42,660 matches
-
care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și Îl pune pe Zmeu să spună cu amărăciune: 107 „Fiți fericiți - cu glasu-i stins a spusAtât de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pune pe Zmeu să spună cu amărăciune: 107 „Fiți fericiți - cu glasu-i stins a spusAtât de fericiți, cât viața toată Un chin s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe pământ, nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El nare moarte, dar n-are nici noroc” Marin Mincu, autorul unui studiu intitulat „Mihai Eminescu - Luceafărul interpretat de...” socotește pe drept cuvânt că „personajele” poemului sunt „voci" ale poetului, măștile „eului” liric, având În vedere faptul că Întregul poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fericit. El nare moarte, dar n-are nici noroc” Marin Mincu, autorul unui studiu intitulat „Mihai Eminescu - Luceafărul interpretat de...” socotește pe drept cuvânt că „personajele” poemului sunt „voci" ale poetului, măștile „eului” liric, având În vedere faptul că Întregul poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
universală, iar chipul Cătălinei Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării problematicii geniului În raport cu societatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării problematicii geniului În raport cu societatea, iubirea și cunoașterea. Poemul este un monolog liric, iar dialogul accentuează profunzimea ideilor menite să confere conținutului un caracter filozofic. Este prezentă o viziune romantică, dată de structură, de temă, de relația geniu-societate, de cosmogonii, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, de motivul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
partea a treia raportată În exclusivitate la planul planul cosmic, oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație, unde timpul și spațiul s-au abstractizat. „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă fată...” Cadrul abstract este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sacrificiu a omului de geniu În numele Împlinirii idealului absolut este ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte parte trei secvențe poetice: zborul cosmic, rugăciunea, convorbirea cu Demiurgul și liberarea. Luceafărul călătorește În timp la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e sete de repaos", adică de viață finită, de stingere. Demiurul Îl numește Hyperion, după Hesiod, divinitate simbolică, fiul Cerului, tatăl Soarelui și al Lunii, un titan ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce accentuează legătura acestuia din urmă cu Demiurgul. Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lunii. Dragostea lui Cătălin, pătimașa lui sete de iubire este exprimată În metafore: „noaptea mea de patimi”, „durerea mea,” „iubirea mea dentâî, „visul meu din urmă”, Îl proiectează pe acesta Într-o altă lumină decât aceea din partea a doua a poemului. Pasiunea iubirii, constituirea cuplului adamic, Îl scot pe Cătălin din ipostaza terestră: „Miroase florile-argintii/ Și cad, o dulce ploaie,/ Pe creștetele-a doi copii/ Cu plete lungi, bălaie".„Îmbătată de amor", Cătălina mai are nostalgia iubirii Luceafărului și-i adresează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este o adevărată sinteză a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este o adevărată sinteză a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost posibil datorită contactului permanent cu creația populară, criticul adaugă: „Din poezia populară și-a Însușit Eminescu armonia uneori onomatopeică, a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale „seară”. „Sară” se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]