43,337 matches
-
se ivească din studiul minuțios al limbii ruse. Potrivit lui, doar o astfel de filosofie poate fi națională și doar în acest fel elementul rusesc poate să se ridice la universalitate. Singura cale de a atinge o atare filosofie este continuarea gândirii lui Skovoroda, singurul filosof rus autentic de până atunci. Aceasta va împlini existența națiunii ruse. Ioan Zalomit (1820-1885) a studiat filosofia în Franța și în Germania, la Berlin, alături de Victor Cousin și Friedrich Wilhelm Joseph Schelling. El a obținut acolo
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
sau prietenului lor, Nae Ionescu (1890-1940). El a obținut doctoratul în filosofie în Germania, cu un studiu despre „logistică”, adică, în terminologia epocii, logica matematică. El de fapt a respins logica matematică, gândind că este reductivă chiar în comparație cu logica clasică. Gândirea sa despre logică poate fi în general văzută ca o formă de intuiționalism. El a publicat doar articole în ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată de vitalism și teologia ortodoxă. Mai târziu, mulți comentatori l-au acuzat de „plagiat”, neținând cont de faptul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de curs, fără preconcepții, dând răspunsuri interesante la problemele ce îi preocupau și provoca a tensiune spirituală, având scopul de a-i face pe studenți să gândească singuri. Deoarece a fost foarte ironic, a fost mereu dispus să-și revizuiască gândirea și niciodată nu și-a scris propria filosofie, discipolii săi l-au comparat cu Socrate. Cei mai importanți dintre aderenții săi au fost Mircea Vulcănescu (1904-1952), Mircea Eliade (1907-1986), Emil Cioran (1911-1995), Constantin Noica (1909-1987). Alții precum Petre Țuțea au
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica ca instrument formal de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de asemenea de Nicolai Hartmann, a susținut că realitatea, divizată în trei lumi, anorganică, organică și spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea acestei scări categoriale a pus o nouă categorie, ce reflectă impactul fizicii asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Sombart și se referă frecvent la savanți precum Heisenberg și Poincaré. Inițial, Țuțea a respins categoriile idealismului occidental, înlocuind cadrul conceptul kantian cu un spectru de nuanțe empirico-fenomenologice. Filosofia sa de mai târziu, după cum declară el, este un efort de gândire „teologală” (nu teologică). El susține că Adevărul este unic, dar rațiunea umană nu-l poate găsi de una singură, deși ea poate fi un recipient al adevărului. Așadar, pentru a cunoaște cu adevărat adevărul, omul are nevoie de inspirație și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
fost găsite niște caiete tematice, ce au dovedit că Dragomir a fost un fenomenolog de nivel înalt. Printre aceste manuscrise, a căror publicare nu s-au terminat, sunt câteva cu reflecții despre timp, care constituie cea mai consistentă parte a gândirii sale. Influența lui Dragomir asupra filosofiei românești este încă în dezvoltare. Constantin Noica a fost în căutare continuă de tineri filosofi talentați, pe care i-a descoperit și antrenat. Printre acești (atunci) tineri, sunt mai mulți care s-au manifestat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale au cuprins de asemenea filosofia greacă, în specia filosofia politică a lui Platon. A tradus mai multe din cele mai dificile dialoguri ale lui Platon. În final, a publicat "Riscul gândirii", în colaborare cu matematicianul Uther Morgenstern, alias Terente Robert. Andrei Cornea este specialist în filosofie greacă antică și de asemenea un gânditor politic. În timpul regimului comunist a publicat puțin în domeniul filosofiei, dar a tradus "Republica" lui Platon. După 1989
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică de asemenea pe Noica pentru absolutizarea dialecticii tetradice și își propune propria versiune, cea a dialecticii pentadice. El susține
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
dialecticii pentadice. El susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența, Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un filosof marxist dintr-o clasă diferită, mai apropiat de literatură, fiind timp de mulți ani
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ciomoș a publicat interpretări fenomenologice ale lui Aristotel și Kant, pe când Copoeru este un intelectual husserlian. Postmodernismul în filosofia românească are reprezentanți contemporani notabili precum Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu. Deși Mihali este mai interesat de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată în poststructuralismul francez. Ghiu, prin traducerile lucrărilor lui Deleuze și esee variate a răspândit influența filosofiei franceze poststructuraliste și postmoderne în România, deși aceasta rămâne mai curând discretă, fără vreun filosof matur. Filosofia analitică s-a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ambițioasă carte a sa este "Omul recent". În acest eseu de filosofie politică și culturală, Patapievici dezvoltă o critică conservatoare a modernității târzii, această lucrare făcând din el în orice caz cel mai notabil gânditor liberal-conservator român contemporan. Mai recent, gândirea sa pare să fi adoptat influențe libertariene. Profesorul Ștefan Afloroaei de la Universitatea din Iași este specialist în hermeneutică. Cărțile care i-au făcut reputația sunt "Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
propunerea lui Graham Wallas, Mitrany a fost cooptat în Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, sub editorialul lui James T. Shotwell. Dorothy Anderson susține că activitatea din cadrul acestei instituții va constitui „"baza pentru mare parte din dezvoltarea de mai târziu a gândirii lui Mitrany"”. În cadrul acestei Fundații, Mitrany a fost implicat în colegiul editorial al unei serii de volume privind „"istoria socială și economică a războiului mondial"”, publicând, în 1936, cartea "The Effects of the War in Southeastern Europe". Cele mai importante
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
de titluri apărute pe parcursul a câțiva ani): Războiul cu urmările sale a întrerupt acest tezaur de apariții de o mare valoare spirituală, lucrări ca: Alice A. Bailey - „Sufletul și mecanismul său”, Henry Th. Hamblin - „Arta trăirii”, Henry Th. Hamblin - „Puterea gândirii”, W. Scott-Elliot - „Istoria Atlantidei”, rămânând nepublicate. O bogată corespondență a fost purtată pe tema volumelor editate cu personalități ale vremii printre care Mircea Eliade, Henriette Yvonne Stahl, Anton Dumitriu, Jwala Prasat Singhal, Alice Bailey ș.a. După încheierea războiului și închiderea
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
în gheare fără să îl ucidă. Wolverine a fost unul dintre durii și numeroșii antieroi tipici, anti-authorității, care au apărut în cultura populră americană după Războiul din Vietnam; înclinația lui spre a folosi o forță ucigătoare și modul său de gândire au devenit caracteristice tipice pentru antieroul din cărțuliile comice până la finalul anilor 1980. Drept consecință, personajul a devenit în mod clar favoritul fanilor seriei cu poularitate crescândă, X-Men. Wolverine a fost eroul propriei sale serii începând din 1988 și a
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
cel de al 8-lea Summit Mondial al Laureaților Premiului Nobel pentru Pace. Analizand cauzele, nonucidere cuprinde conceptele de pace (lipsa de război și a condițiilor care să conducă la război), nonviolență (psihologică, fizică și structurală), și ahimsa (nevătămarea în gândire, cuvântare și fapte). Fără a exclude nici unul din ultimele, nonuciderea stipulează o manieră diferită caracterizată de comensurabilitatea scopurilor sale și de natură cu final liber a realizării sale. În timp ce utilizarea termenilor precum nonviolență și pace urmează de obicei formei clasice
Nonucidere () [Corola-website/Science/316208_a_317537]
-
mare parte a vieții ca scriitor și profesor. Scrierile sale au acoperit mai multe domenii ca: spiritualitate, ocultism, astrologie, teosofie, creștinism, precum și despre alte teme religioase. Operele ei, scrise între 1919 și 1949, descriu o gamă largă de sisteme de gândire esoterice acoperind subiecte precum: conexiunea dintre spiritualitate și sistemul solar, meditație, vindecare, psihologie spirituală, destinul națiunilor, precum și recomandări pentru societate în general. Ea a descris majoritatea operei scrise ca fiind telepatic dictată ei de către "Maestrul Înțelepciunii" la care inițial s-
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
nu este fizic în termenul uzual al cuvântului, ci mai degrabă este localizat în "eterul mai subtil". „Marea Invocație” este o mantră dată lui Bailey în 1937 de către Djwhal Khul. Mantra începe cu „Fie ca, din punctul de Lumină din gândirea lui Dumnezeu, Lumina să se reverse în mințile oamenilor” with the rest of the passage reinforcing this idea of men acting in accordance with the plan of God. Ea este binecunoscută de unii discipoli ai mișcării New Age, unde este
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
Vâlve se concentrează în special asupra echilibrării jocului, atunci când vine vorba de îmbunătățiri aduse claselor. Fiecare clasă are puncte forțe și slăbiciuni, așa că pentru a fi eficient, jucătorul trebuie să se bazeze și pe celelalte clase. Astfel, jocul implică o gândire strategică și folosirea teamwork-ului, ceea ce nu ar fi posibil dacă o clasă ar fi avantajata în detrimentul celorlaltor. Fiecare clasă din cele trei grupe are slăbiciuni și puncte forțe comune, în timp ce fiecare caracter are, de asemenea, avantaje proprii. Team Fortress a
Team Fortress 2 () [Corola-website/Science/316213_a_317542]
-
migdală, asemănător cu cobza. Lăuta, de proveniență persano-arabă ("al ûd") a fost introdusă în Europa din zona Spaniei, odată cu ocupația maură din secolele XI-XII. Europenii au preluat acest instrument și i-au adus unele modificări datorate unui alt sistem de gândire muzicală, tipic european și, într-un timp foarte scurt, acest instrument a căpătat o popularitate absolut incredibilă. Lăuta a fost foarte răspândită în Europa în sec. al XVI-XVIII-lea, în timpul Renașterii și a Barocului, fiind utilizată inițial doar ca acompaniament pentru
Lăută () [Corola-website/Science/316277_a_317606]
-
lecturi privind pacea pe Pământ. De aici a continuat cu astfel de discursuri și pe timp ce trecea, devenea mult mai sigur pe ideile lui. Odată cu atingerea vârstei înțelepciunii, Krishnamurti a început să dezbată intens probleme precum moartea, viața, sentimentele, gândirea și multe altele. A primit chiar și un premiu pentru pace în 1984. Krishnamurti a fost un maestru spiritual care a afirmat că oamenii nu au nevoie de dogme, de ritualuri și de maeștri spirituali pentru a ajunge la iluminare
Jiddu Krishnamurti () [Corola-website/Science/316289_a_317618]
-
a închegat cea mai mare bibliotecă muzicală particulară din țară. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1931, 1933, 1937), Ordinul Muncii, cls. II (1955), Premiul de Stat cls. I (1955). Muzicologie, istoriografie: - Concepții dominante în muzica românească de azi, în: Gândirea; Muzica românească de azi, Cartea Sindicatului Artiștilor Instrumentiști din România, scoasă de Prof. Petre Nițulescu (redactată de ); - Patrium Carmen.Contribuții la studiul muzicii românești; - Muzica tracilor, în: Pagini din istoria muzicii românești; Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
analiză geometrică pe bază vectorială, al cărui studiu a început în anul 1844, când a dat o descriere adecvată operațiilor cu mărimi fizice vectoriale, fiind astfel considerat fondatorul teoriei spațiilor vectoriale. Lucrarea sa referitoare la vectori este originală în ceea ce privește concepția, gândirea, terminologia și a fost apreciată de Gauss, Möbius, Hankel, Schlegel. Prin această lucrare a dezvoltat algebra vectorială, creând analiza vectorială, bazată pe elemente abstracte, pe definiții și axiome. A introdus calculul geometric și teoria echipolențelor în calculul matricelor. A dezvoltat
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]