabni-ilu
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
abur sau solvenți. Reziduul fundamental al sablării cu gheață carbonică este dioxidul de carbon sublimat, făcând-o astfel o tehnică folositoare. Odată ce această metodă a devenit operațională, specialiștii au decis să o introducă și în industria eliminării daunelor provocate de incendii. O altă întrebuințare a gheții carbonice este îndepărtarea vaporilor inflamabili din rezervoare. Sublimarea granulelor de gheață carbonică dintr-un rezervor golit și ventilat, cauzează o accelerare a dioxidului de carbon, care poartă cu el vaporii inflamabili. De asemenea gheața carbonică
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
segment prezintă viața lor împreună că soț și soție. Su-Jin învăța să fie o gospodina, iar soțul ei să aibă grijă de ea. Dar, așa cum segmentul progresează, Su-Jin începe să uite diverse lucruri, inclusiv că are loc un incident - un incendiu provocat de un aragaz uitat. Apar primele semne ale bolii, Su-jin uitând chiar și drumul spre casă sau daca mobilă bucătăriei este noua deși Cheol-Su o schimbase doar de câteva ore. Al treilea segment implică evoluția bolii Alzheimer și răspunsul
A Moment to Remember () [Corola-website/Science/327511_a_328840]
-
îndrăgostesc unul de celălalt. După terminarea războiului, cei doi se înscriu la Universitatea ”Trismegistos”. În timpul unei întreceri sportive, un student pus pe șotii invocă o stihie a focului, care scapă de sub control și amenință să dea foc întregului oraș, fiecare incendiu stârnit sporindu-i forțele. Ajutați de câțiva colegi de la universitate, cei doi reușesc să neutralizeze stihia. După acest eveniment, Steve și Virginia se căsătoresc și decid să își petreacă luna de miere într-o zonă idilică aflată în apropierea ruinelor
Operațiunea Haos () [Corola-website/Science/326913_a_328242]
-
, cunoscut și cu numele Catastrofa din Smirna (în limbile greacă: Καταστροφή της Σμύρνης, "Catastrofa din Smirna", turcă: 1922 İzmir Yangını, "Incendiul din Smirna din", armeană: Զմյուռնիայի մեծ հրդեհ) a fost un incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incedniul a izbucnit
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
, cunoscut și cu numele Catastrofa din Smirna (în limbile greacă: Καταστροφή της Σμύρνης, "Catastrofa din Smirna", turcă: 1922 İzmir Yangını, "Incendiul din Smirna din", armeană: Զմյուռնիայի մեծ հրդեհ) a fost un incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incedniul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incedniul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie 1922. Incendiul a izbucnit patru zile după ce forțele turce au recucerit controlul asupra orașului (9 septembrie), eveniment care a pus capăt războiului greco-turc. Orașul Smirna fusese ocupat de greci cu trei ani mai devreme, la 15 mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul navelor turcești care au intrat în port sub protecția distrugătoarelor aliaților . Au fost evacuați între 150.000 și 200.000 de greci. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean al orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpăt practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
sub protecția distrugătoarelor aliaților . Au fost evacuați între 150.000 și 200.000 de greci. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean al orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpăt practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat casele și intreprinderile creștinilor greci și armeni. Proporția populației creștine și musulmane este o problemă aflată încă în dispută, dar este neîndoielnic faptul că, până în
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
musulmani, 73.636 greci, 11.127 armeni și 25.854 de alte etnii sau religii. Cifrele aduse la zi în 1914 se schimbaseră la 111.486 turci și 87.497 greci. Consulul american George Horton afirma că, mai înainte de izbucnirea incendiului, în oraș trăiau 400.000 de oameni, din care 165.000 erau turci, 150.000 greci, 25.000 evrei, 25.000 armeni și 20.000 de cetățeni străini (10.000 de italieni, 3.000 de freancezi, 2.000 de britanici
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
de americani sau europeni. Câțiva refugiați au reușit să se adăpostească la American Collegiate Institute, dar în general vesteuropenii și americanii au încecat să le acorde sprijin refugiaților pentru a nu-și periclita relațiile cu liderii Mișcării Naționale Turce. Primul incendiu a izbucnit târziu în seara zilei de 13 septembrie, la patru zile după intrarea armatei turce în oraș. Incediul a început în cartierul armenesc al orașului și s-a răspândit rapid datorită vântului. În plus, autoritățile militare turce nu au
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
așa ceva, „Ei au răspuns impasibil că au ordine să arunce în aer și să incendieze toate cazele din zonă”. Brigada de pompieri a orașului s-a străduit să stingă focurile, dar pe 13 septembrie erau așa de multe focare de incendiu încât a fost copleșită. Doi dintre pompierii acestei brigăzi, Tchorbadjis și Emmanuel Katsaros, au depus mai apoi mărturie la tribunal, afirmând că au văzut cu ochii lor cum soldații turci au pus foc clădirilor. Când Katsaros a încercat să intervină
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
soldații turci au pus foc clădirilor. Când Katsaros a încercat să intervină, unul dintre acești soldați i-ar fi replicat „Voi aveți ordinele voastre... noi pe ale noastre. Aceasta este o proprietate armenească. Ordinele noaste sunt să o incendiem”. Răspândirea incendiilor a provocat un val de refugiați, care au căutat să scape pe cheiul portului. Cpitanul Arthur Japy Hepburn, șeful de stat major al escadrei americane, a descris panica celor de pe chei: Căldura degajată de incendiu a fost așa de mare
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
sunt să o incendiem”. Răspândirea incendiilor a provocat un val de refugiați, care au căutat să scape pe cheiul portului. Cpitanul Arthur Japy Hepburn, șeful de stat major al escadrei americane, a descris panica celor de pe chei: Căldura degajată de incendiu a fost așa de mare, încât Hepburn s-a arătat îngrijorat că refugiații ar fi putut fi uciși de temperatură. Starea refugiaților din dimineața zilei de 14 septembrie a fost descrisă de locotenentul britanic A. S. Merrill, care a considerat că
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
de mare, încât Hepburn s-a arătat îngrijorat că refugiații ar fi putut fi uciși de temperatură. Starea refugiaților din dimineața zilei de 14 septembrie a fost descrisă de locotenentul britanic A. S. Merrill, care a considerat că turcii au declanșat incendiul pentru a-i teroriza pe greci și a-i obliga să plece: Turcii au blocat accesul grecilor și armenilor spre chei pentru a-i obliga să rămână în zona incendiată, fără putință de scăpare. Martorii oculari au descris panica refugiaților
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
vârstă sau încercând să păstreze ordinea printre refugiați, dar aceste rapoarte sunt depășite numeric de cele care descriu cruzimea gratuită, jafurile și violența neîntrerupte. Încercările americanilor și britanicilor pentru protejarea grecilor împotriva trucilor nu a avut un efect prea mare, incendiul provocând pierderi uriașe. Unii greci înspăimântați s-au sinucis, sărind în apă cu bagaje în spate, copiii au fost călcați în picioare, iar mulți bătrâni au murit epuizați. Locuitorii armeni ai orașului au suferit de asemenea cumplit și, după cum a
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
000 de ani a grecilor în pe țărmul anatolian al Mării Egee, odată cu aceasta dispărând și Megali Idea. Scriitorul elen Dimitris Pentzopoulos a scris „Nu este o exagerare să numim anul 1922 drept cal mai catasrofal din istoria modernă elenă.” În ceea ce privește incendiul din Smirna au fost publicate o serie de studii. Cel mai cuprinzător este cel al profesorlui de literatură Marjorie Housepian Dobkin, "Smyrna 1922". Autoarea ajuge la concluzia că armata turcă a incendiat în mod sistematic orașul și a ucis în
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
supraviețuitorilor, a soldaților trupelor aliate dislocați la Smirna în timpul evacuării, a diplomaților stăini, a activiștilor asociațiilor umanitare și a martorilor oculari turci. Un studiu recent al istoricului Niall Ferguson ajunge la concluzii asemănătoare. Istoricul Richard Clogg afirmă cu convingere că incendiul a fost provocat de turci, după ocuparea orașului. În cartea sa "Paradise Lost: Smyrna 1922", Giles Milton abordează problema incendiului din Smirna cu ajutorul materialelor originale (interviuri, scrisori nepublicate și jurnale personale) ale unor familii de creștini levantini din Smirna, care
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
oculari turci. Un studiu recent al istoricului Niall Ferguson ajunge la concluzii asemănătoare. Istoricul Richard Clogg afirmă cu convingere că incendiul a fost provocat de turci, după ocuparea orașului. În cartea sa "Paradise Lost: Smyrna 1922", Giles Milton abordează problema incendiului din Smirna cu ajutorul materialelor originale (interviuri, scrisori nepublicate și jurnale personale) ale unor familii de creștini levantini din Smirna, care erau în principal de origine britanică. Toate documentele strânse de autor în timpul acestei cercetări au fost depozitate la Exeter University
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
din Smirna, care erau în principal de origine britanică. Toate documentele strânse de autor în timpul acestei cercetări au fost depozitate la Exeter University Library. Concluzia autorului a fost aceea că soldații și ofițerii turci au fost cei care au declanșat incendiul, cel mai probabil confomându-se unui ordin direct. Principalii critici ai lui Horton și Housepian sunt Heath Lowry și Justin McCarthy, care susțin că Horton are o poziție părtinitoare, iar Housepian folosește surse de informații selectate preferențial. Lowry și McCarthy sunt
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
evenimentele, fără să facă acuzații clare. Mărturiile rabinilor evrei din Smiran, scrisorile lui Johannes Kolmodin (un orientalist suedez din Smirna prezent în oraș în acele timpuri) și raportul lui Paul Grescovich susțin cu toate că grecii și armenii sunt responsabili pentru declanșarea incendiului. R.A. Weight afirmă: „clienții săi au demonstrat că indendiul, la origini, a fost un mic foc accidental, deși a distrus în cele din urmă o mare parte a orașului” . George Horton a fost consulul general american în Smirna. El a
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]