42,660 matches
-
același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular”, arată că substantivul reprezintă numeric partea fundamentală a poemului, 441 de cuvinte din cele 1908, În vreme ce adjectivul reprezintă numai 176 de cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant, au fost eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe temeliile limbii vorbite, adunând la un loc forme și construcții diferite temporal și spațial geografic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din punctul de veder al al figurilor de stil, comparația se află printre cele mai de seamă momente expresive din cuprinsul poemului. Există o tendință către comparația absolută: „Cum e fecioara Între sfinți / Și luna Între stele...” Această comparație dezvoltată are menirea de a adânci, cum s-a mai spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au putut veni din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Perspectiva voivodală Îi dă tânărului un aer de măreție clasică. Sugestia trimite pe cititor și la versul: „Un mort frumos cu ochii vii.” În același timp, Luceafărul este un „Înger” justificând apariția lui În chipul zeului mării, Neptun. Metafora În poemul „Luceafărul” există niste metafore simbol, repetate În diferite contexte. Acestea sunt: „codru”, metaforă a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la „iubire” la noțiunea de „petrecere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
două feluri de a fi sunt autentice sau dilematice; se zbate „datul obiectiv” și nu imposibilitatea alegerii. Chiar În primele versuri se sugerează un complex metaforic: floare - om - stea, prezent În orația de nuntă, În lirica orală, În genere. Întregul poem este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce iam dat este că, dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doresc eu ție, dulce Românie?” și pe „Împărat și proletar” În manualele școlare, ca și cum poezia lui Eminescu ar trebui clasificată În funcție de criterii sociologizante. Nu poezia lui Eminescu e „vinovată” ci vulgarizatorii ei de ieri și de azi, pentru că eliminarea acestui poem din studiul creației poetului este echivalentă cu acceptarea ideii potrivit căreia marele poet a scris și opere fără valoare, cărora nu trebuie să li se dea prea mare atenție. Aceasta este o eroare izvorâtă din necunoaștere. O asemenea poziție a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În speță „Împărat și proletar”, „Scrisoarea III” și altele) nu reproduce evenimente istorice și nici concepte sociale, dimpotrivă, așa cum arată Hegel, „arta este modul de a cuprinde ideea absolută” prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea absolută”, cum spune Hegel. Lumea a fost și rămâne clădită pe inechitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
veacul... el doar meditează pe seama zădărniciei lumii, pe seama absurdității condiției acesteia... Și nu cred că situația poate deveni alta, odată cu abolirea unui sistem social. „Lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi...” Conștiința estetică eminesciană la 1874, când apărea poemul, era fundamental deosebită față de cea de până la 1869, când Încă nu trăise experiența Vienei și a Berlinului. În cei cinci ani a acumulat nu numai un vast univers intelectual, dar s-a adăpat și la marile izvoare ale Înțelepciunii. A
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
până la 1869, când Încă nu trăise experiența Vienei și a Berlinului. În cei cinci ani a acumulat nu numai un vast univers intelectual, dar s-a adăpat și la marile izvoare ale Înțelepciunii. A-l considera Însă pe Eminescu În poemul „Împărat și proletar” un adept al ideilor socialiste, fie și utopice, este una din aberațiile care s-au putut debita În legătură cu creația sa stimulată de Împrejurări „favorabile”. Se impune totuși o precizare; ea nu trebuie scăpată din vedere. Problema poeziei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă expresia unor zbateri interioare În virtutea ideii că poezia are o funcție mesianică, chiar dacă „elanul sufletesc al răzvrătirii” crează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realizarea lor. Nu e de mirare că, deși nu făcuse studii În străinatate, precum M. Kogălniceanu „cultura lui... fără a fi vastă e foarte solidă” O epopee intitulată „Ștefaniada” nu s-a realizat, dar a rămas din ea un fragment, poem de sine stătător, „Aprodul Purice”. A proiectat apoi să-și publice opera Într-o structură unitară, cu titluri și secvențe corespunzătoare preocupărilor, dar toate acestea au rămas nefinalizate. „Păcatele tinereților”, primul volum, cuprinde patru părți: „Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt prezentate evenimentele fundamentale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Toate trăsăturile vizează chipurile individuale și colective (mire, mireasă, socri, nănași, cumnați - luați individual dar și colectiv). Romanul se individualizează și prin calitatea stilului. G. Călinescu spune: „Ion” e un poem epic, solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreție liniștită. Câteva sute de pagini au tonalitate neagră-verde și urletul mării.” LIVIU REBREANU - „ION” -rezumat Primul capitol, intitulat „Începutul” evocă, mai Întâi, drumul ce duce din Armadia spre Bistrița și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1936 - 1996) a debutat În 1964, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la sfârșitul vieții a mai publicat Încă 23 de volume, devenind una din personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”(1965) și a repetat această performanță de Încă cinci ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Moartea ceasului”, 1966, „Tinerețea lui Don Quijote”, 1968, „Tușiți” (1970), „O aripă și-un picior”, 1972, „Suflete, bun la toate” (1972
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete din Țara de Kuty
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În ambianța universului casnic, unde natura vegetală și animală, În toată bogăția, varietatea și splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia e stăpâna acestui univers, ea Îl fertilizează, iar bărbatul devine, sub influența ei pozitivă, un luptător și un demiurg. Asemenea poeme dau măsura talentului poetic arghezian („Mireasa”, „Căsnicie”, „Mirele”). Urmărind universului mărunt, observăm că Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile analizate. Ideea axială a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului cunoscând drumul spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
aparte, el neînsemnând doar răgazul unei rapide preumblări, în drum spre casa părinților, prin așezarea în care s-a născut Alecsandri, ci o ședere mai îndelungată, prilejuită de premiera absolută a piesei „Porni Luceafărul...“. Înainte de a intra în geneza acestui poem dramatic, pus în scenă de actorii Teatrului „Bacovia“, aș dori să aflu ce v-a determinat să treceți, după 13 volume de poezie, la teatru? N-aș vrea să înțelegeți că e o trădare a poeziei. Ca orice om ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu. De-a lungul timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]