43,501 matches
-
lui, fără a-i da nici un ban. (Furia lui Poe față de "The Sun" este prezentată în cartea "The Sun and the Moon" (2008) de Matthew Goodman.) Povestirea a fost publicată pentru prima dată în ediția din 13 aprilie 1844 a ziarului "New York Sun". Ea a fost precedată de următorul titlu îngroșat: Acest titlu jurnalistic a fost tradus de Ion Vinea în limba română astfel: „ȘTIRI SENZAȚIONALE PRIN EXPRESS. VIA NORFOLK! Atlanticul străbătut în trei zile! Strălucitul succes al aparatului de zburat
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
The Sun": Retractarea ar putea fi tradusă astfel în limba română: „Balonul - Rapoartele primite din sudul țării în ultima noapte de sâmbătă nu au adus o confirmare a sosirii balonului din Anglia, ale cărui date au fost detaliate în suplimentul ziarului de corespondentul nostru, pe care îl considerăm a fi informat greșit. Descrierea balonului și a călătoriei au fost scrise cu migală și abilitate științifică pentru a obține publicitate și au fost citite cu mare plăcere și satisfacție. Credem fără nici un
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
cu balonul” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori). Poe însuși descrie entuziasmul pe care l-a stârnit povestirea sa; el susținea că clădirea ziarului "Sun" a fost „asediată” de oameni care doreau copii ale ziarului. „N-am fost niciodată martor al unei agitații mai intense pentru a obține un ziar”, scria autorul. Impactul povestirii reflectă interesul cu privire la progres din acea perioadă. Poe a adăugat
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori). Poe însuși descrie entuziasmul pe care l-a stârnit povestirea sa; el susținea că clădirea ziarului "Sun" a fost „asediată” de oameni care doreau copii ale ziarului. „N-am fost niciodată martor al unei agitații mai intense pentru a obține un ziar”, scria autorul. Impactul povestirii reflectă interesul cu privire la progres din acea perioadă. Poe a adăugat elemente realiste, discutând pe larg despre proiectarea și sistemul de propulsie
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
însuși descrie entuziasmul pe care l-a stârnit povestirea sa; el susținea că clădirea ziarului "Sun" a fost „asediată” de oameni care doreau copii ale ziarului. „N-am fost niciodată martor al unei agitații mai intense pentru a obține un ziar”, scria autorul. Impactul povestirii reflectă interesul cu privire la progres din acea perioadă. Poe a adăugat elemente realiste, discutând pe larg despre proiectarea și sistemul de propulsie al balonului în detalii credibile. Includerea unor persoane reale precum William Harrison Ainsworth a conferit
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
„Ochelarii” (în ) este o povestire comică a scriitorului american Edgar Allan Poe, publicată pentru prima dată în numărul din 27 martie 1844 al ziarului "Philadelphia Dollar Newspaper". Naratorul, tânărul Napoleon Bonaparte în vârstă de 22 de ani, își schimbă numele de familie din cel de „Froissart” în cel de „Simpson” ca o condiție legală pentru a intra în posesia unei moșteniri mari de la un
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
una reală, ci un fals bine ticluit. Naratorul se căsătorește în cele din urmă cu doamna Stephanie și promite să poarte permanent ochelari de acum înainte. „Ochelarii” a fost publicată pentru prima dată în ediția din 27 martie 1844 a ziarului "Philadelphia Dollar Newspaper". Criticii au sugerat că povestirea a fost plătită după numărul de cuvinte, așa explicându-se, prin urmare, lungimea sa relativ mare, mai ales pentru o scriere umoristică. La retipărirea ei în ediția din martie 1845 a revistei
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
La retipărirea ei în ediția din martie 1845 a revistei "Broadway Journal", Poe însuși a recunoscut că nu a „fost conștient de lungimea mare a povestirii „Ochelarii” până ce a devenit prea târziu ca răul să mai poată fi remediat”. Editorul ziarului "Dollar Newspaper" a tipărit „Ochelarii” cu comentariul că „este una dintre cele mai bune dintre scrierile pure și abile [ale lui Poe] și a doua doar după producția premiată de public, «Cărăbușul de aur»”. Editorul John Stephenson Du Solle a
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
tipărit „Ochelarii” cu comentariul că „este una dintre cele mai bune dintre scrierile pure și abile [ale lui Poe] și a doua doar după producția premiată de public, «Cărăbușul de aur»”. Editorul John Stephenson Du Solle a retipărit povestirea în ziarul "The Spirit of the Times" din Philadelphia, afirmând: „Povestirea «Ochelarii» a lui Poe valorează singură dublul prețului hârtiei”. Ea a fost publicată pentru prima dată în străinătate în numărul din 3 mai 1845 al revistei londoneze "Lloyd's Entertaining Journal
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
singură dublul prețului hârtiei”. Ea a fost publicată pentru prima dată în străinătate în numărul din 3 mai 1845 al revistei londoneze "Lloyd's Entertaining Journal". Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub formă de foileton în ziarul "Gazeta de Iassi", anul I, 1867, în nr. 28, 29, 31, 32, 33, 35 și 36, aceasta fiind probabil a doua traducere în limba română a unei scrieri a lui Poe (prima a fost traducerea povestirii „Hruba și pendulul”, publicată
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
pentru prima dată în ediția din iulie 1845 a revistei "Graham's Magazine". O versiune ușor revizuită a apărut în almanahul literar bostonian "May-Flower" pentru anul 1846. Prima traducere în limba română a fost realizată de N.D. și publicată în ziarul "Viitorul" din București, anul II, 1908, nr. 407, pp. 56. Povestirea a fost tradusă apoi de Nicolae Dașcovici (publicată în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118) și de Mihu
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
Grotesque and Arabesque" (1840), fiind publicată mai apoi în mai multe antologii. Prima traducere în limba română a fost realizată de poetul și prozatorul Grigore Haralamb Grandea și publicată în foileton la mijlocul anului 1878, sub titlul „Călătorie în Lună”, în ziarul "Resboiul" din București (nr. 337—347, 26 iunie - 6 iulie 1878). Această traducere a mai apărut cel puțin o dată până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în "Foaia populară" a lui Ilie Ighel Deleanu, la începutul anului 1899, prefațată de următorul
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
(acronim NZZ, din ) este un ziar elvețian de limbă germană care apare zilnic, aparținând companiei NZZ Mediengruppe din Zürich. A adus un suflu nou publicisticii germane în 1780, când a apărut primul număr. La acel timp, impunea standarde noi privind obiectivitatea cu care trata subiecte importante
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
apărut primul număr. La acel timp, impunea standarde noi privind obiectivitatea cu care trata subiecte importante, editorialele detaliate și acoperirea unui diapazon larg de interese, cum ar fi muzica și teatrul. După mai bine de două secole de publicare continuă, ziarul are aceeași reputație de presă de referință elvețiană, fiind cunoscut pentru publicarea unor rapoarte detaliate privind afacerile internaționale și bursa, cât și pentru stilul intelectual al redactării. Fiind unul din cele mai vechi ziare încă tipărite, a apărut pentru prima
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
de două secole de publicare continuă, ziarul are aceeași reputație de presă de referință elvețiană, fiind cunoscut pentru publicarea unor rapoarte detaliate privind afacerile internaționale și bursa, cât și pentru stilul intelectual al redactării. Fiind unul din cele mai vechi ziare încă tipărite, a apărut pentru prima oară la 12 ianuarie 1780 sub numele "Zürcher Zeitung", în redacția lui Salomon Gessner, urmând a fi redenumit în "" în 1821. Ziarul a renunțat la în anul 1946 și a fost tipărit în alb-negru
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
și pentru stilul intelectual al redactării. Fiind unul din cele mai vechi ziare încă tipărite, a apărut pentru prima oară la 12 ianuarie 1780 sub numele "Zürcher Zeitung", în redacția lui Salomon Gessner, urmând a fi redenumit în "" în 1821. Ziarul a renunțat la în anul 1946 și a fost tipărit în alb-negru până în 2005, cu o întârziere semnificativă față de alte ziare de aceeași anvergură. Articolele sunt concentrate pe noutăți din business, finanțe și cultură. Articolele despre lifestyle sunt foarte rar
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
12 ianuarie 1780 sub numele "Zürcher Zeitung", în redacția lui Salomon Gessner, urmând a fi redenumit în "" în 1821. Ziarul a renunțat la în anul 1946 și a fost tipărit în alb-negru până în 2005, cu o întârziere semnificativă față de alte ziare de aceeași anvergură. Articolele sunt concentrate pe noutăți din business, finanțe și cultură. Articolele despre lifestyle sunt foarte rar întâlnite. Ziarul se aliniază viziunilor politice ale , având o orientare politică liberală de centru-dreapta. Tirajul ziarului a constituit 18.100 de
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
renunțat la în anul 1946 și a fost tipărit în alb-negru până în 2005, cu o întârziere semnificativă față de alte ziare de aceeași anvergură. Articolele sunt concentrate pe noutăți din business, finanțe și cultură. Articolele despre lifestyle sunt foarte rar întâlnite. Ziarul se aliniază viziunilor politice ale , având o orientare politică liberală de centru-dreapta. Tirajul ziarului a constituit 18.100 de exemplare în 1910, 47.500 în 1930 și 66.600 în 1950. A încheiat secolul al XX-lea cu un tiraj
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
o întârziere semnificativă față de alte ziare de aceeași anvergură. Articolele sunt concentrate pe noutăți din business, finanțe și cultură. Articolele despre lifestyle sunt foarte rar întâlnite. Ziarul se aliniază viziunilor politice ale , având o orientare politică liberală de centru-dreapta. Tirajul ziarului a constituit 18.100 de exemplare în 1910, 47.500 în 1930 și 66.600 în 1950. A încheiat secolul al XX-lea cu un tiraj de 162.330 de exemplare în 1997, culminând cu 169.000 în 2000. A
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
un tiraj de 162.330 de exemplare în 1997, culminând cu 169.000 în 2000. A urmat apoi o micșorare continuă a tirajului, cu 166.000 exemplare în 2003, 146.729 în 2006 și 136.894 în 2010. În 2002, ziarul a lansat o ediție de week-end, numită "NZZ am Sonntag" (din ), cu redacție proprie care scrie mai mult despre divertisment și lifestyle, ca de altfel și restul ziarelor de week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
2003, 146.729 în 2006 și 136.894 în 2010. În 2002, ziarul a lansat o ediție de week-end, numită "NZZ am Sonntag" (din ), cu redacție proprie care scrie mai mult despre divertisment și lifestyle, ca de altfel și restul ziarelor de week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare în 2006. Congresul ziarelor europene i-a decernat premiul „Ziarul anului în Europa”, categoria ziarelor de week-end, în anul 2012. În anul 2005, a avut loc scanarea tuturor
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
ediție de week-end, numită "NZZ am Sonntag" (din ), cu redacție proprie care scrie mai mult despre divertisment și lifestyle, ca de altfel și restul ziarelor de week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare în 2006. Congresul ziarelor europene i-a decernat premiul „Ziarul anului în Europa”, categoria ziarelor de week-end, în anul 2012. În anul 2005, a avut loc scanarea tuturor edițiilor ziarului, rezultând în două milioane de imagini cu o dimensiune totală de 70 TB. Operația de
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
Sonntag" (din ), cu redacție proprie care scrie mai mult despre divertisment și lifestyle, ca de altfel și restul ziarelor de week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare în 2006. Congresul ziarelor europene i-a decernat premiul „Ziarul anului în Europa”, categoria ziarelor de week-end, în anul 2012. În anul 2005, a avut loc scanarea tuturor edițiilor ziarului, rezultând în două milioane de imagini cu o dimensiune totală de 70 TB. Operația de digitalizare a costat 600.000 de
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
care scrie mai mult despre divertisment și lifestyle, ca de altfel și restul ziarelor de week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare în 2006. Congresul ziarelor europene i-a decernat premiul „Ziarul anului în Europa”, categoria ziarelor de week-end, în anul 2012. În anul 2005, a avut loc scanarea tuturor edițiilor ziarului, rezultând în două milioane de imagini cu o dimensiune totală de 70 TB. Operația de digitalizare a costat 600.000 de euro (30 eurocenți per imagine
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
week-end elvețiene. A avut un tiraj de 121.204 de exemplare în 2006. Congresul ziarelor europene i-a decernat premiul „Ziarul anului în Europa”, categoria ziarelor de week-end, în anul 2012. În anul 2005, a avut loc scanarea tuturor edițiilor ziarului, rezultând în două milioane de imagini cu o dimensiune totală de 70 TB. Operația de digitalizare a costat 600.000 de euro (30 eurocenți per imagine) și a fost executată de organizația germană de cercetări Societatea Fraunhofer — Institutul de Comunicare, cu
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]