51,037 matches
-
și consiliat de oameni competenți ar fi ales agresiunea cu pumnale de operetă în scopul de a ucide. Niște stilete neascuțite suficient și un pumnal de teatru nu puteau să străbată prin palton, sacou, vestă și cămașă decât cu greutate. Intenția echipei, respectiv a Mișcării, a fost de a da o corecție exemplară lui Dan Bogdan. Bătaia simplă putea să n-aibă ecou în public; mai mult, victima ar fi fost în stare să ascundă accidentul, de teamă să nu se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
personalități amenințate. Rănile nu puteau fi ascunse, erau niște stigmate publice. Pe de altă parte, și din punctul de vedere al psihologiei cadrelor subversiunii, gestul teatral era de natură a exalta spiritele, înlăturînd cazurile de conștiință în fața unei crime ordinare. Intenția de a juca Iuliu Caesar revelă spiritul domnind în această organizație. Membrii echipei au lucrat cu oarecare emoție, Munteanu a lovit la întîmplare și fără energie, fugind fără a-și lua stiletul, pe care n-a avut răgaz a-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am ales în viață este plin de primejdii, de aceea socotesc necesar să explic pentru orice eventualitate £Acest detestabil jurnal scoate legitime exclamații de oroare din partea lui Ioanide, care nu ne dau deplină satisfacție morală, întrucît Ioanide însuși, cu toate intențiile lui, este încă un om de mentalitate burgheză. Am crezut totuși că, în scopul de a înțelege timpul ți greșelile eroilor, trebuia să supun studiului jurnalul așa cum a fost scris.¤ Am reintrodus în textul cap. XVI, după ediția l (l953
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar voi să moară, și arta i se pare o petrecere pentru oamenii efeminați. El zice că sunt destui artiști să se ocupe cu astfel de lucruri, și când va izbuti în planurile lui îi va folosi. - Aha, deci are intenții bune la adresa mea. - (Neînțelegînd ironia, din fanatism.) Te asigur, tată. - Voi trece din stăpânirea lui Pomponescu în posesia unui bine intenționat. Ascultă, Pica, vreau să-mi lămurești o chestiune. Cum se face că tu, o intelectuală, arăți interes pentru un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
văzut pe Gavrilcea venind pe șosea. De altfel, Gavrilcea se apropia singur de locul întîmplării, interesîndu-se, și fu arestat împreună cu alții, apoi eliberat, în fine rearestat cu puțin înaintea procesului. Gazeta adversă afirma că tot procesul era o comedie, cu intenția de a apoteoza, prin achitare, pe acuzat. Iată și o parte din interogatoriul martorului. Președintele: Ce cuvânt a pronunțat subprefectul când s-a simțit împușcat? Martorul (șovăind): Parcă a zis "canaliile" sau "haimanalele". Președintele: Păi în declarația scrisă ai spus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin accident. Povestea cu căciulile de carnaval trase peste frunte nu se susține deloc. Dacă trăgeau căciula peste ochi, nu vedeau; altfel, putea fi recunoscut măcar unul. Oamenii au venit spontan, prin simpla întîmplare a recunoașterii subprefectului și bineînțeles fără intenția de a-l molesta. Cât despre premeditarea împușcării, ea e o absurditate. Cine putea să garanteze pretinșilor conspiratori că subprefectul se va ridica în picioare în trăsură ca să-l poată ochi unul de la distanță? Căci în cazul mult mai normal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
identificării organelor polițienești era nu se poate G. Călinescu mai expert). Unul din aceștia, văzîndu-l, făcu un semn cu mâna. Gavrilcea închise repede ușa și privind pe o ferăstruică cu grătar practicată în ea, observă că agenții se dispersau cu intenția vădită de a învălui cavoul. Nu mai era nimic de făcut, cu Pica nu putea ieși, era încă lumină spre a tenta o evaziune din cercul agenților. - M-au descoperit! zise Gavrilcea încrețind puțin fruntea,mereu stăpân pe sine și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și a le da iluzia unei rezistențe serioase, Gavrilcea trase două gloanțe în direcția lor în aer. Atunci, la regruparea și semnele agenților, constată că aceștia nu trecuseră înapoia cavoului ca să-l înconjure complet, deși se vedea că aveau această intenție. Principalul era să fie ținuți pe loc până la înnoptare. Gavrilcea îndreptă revolverul spre geamul portocaliu al cavoului opus ușii și trase în el un număr de gloanțe. Sticla pocni și căzu sonor în cioburi pe pavajul circular din afara monumentului. Chiar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un accident. Avîndu-se în vedere obiceiul lui de a merge prin localuri dubioase, fură găsiți provocatori de rixuri. Într-o cârciumă, un mahalagiu se împinse în prinț, G. Călinescu imagină exclamații inexistente din partea acestuia și-l luă de gât, cu intenția precisă de a-l sili să se înfurie și apoi să-l lovească cu un briceag. Agenții ședeau la o parte, gata de a "aresta" pe mahalagiul agresor, căruia i se promisese imediata eliberare pentru caz de legitimă apărare și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înfundîndu-se, după obiceiul lui, în speteaza de pluș a banchetei și lăsîndu-se cu picioarele foarte jos, sub masă. . - Cine ești, mă? deveni intenționat trivial provocatorul,spre a nu rata conflictul. . - Sunt prințul Hangerliu, își destăinui prin excepție titlulvictima, însă cu intenție glumeață de experiment, lipsită de orice iritație. . - Îți voi trimite martori! strigă falsul ofițer. . - Ce, ești prost? se plictisi Hangerliu. Eu cu tine în duel?Du-te-n... Și proferă fără jenă o îngrozitoare înjurătură. Când rigoarea guvernului luă o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
guvern, cu portofoliul Lucrărilor Publice. Cu tot secretul în care decurse preliminariile acestei operații, Gaittany fu avizat G. Călinescu la timp, și cu câteva ore înainte ca Pomponescu să depună jurământul se prezentă în superbul său automobil în fața locuinței ministrului. Intenția lui era de a lăsa doar cartea sa de vizită, însă Pomponescu îl zărise de la geam și, amabil, îl întîmpinase chiar din anticameră, goală la acea oră, și-l conduse în birou. - Domnule ministru, să trăiți! Îl salută Gaittany, superlativ
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-l ridice, într-o vineri, Demirgian se fâstâci și se scuză că nu-l poate preda în acea zi. Arătă un carton pe care scria "reținut de doamna ministru Pomponescu", dovadă că nu era vorba de o schimbare de intenție. Era altceva. Sultana, superstițioasă, nu încheia vineri afaceri importante, avea convingerea că banii luați nu-i vor aduce noroc. A doua zi, sâmbătă dimineața în zori, tabloul fu adus acasă la madam Pomponescu. . - Nu mi-am închipuit că e așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suspendată între sol și cer, și el, Ioanide, ar fi întîlnit-o din când în când duminica. Gluma semiserioasă făcută de Ioanide cu privire la templul pe care nu s-ar fi dat înapoi să-l construiască pentru Ioana se transforma într-o intenție precisă cu privire la Pica, printr-o deplasare de la profan la sacru. Ioanide realiza mental dubla viziune a femeii din Amor sacro e amor profano de Tițian, oprindu-se acum la imaginea pudică. Cu toată încordarea produsă de evenimentele externe, întreprinderea lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel de locaș. . - Asta și este intenția, tanti, de a da impresia de grandios,explică Hangerliu strivind pe furiș o sămânță de floareasoarelui, găsită în buzunarul pardesiului. . - Trebuie să vorbim cu primarul. Locașul ar fi bun pentru operele noastre. Putem face unele daruri în interior. . Trei tineri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
susține aprobările. În public se răspândi, nu fără concursul lui Smărăndache, zvonul că Ioanide a căzut la misticism. Se pretindea că moartea Pichii o socotea un sacrificiu cerut de cer unui nou Meșter Manole, care era el, și că avea intenția a îngropa pe Pica sub zidul bisericii. Bazilica era mai mult o capelă personală. Alții spuneau că biserica se construiește cu concursul secret al Mișcării, din care Ioanide făcea parte de mult. Mai umbla zvonul că nu e o biserică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
biserică. Prelații deveniră atenți venind vorba de parohie. - Casă parohială va fi?Primarul, om cu porniri familiare și umoristice, izbucni: . - Oho! Și ce mai casă! Ferice de cine o pica aici, înparohia mea! . - Aveți pe careva în vedere? glumiră cu intenție fină preoții. . - O să recomand Patriarhiei pe acela căruia o să-i placămai mult biserica. . - Sfinția-ta, zise primarul unui episcop, spune-i patriarhuluică mă agasează niște popi. Au venit să-mi inspecteze biserica. Întâi m-am trezit cu niște ofițeri. Toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grație îndărătniciei edilului. Inginerul constructor, mai puțin platonic, se supără și amenință G. Călinescu cu încetarea serviciilor sale. Sub aceste auspicii, în primăvară continuarea construcției apărea foarte periclitată. Ca din întîmplare, Pomponescu făcu la un banchet declarația că, deși are intențiile cele mai constructive, aprobă în totul vederile ministrului de finanțe de a se face economii. Anume cheltuieli de lux cad deocamdată pe planul al doilea în fața comandamentului de a îndrepta toate sforțările în vederea menținerii tăriei defensive a țării. Mai târziu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide, care nu știe că a izbucnit războiul!" - De unde vii? Întrebă Gaittany. Ți-am telefonat acasă spre a-ți reaminti și nu ai răspuns. - Am fost la Școala de Arhitectură. Cei de față lăsară ochii în jos, evitîndu-i, după aparenta intenție a gestului, o confruntare penibilă. Ioanide traduse astfel: "Îl dă afară de la catedră și el mai speră!" " Este curios cum oamenii, printr-o răutate înnăscută și inconștientă, reflectă Ioanide, agravează situația altuia, numai spre a-l compătimi." Comizerația aceasta i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Pomponescu mai mult decât meritau. Sincer, Ioanide nu le acorda decât o minimă importanță. Când comisiile de ofițeri și preoți inspectară biserica, Botticelli făcu o figură meditativă și îngrijorată. " Pentru ce te posomorăști așa, Botticelli? Îi zise Ioanide în intenție, fără a scoate realmente un cuvânt. Crezi că o să ne dărâme biserica? E un lucru imposibil. Noi nu dărâmăm nimic, fiindcă n-avem nici curajul inimiciției. Nu vezi că Pomponescu nu îndrăznește să mă lovească pe față, se teme să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Dar Botticelli n-avea vocația stilului descoperit și Ioanide rămânea astfel înconjurat numai de semne din ochi, clătinături din cap și tăceri suspecte. Madam Ioanide însăși, care avea privirea francă și consolantă în cele mai atroce situații, evita convorbirea, în intenția lăudabilă de a respecta liniștea arhitectului. O altă mizerie se adăugă deodată, pricinuind iui Ioanide o indispoziție mai profundă. Casa în care locuia îi fusese cedată de proprietar pentru câțiva ani, termenul împlinindu-se în primăvară, deși posesorul, având alte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ceea ce și făcu. În acele zile Gaittany fu văzut trecând foarte des în mașina lui, răsturnat pe spate și fericit ca într-o dioramă. Alergă în locuri nebănuite pentru mulți, îndemnat de solidaritatea de familie să salveze pe Hangerliu, cu intenția leală de a ușura de asemeni situația lui Tudorel, în măsura posibilităților. În aceste pelerinaje diplomatice, fața lui își păstra mereu masca surâzătoare. Instinctul îi spunea că a te jelui e discreditant și fără efect. Și când solicita, Gaittany își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu arma. Atât. Duba fusese cu puțin înainte trasă în fața porții. Cei doi membri ai clanului Hangerliu, îmbrăcați în cel mai fashionable chip posibil, se apropiară de micul convoi, primiți cu liniștită sfială de soldați, care nu bănuiau calitatea și intenția celor doi. Unul dintre aceștia puse mâna brusc pe umărul deținutului și-l întoarse spre el. La semnul celuilalt, mașinile de baraj se apropiară repede, constituind un impediment în calea dubei. Soldații, surprinși, nu apucară a face nimic, neînchipuindu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe fiul său, nu simți vreo durere morală acută, fiindcă nu-și închipuia cum un tânăr sănătos putea să moară. Încăperea nu sugera nimic dramatic, era ca o odaie proastă de internat. Văzând stânjeneala lui Tudorel, ca să înlăture ideea vreunei intenții de reproș, arhitectul merse spre el și-l îmbrățișă puternic și scurt. Apoi se așeză pe marginea patului, la unul din capete, făcând semn fiului său să se așeze la celălalt capăt, în dreptul căruia acela se și afla. - Nu ni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai un exaltat care te-ai rătăcit pe un drumiluzoriu. O eroare fatală a generației voastre. Puteați să vă dedicați unei cauze nobile. Regret că nu sunt de părerea ta, dar acum n-are nici un sens să-ți fac imputări. Intenția ta intimă a putut fi de bună-credință, asta e principalul. G. Călinescu - Îți mulțumesc, tată! zise Tudorel. . - În caietul tău am descoperit o observație adevărată,care la început mi s-a părut surprinzătoare, aceea a asemănării între mine și tine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe Gulimănescu, venitși el în vizită. . - Mi se pare că i-a împușcat, zise acesta, după un zvon prematur. - În fine! răsuflă Suflețel cu inocență. Dar nu ieși din sanatoriu decât când crezu că orice pericol este înlăturat. Avea ferma intenție să fugă în străinătate pentru câtăva vreme și întîrzia facerea formalităților pentru pașaport numai fiindcă i se părea că cererea lui ar fi fost suspectă autorităților acum. În realitate, autoritățile nici nu știau de existența lui Suflețel. O aprehensiune calmă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]