47,058 matches
-
spiritului autoritarist. Deținerea puterii de către un partid unic, precum și identificarea puterii totale cu cel care se afla în fruntea acestui partid, scot în evidență caracteristica principală a rezultatului politic al aplicării ideologiei totalitare. Spre deosebire de fascismul italian, nazismul a introdus în discursul său propagandistic un element nou, și anume rasa, considerată a fi caracteristica fundamentală a ființei umane. De aceea, se arată că "fascismul nu a fost și nici nu era necesar să fie o ideologie rasistă; nazismul însă a fost și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o promisiune dificil de onorat, având în subtext un principiu de tipul "totul sau nimic". Or, e dificil de susținut că o abordare plină de merite precum este cea a teoreticianului olandez, fundamentată pe formula tripartită a cogniției, societății și discursului, poate avea totuși o extensie "generală", de natură să epuizeze toate perspectivele din care ideologia a fost analizată. Dimpotrivă, cred că o teorie integrată a ideologiei își câștigă condițiile de posibilitate nu atât printr-un grad extins de generalitate pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-și impune canoanele proprii, în contrast cu cele europene consacrate. Conform lui C.-P., într-o atare întreprindere poetica ar beneficia de o perspectivă privilegiată asupra structurii multiplu etajate a romanului: planul tematic, arhitectura interioară, procesele semnificative și, respectiv, funcționarea retorică a discursului. În studiul lui C.-P., capodopera lui Herman Melville, Moby Dick, devine paradigma tare a unui tip de roman numit epopeic-simbolic (mitopoetic), a cărui descendență este urmărită până la Thomas Wolfe. În special în dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
est-europeană a defazării temporale față de Occident și strategiile recuperatoare generate de ea se dovedește a fi spiritul critic. Într-un anume sens, el este protagonistul cărții. În România, literatura a avut tristul privilegiu de a fi fost cel mai sistematic discurs alternativ față de cel al puterii, ideologiile estetice asumându-și, în diverse etape istorice, un rol activ în schimbarea socială. Iar elementul cultural portant, locomotiva care a tractat garnitura literaturii a fost conștiința critică. Paradigma postmodernistă parvine în România ceaușistă, printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
1996). Miorița: balade populare românești. Ediție îngrijită și prefață de Iordan Datcu. București: Editura pentru Literatură. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
românești. Ediție îngrijită și prefață de Iordan Datcu. București: Editura pentru Literatură. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu Tratat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Émile Vitta, Alfred Mortier, Louis Lefèvre, Philias Lebesque. Mia Frollo semnează un Caleidoscop de literatură franceză, iar I.M. Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
lui, într-o gestică a trăirilor extreme, exhibă mari tensionări, între exasperare și nădăjduire. După debutul nesemnificativ la „Oltul” (1923), compune proză, în care obscurizarea înțelesurilor, într-o manieră aproape stocastică, este mai mult o chestiune de strategie a unui discurs narcisiac. Tema „drumului”, spre și dinspre necunoscut, halucinația suprarealistă a „visului”, silueta mitică a lui Acteon, cu trena ei alegorică, sunt, în aceste texte prea dificile pentru cât au de spus, componente obsesive, care se găsesc și în cărțile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
care nu este Dumnezeu înseamnă să te prostituezi într-un mod abominabil. Prostituarea trupească apare mai puțin periculoasă decât izolarea nimicitoare în ghearele puterii, ale banului, ale desconsiderării străinului, ale dogmatismului. Îmbrățișările cumpărate par să distrugă mai puțin omenia decât discursurile ticluite ale unora, stăpâni peste multe bogății care, după ce că le-au dobândit prin război, le mai și speculează». CALEA REGALĂ Așa cum ne amintește teologul Joseph Metz, în istoria Bisericii s-a creat un derapaj - poate ar fi mai nimerit să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de zgomotul mundan, cu scopul de a-și clarifica, în liniștea confruntării directe cu sinele, crezul artistic. Într-o vreme în care intertextualitatea ia de obicei forma parodiei superficiale, D. este original prin sinceritatea devoțiunii cu rol purificator în propriul discurs. El știe să regizeze însă și explozii imagistice prin notații nemediate de subterfugiile livrești. Starea poetică, aptă să „comunice” întreg cuprinsul lumii fenomenale, încearcă să surprindă momentul desfacerii lumilor și a timpului, al condensării și încâlcirii emoțiilor, inclusiv al unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
trei piloni: resurse, concepte strategice și obiective strategice. La modul ideal, ei ar trebui să se găsească În echilibru; dacă unul dintre piloni este mai scurt, crește riscul ca strategia să eșueze. Modelul Lykke este folosit, pe scară largă, În discursul și practica NATO, În special În SUA. Recent, pe fundalul dezbaterii din presa americană privind războiul din Irakxe "Irak", generalul american Peter Schoomaker răspundea unui editorial critic din cotidianul Washington Post: ...Armata de care avem nevoie este armata pe care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
timpul Războiului Rece rămâne un subiect de dezbatere Între istorici. Dar indiferent de poziția adoptată În această chestiune, ideile promovate de Nixon și Kissinger și Încercarea lor de a readuce realismul În prim-plan au marcat o schimbare importantă În discursul politicii externe americane, diminuând semnificativ dimensiunea ideologică a acesteia. Anticipând o discuție prezentată mai târziu În acest capitol, merită menționat În acest punct faptul că realiștii au fost Împotriva războiului condus de Statele Unite În Irakxe "Irak", argumentând că acesta reprezintă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
capitol, merită menționat În acest punct faptul că realiștii au fost Împotriva războiului condus de Statele Unite În Irakxe "Irak", argumentând că acesta reprezintă o Îndepărtare de politica prudentă și că marchează o reîntoarcere la spiritul cruciadei ideologice și la nerezonabilul discurs maniheist. Din punctul de vedere al realiștilor, o astfel de strategie discursivă ar putea duce SUA la angajamente internaționale fără sens, derivate din amăgirea măreției, ceea ce ar submina poziția internațională a Statelor Unite. De aceea, războiul din Irak, susțin realiștii, nu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
practica păcii (liberal-)democraticetc "4.2. Teoria și practica păcii (liberal‑)democratice" Un alt set de idei extrem de influente În practica relațiilor internaționale sunt cele dezvoltate În jurul teoriei păcii (liberal-) democratice. În cadrul disciplinei, ceea ce este În mod particular interesant despre discursul democratic asupra păcii este faptul că se opune categoriilor convenționale realiste ale gândirii asupra securității internaționale. Conform realismului, stabilitatea internațională este limitată și se poate obține doar prin stabilirea unor aranjamente geostrategice. Din acest punct de vedere, ordinea internă a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ai perioadei de după Războiul Rece, când mulți politicieni și analiști argumentau că lumea ar trebui să profite de libertatea și fluiditatea generate de colapsul comunismului și dezmembrarea blocurilor geopolitice pentru a promova democrația ca mod de a asigura stabilitatea politică. Discursurile politice ale unor politicieni occidentali cu o mare influență În relațiile internaționale, precum președinții George Bush Sr. și Bill Clinton, subliniau frecvent faptul că cea mai bună strategie pentru a asigura securitatea Occidentului și construirea unei păci durabile este sprijinirea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
aranjament de tip geostrategic care nu ar fi interesat de căutarea stabilității internaționale prin promovarea normelor și instituțiilor liberal-democratice. O analiză a declarațiilor și documentelor NATO din anii ’90 arată Însă faptul că teoria păcii democratice este frecvent prezentă În discursul alianței, atât ca mod de argumentare, cât și ca strategie de abordare a contextului de securitate de după Încheierea Războiului Rece (Gheciu, 2005). Un bun exemplu În acest sens Îl constituie declarația secretarului general al NATO, Manfred Wörner, care justifica astfel
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
are asupra femeilor filipineze, care devin În același timp vehicule de legitimizare a prezenței americane, cât și simboluri ale dominației (Enloe, 1989). Alte abordări critice ale securității evidențiază faptul că noțiunea a fost, În unele cazuri, bazată și condiționată de discursuri ale pericolului, așa cum afirma David Campbell În lucrarea sa despre securitate În contextul SUA. Explorând mecanismul creării „ortodoxiei” SUA În materie de securitate, Campbell remarca utilizarea dihotomiei alterității (self-other) În scopul definirii a ceea ce SUA nu sunt și trebuie să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
se Încadra Într-o anumită perspectivă constituie o altă abordare critică a problematicii securității. Punând În joc trecutul istoric, cultura, ideologiile, comunicarea și canalele acesteia, analiști preocupați de această temă arată că, În general, amenințările sunt construite În imagini și discursuri pentru a se Încadra Într-o anumită perspectivă, și nu apar dintr-o dată; dimpotrivă, ele sunt cultivate. Războiul Rece, În diferitele lui ipostaze, a oferit o bună sursă de cazuri și există analize ale felului În care s-a creat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ideea apariției comunităților epistemice sugerează că existența unor corpuri de cunoștințe și interese comune care depășesc și se Întrepătrund mai departe de granițele țărilor implicate Într-un conflict, pot ajuta la Înțelegerea lor reciprocă și, eventual, la dezamorsarea schemelor și discursurilor care Încurajează o atitudine ostilă. Comunitățile epistemice sunt considerate de același Emanuel Adler Împreună cu Peter Haas ca elemente propice dezvoltării comunităților de securitate, văzute ca o garanție Împotriva potențialelor conflicte (Adler și Haas, 1992; Haas, 1992) . Argumentul comunităților de securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cuvinte, securitatea poate fi obținută dacă există conștiința unei viziuni comune. Apărătorii ideii despre comunitățile de securitate susțin că aceste entități fluide pot produce exact acest tip de comunitate de idei/convergență și atrag atenția asupra importanței limbajului și a discursului În construirea unor scopuri și viziuni comune. În același timp, ei evidențiază cât de mult afectează limbajul concepțiile despre securitate și perpetuarea anumitor imagini și elemente narative. Reprezentanții Școlii de la Copenhaga sunt cei care au studiat pe larg securitatea ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Este posibil, de aceea, să emitem ipoteza că ideea despre securitate va fi mai variată, mai extinsă sau mai restrânsă În funcție de care segmente ale societății participă În stabilirea și dezvoltarea ei. O viziune a securității poate fi identificată și În discursuri despre anumite chestiuni considerate relevante acestei problematici, În dezbateri și, bineînțeles, În deciziile luate și implementate În acest sens. Este important să comparăm nivelul decizional cu cel declarativ pentru a observa coerența sau lipsa ei În discursul și practica securității
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
identificată și În discursuri despre anumite chestiuni considerate relevante acestei problematici, În dezbateri și, bineînțeles, În deciziile luate și implementate În acest sens. Este important să comparăm nivelul decizional cu cel declarativ pentru a observa coerența sau lipsa ei În discursul și practica securității. Desigur, locurile unde există o nepotrivire Între doctrină și practică sunt interesante pentru studiu, tocmai pentru că evidențiază o transformare sau, dimpotrivă, un refuz de a răspunde unei realități În evoluție constantă. Perspectiva detaliată de Wæver și Buzan
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apologia diversității sună foarte adesea prea gros și pare că a devenit un mod elegant de a nu ofensa pe nimeni, de a proteja mândriile naționale și de a minimaliza greutatea nivelului european. Promovarea diversității, așa cum apare ea în numeroase discursuri, înseamnă în esență: nu credeți nimic, Europa se face, dar în realitate nu vă afectează, noi construim un mozaic de state care vor păstra fiecare specificurile lor naționale, nu vă faceți griji, nu veți fi atinși. Dar nu-i așa
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]